1,982,238 matches
-
Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
lumina, starea vremii, unghiul, umbrele, chipul fotografiatului, grimasa feței, scoaterea în evidență a unor trăsături sau estomparea unor defecte ale trupului, ale feței în primul rând, să poți realiza o anumită cosmetizare a subiectului sau a obiectului acolo unde este cazul... Sunt doar câteva dintre elemementele care pot contribui substanțial la realizarea unei fotografii, chiar artistice, comenta "vârstnicul". Și nu trebuie neapărat să fie una color... Dacă celebrii fotografi ai scriitorilor, Blendea și Cucu, n-ar fi ținut seama măcar de
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
întârzieri la program. Omul vorbea și mai totdeauna se ținea de cuvânt, astfel că eram un-mereu-amenințat cu rămânerea fără loc de muncă. Putea să mă coste pasiunea pentru fotografie!... La invitatul mai tânăr al Cristinei Modreanu nu cred că e cazul de pasiune, de iubire sinceră pentru arta fotografierii... Din nefericire.
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
firme, refăceau rețelele de informații și se înfruptau vitejește din agoniseala țărișoarei. Totul e prea coerent, prea logic pentru a nu fi și real. Vechile canale de promovare s-au păstrat. S-au schimbat doar denumirile și sumele. Să luăm cazul lui Viorel Grecu. Turnător temeinic la Securitate, el a fost "recuperat" de nimeni altul decât Adrian Năstase (ce fler pe Ciucurel!), pentru a fi plasat pe orbita Ministerului de Externe. Pe vremuri, se înghesuia să selecteze poezii întru slava lui
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
mari revelații în privința locului pe care îl ocupă scriitorii respectivi în tabloul general al literaturii române. Sînt analize aplicate pe text, temeinic făcute, dar care nu propun noi unghiuri de evaluare a operelor în cauză. Se poate vorbi, în aceste cazuri, mai degrabă de recitire decît de revizuire. Cu totul altfel stau lucrurile în primul capitol al cărții unde aproape fiecare frază a autorului riscă să-l arunce pe cititor de pe scaun. Ion Simuț face o serie de afirmații șocante (aș
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Zafiu Exemplul tipic de limbaj de specialitate perfid și deghizat e cel al "cărților de bucate": rețeta culinară își selectează nemilos cititorii, fără a-și pune probleme de accesibilitate, de comunicare, de atragere a publicului. Chiar mai mult decît în cazul textelor juridice, s-ar părea că premisa e simplă: nimănui nu-i e permis să ignore tehnologia de specialitate. Textele par scrise cu intenția de a crea impresia unei ușurințe maxime de înțelegere și de aplicare. Desigur, intervin diferențe semnificative
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
chiar în acel moment că trebuie să arunce în amestec "2 cepe tocate și călite în prealabil". Inevitabilă (ca și în textele juridice, pînă la urmă) e o anume doză de vag, de imprecizie, care se absoarbe în practica rezolvării cazurilor concrete. Cineva din afara domeniului nu are cum să știe ce înseamnă cuvintele adaptării și ale aproximării, în indicații de tipul: "se potrivește de sare și piper", "se pune la fiert capul porcului, cu urechile și botul tăiat bucăți de mărime
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
ar fi asumarea unei identități de pamfletar pentru a se păzi de efectele potențial penale ale afirmațiilor sale. El își privește adversarul în ochi, expune întotdeauna cu seninătate probele (cel mai adesea irefutabile) care conduc spre o anumită concluzie. În cazul cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'oublie du fascisme, simpatia cronicarului se îndreaptă în mod evident spre cei trei importanți scriitori de origine română atacați simultan într-un moment în care nici unul dintre ei nu se mai poate apăra
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
intersecția dintre Ťmesianismul naționalť moștenit în cultura română din secolul al XIX-lea și angoasele generate de situația României Mari, statul român de după primul război mondial, dintre ai cărui șase vecini trei aveau revendicări teritoriale" (p. 78). Chiar și în cazul cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, recenzentul recunoaște că problema la care aceasta se referă este una reală. În România a existat un antisemitism "larvar" care a îmbrăcat formele unui "antisemitism de stat" între 1938 și 1944, iar Mircea Eliade și Emil Cioran
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
a lui Domenico Scarlatti, în timp ce-și perie pe gânduri aripa dreaptă vopsită într-un albastru Giotto, ultima modă de pe malurile Senei. Așa că, auzindu-l doar, e ca și cum m-aș uita într-o oglindă; pot să spun, în acest caz, una fermecată... După cum dreapta se face stânga, în procesul oglindirii, se schimbă și sensul imaginii propriu-zise, - întâi chipul, ființa ta, cu instincte cu tot, bestială, eventual, uneori, pentru o supraviețuire oarbă, potrivit legilor naturii; apoi imaginea cealaltă, reflectată, inversată, produsul
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
Marius Chivu Dintre toți debutanții colecției de la Polirom, doar în cazul Ioanei Baetica se poate spune că gloria autorului a precedat apariția cărții. Primul capitol al romanului, cel care dă și titlul cărții, a devenit repede subiect de discuție în târgul literar și lumea deja a formulat neoficial etichete pentru tânăra
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
este ușor incertă, atracția pentru același gen fiind foarte puternică, iar Fortissimo și Achtung! surprind pendularea între doi bărbați: unul care o iubește, celălalt pe care îl iubește. Cam forțată și, mai degrabă, simplistă, banală cheia de interpretare! În acest caz, așa-zisul fracturism face figura unui postmodernism rebel, dus la extrem. Nu fragment, dar fractură; nu întrerupere, dar alipire ș.a.m.d. Singurul element care ține împreună aceste capitole este numele personajului, căci zonele de indeterminare sunt atât de mari
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
însuși simte (deși refuză să creadă) starea de inconfort pe care o produce femeii simpla sa prezență. Iubirea pentru Adriana a devenit pentru el o chestiune care ține mai mult de propriul intelect decît de realitatea propriu-zisă. Ca și în cazul lui Ulise, important pentru el este drumul, imaginarea idealizată a proximei întîlniri, nu finalitatea, revederea propriu-zisă. De altfel, el recurge la o adevărată strategie a amînării pentru a prelungi cît mai mult starea de grație care precede revederea din ce în ce mai prozaică
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
a trasat un alt obiectiv ambițios, acela de a descrie într-o manieră îngroșată, satirico-grotescă, societatea comunistă sub ceaușism, în primul rînd mediile sale artistico-literare, văzute prin prisma erotismului (procedeu pe care l-am întîlnit și la Milan Kundera). în cazul de față însă, este vorba de un erotism deslănțuit și vulgar la extrem, în care sexul reprezintă pentru femei, în cea mai mare parte a cazurilor, un mijloc de supraviețuire sau ascensiune profesională și socială, fără nici o legătură cu iubirea
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
prin prisma erotismului (procedeu pe care l-am întîlnit și la Milan Kundera). în cazul de față însă, este vorba de un erotism deslănțuit și vulgar la extrem, în care sexul reprezintă pentru femei, în cea mai mare parte a cazurilor, un mijloc de supraviețuire sau ascensiune profesională și socială, fără nici o legătură cu iubirea -, iar pentru mulți bărbați dornici de parvenire, fie ei intelectuali cultivați sau penibili activiști de partid, o cale de a-și satisface nu numai dorințele lubrice
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
și atuncea dispar și personalitățile din trecut. Cred că este ca întotdeauna cînd se schimbă o teorie de istoriografie sau de altă știință, se sare peste cal. O să revenim la ideea că totuși personalitățile joacă un rol...Și în orice caz, în istoria noastră, e clar că clasa boierească a jucat un rol politic covîrșitor în timp. Dar în ambele Principate au confiscat puterea timp de sute de ani. E un fapt. Nu-i ca să spui că era bine sau că
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
astăzi, nu se mai percepe faptul că noi, generația mea vreau să spun, și generația dinainte de mine, dacă plecam în străinătate ca să facem studii, n-a fost niciodată ca să ne stabilim în străinătate. Dar niciodată! Nici vorbă! Nu găsiți un caz la mie să fi rămas în străinătate românul care pleca la studii ! Deci eu în tinerețea mea, niciodată, chiar cînd am făcut liceul, sau Universitatea, în Franța, petreceam totdeauna 3-4 luni la țară, în România, ori contactul era permanent, era
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
complet speranța niciodată. Niciodată. Și de îndată ce s-a putut, am venit." - Am citit în cartea dvs. că și fiica dvs. a învățat românește, ceea ce nu se prea întîmplă în familiile mixte din străinătate. - Da. Mulți"Chiar e destul de dureros. În cazul nostru, era cu atît de meritoriu că s-a apucat să reînvețe românește, pe care o uitase după atîția ani, pentru că nevastă-mea e franțuzoaică. - Dumneavoastră ați învățat-o ? - Era greu să zici că înveți pe"Copilul la 7 ani
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
eram alături de cel care conducea, totdeauna aveam impresia că nu conduce la fel ca mine. - În cartea de care am mai pomenit, povestiți despre mîncare, mese oficiale, sînteți gourmand sau gourmet ? - Eu zic că nici una, nici alta. Gourmand în nici un caz, fiindcă mănînc întotdeauna relativ puțin, și gourmet, ar însemna că sînt un om care știe foarte bine să aprecieze...Și mărturisesc că nu sînt foarte subțire la...Mănînc orice, mănînc lucruri foarte simple : cartofi fierți, macaroane, un biftec. Da, un
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Dar nu sînt omul care umblă după feluri gătite în mod foarte deosebit, cu sosuri...N-aș zice. Deci nu sînt un bun cunoscător. Îmi place mîncarea foarte simplă, aproape englezească, cu toate că e foarte proastă mîncarea englezească, dar în orice caz franțuzească sobră. -Ați fost fumător. - Am fost fumător pînă la vîrsta de 60 de ani. Și m-am lăsat dintr-o dată. Și sînt foarte bucuros că m-am lăsat, și nu mai am nici o poftă de a reîncepe niciodată. Dar
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
la categoria "Critică literară, eseu", apoi Marele premiu, la egalitate cu Gelu Ionescu, acesta pentru Copacul din cîmpie, volum de memorii. l Pînă aici toate bune și frumoase fiindcă ambele cărți "desigur, merită", chiar și premii pur onorifice, ca în cazul de față. La festivitatea de decernare a strîngerii de mînă, Președintele ASPRO, I. B. Lefter a rostit cuvinte amabile, chiar dacă însoțite de un zîmbet chinuit și a citit doar cîteva fraze neutre și ciuntite, din plic, semnate de Adrian Marino
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită de Mihail Stelescu, fost camarad al lui Corneliu Zelea Codreanu. Spicuim din articolul lui Sebastian (ian. 1935), fraze cu bătaie lungă și care depășesc cu mult, azi, cazul Istrati: "Ceea ce spune d. Istrati în materie de doctrină politică e hilariant, pretențios, mediocru și " ca să vorbim limpede " prost. ș"ț Noi nu avem prejudecata analfabetismului. Nu stimăm prea tare diplomele, și nu credem că un analfabet e scos din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
dreptate dl Ilie Guțan, cînd, în cuprinsul unui masiv volum de cercetări închinate lui Octavian Goga, crede a putea deplînge statutul neașezat, "confuz" de care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare risc: încremenirea imaginii lui într-o schemă rigidă a receptării, perpetuată în virtutea inerției. Nimic nu ar mai fi în
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
ale carenței de receptivitate probabilitatea lipsei de interes a publicului față de literatura de avangardă și faptul că, la debut fiind, numele scriitorului era necunoscut. Nu-i mai puțin probabil ca tirajul cărții să fi fost confidențial, ca în multe alte cazuri ale avangardiștilor. E de adăugat, la situațiile defavorabile, și faptul că diplomatul, plecat din țară în cea mai mare parte a timpului, se afla în afara vieții literare - ceea ce era, cu siguranță, un mare dezavantaj. Pe deasupra, nu era afiliat nici unui grup
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
ne vorbea despre estetica nu știu cărui filosof german din secolul XIX, încît mă făcea să cred că, dacă mă duc la bibliotecă și iau cartea din raft și o citesc, pot să spun aceleași lucruri ca și el. Ceea ce nu era cazul cu Călinescu. El nu-mi lăsa nici o iluzie. Vianu dădea senzația că o cultură este un spațiu deschis și generos, că eu, student, aș putea să fac un pas din bancă, să mă duc la catedră și să spun, domnule
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]