6,690 matches
-
Aceste concepte și abordări fundamentale au fost actualizate mai târziu de Miller și Rollnick (1991), într-o descriere detaliată a procedurilor clinice. Definiția considerată cea mai completă de către aceștia este următoarea: Interviul motivațional este o directivă, un stil de consiliere centrată pe client pentru alegerea schimbării comportamentului, prin ajutarea clienților să exploreze și să rezolve ambivalența. Comparativ cu consilierea nondirectivă, acest instrument este mai mult focalizat și direcționat pe scop. Examinarea și rezolvarea ambivalenței constituie scopurile lui centrale, iar consilierul este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ca la o tehnică sau la un set de tehnici care sunt aplicate sau (mai rău) „folosite pe” oameni. Mai curând este un stil interpersonal, deloc restricționat al instituțiilor de consiliere formală. Este un echilibru subtil al componentelor directive și centrate pe client, formate de o filosofie de ghidare și înțelegere a ceea ce declanșează schimbarea. Dacă aceasta devine un truc sau o tehnică manipulativă, esența sa se pierde.” (Miller, 1994) Problema este că „spiritul” interviului motivațional este acela care conduce la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
iubesc copiii și vor ce e mai bun pentru aceștia. Faptul că abuzează copilul este un semn că se simt incapabili ca părinți. Când copilul plânge, ei interpretează aceasta ca pe o acuzație la adresa lor. Este cazul părinților mult prea centrați pe propria lor persoană și mai puțin pe copil. În loc să fie centrați pe copil, ei ajung să se centreze pe dorința lor de a fi părinte buni, chiar perfecți, și pe dorința ca propriul copil să fie lăudat cu orice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
abuzează copilul este un semn că se simt incapabili ca părinți. Când copilul plânge, ei interpretează aceasta ca pe o acuzație la adresa lor. Este cazul părinților mult prea centrați pe propria lor persoană și mai puțin pe copil. În loc să fie centrați pe copil, ei ajung să se centreze pe dorința lor de a fi părinte buni, chiar perfecți, și pe dorința ca propriul copil să fie lăudat cu orice ocazie pentru comportamentul și inteligența lui. Cu cât se străduiesc mai mult
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
simt incapabili ca părinți. Când copilul plânge, ei interpretează aceasta ca pe o acuzație la adresa lor. Este cazul părinților mult prea centrați pe propria lor persoană și mai puțin pe copil. În loc să fie centrați pe copil, ei ajung să se centreze pe dorința lor de a fi părinte buni, chiar perfecți, și pe dorința ca propriul copil să fie lăudat cu orice ocazie pentru comportamentul și inteligența lui. Cu cât se străduiesc mai mult în această privință, cu atât copilul începe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acceptăm așa cum suntem în mod real. Acest lucru ne va permite să ne construim o imagine de sine pozitivă, să devenim mai puternici, să ne controlăm emoțiile și să abordăm problemele dintr-o perspectivă mai largă, nu în mod îngust, centrat pe sine. Pe măsură ce puterea noastră interioară crește (inner strength), putem să dăm spațiu și celuilalt, să-l acceptăm așa cum este și să evităm să-l punem pe o poziție inferioară. Primul pas presupune situarea pe o poziție de echivalență în raport cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2003, Abuzul sexual asupra copiilor, Editura Luminalex, București. Șerban, I., (coord.), 2001, Copilul maltratat, evaluare, prevenire, instruire, FICF, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Zamfir, C.; Zamfir, E., (coord.), 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. ***, 2001, Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului, Salvați Copiii. ***, 2004, Journal Européen d’Education Sociale, revista semestriala a Asociației europene a centrelor de formare în munca socioeducativă, nr. 6. Servicii de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În privința problematicii abuzului asupra copilului, deși după 1990 societatea românească nu a fost pregătită pentru această confruntare, în prezent se constată o dinamică ascendentă a percepției situațiilor de abuz asupra copilului. Se înregistrează încă anumite patternuri culturale specifice unei culturi centrate pe adult, ce conferă familiei un statut închis, de natură să frâneze procesul de conștientizare colectivă a situațiilor de abuz. Copilul este adesea educat în spiritul obedienței, iar disfuncționalitățile majore ale familiei sunt trecute sub tăcere. Numărul real al cazurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Children and Residential Care, Country Reports, New Strategies for a New Millennium, a doua conferință internațională, 12-15 mai, Stockholm. Zamfir, C. (coord.), 1999, Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, C.; Zamfir, E. (coord.), 1997, Pentru o societate centrată pe copil - raport de cercetare, Editura Alternative, București. Zamfir, E., (consultant științific), 1997, Situația copilului și a familiei în România, UNICEF și Departamentul pentru Protecția Copilului, București. Zamfir, E., (coord.), 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Politici sociale de protecție a copilului în situații de risc, Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București. Zamfir, E. (coord.) (2000), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Zamfir C. (coord.), 1997, Pentru o societate centrată pe copil, raport realizat de ICCV, București. *** HG nr. 625/2000, privind Strategia națională privind reforma sistemului de protecție a drepturilor copilului 2000-2003. *** HG nr. 726/2004 pentru aprobarea planului de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dezvoltate serviciile de asistare a victimelor violenței pentru a avea eficiență, identificarea factorilor socioculturali, personali de dezvoltare, asupra cărora să fie orientate măsurile de intervenție, precum și modul în care ar trebui implicată comunitatea pentru reducerea violenței. Deși cele mai multe acțiuni sunt centrate pe reducerea violenței prin dezvoltarea serviciilor/adăposturilor și solicitarea intervenției poliției, în publicațiile de specialitate și în sondaje întâlnim un sprijin puternic pentru ideea prevenirii și combaterii violenței, prin intermediul regândirii relațiilor interpersonale și al patternurilor interacționale. EMBED Word.Picture.8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
consecințelor acesteia. Mecanismele subiective ale conștientizării violenței sunt dominate de aspectele culturale și sociale ale fiecărui context de viață. Este imperativ ca membrii comunității să conștientizeze consecințele și costurile violenței și să-și asume responsabilitatea confruntării cu problema violenței. Studiile centrate pe identificarea factorilor care au impact asupra percepțiilor și răspunsului mediului social față de victime arată că un aspect important în intervenția membrilor comunității în cazul violenței este gradul în care ei evaluează, pe de-o parte, justificarea utilizării violenței de către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sine, în măsura în care implică sau nu implică violența fizică ori amenințarea cu folosirea violenței fizice. b) Consecințele suferite de victimă. c) Reacția specialiștilor implicați. Servicii și programe dezvoltate pentru soluționarea violenței domestice Strategiile aflate la baza dezvoltării unor programe și servicii centrate pe problematica violenței domestice sunt determinate de tendințele actuale în politicile sociale interne și internaționale. Modelele de abordare a violenței domestice urmează două tendințe: 1. promovarea modelului drepturilor omului. 2. redefinirea violenței domestice ca problemă de sănătate publică. În baza
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tendințele actuale în politicile sociale interne și internaționale. Modelele de abordare a violenței domestice urmează două tendințe: 1. promovarea modelului drepturilor omului. 2. redefinirea violenței domestice ca problemă de sănătate publică. În baza primului model, serviciile și programele vor fi centrate pe intervenția imediată, în vederea tratării traumelor individuale și sociale create de violența domestică. Serviciile dezvoltate în acest context vor fi: a) Servicii de intervenție în criză - servicii sociale care oferă victimelor violenței domestice consiliere în criză, suport imediat și informațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru victime și pentru familie și grupuri-suport. d) Sfat juridic. e) Servicii de lobby/pledare a cauzei - organizate de și pentru victimele violenței domestice, în vederea conștientizării factorului politic și decizional asupra extinderii gravității problemei. Cel de-al doilea model se centrează pe prevenire și dezvoltă în acest scop următoarele tipuri de servicii: a) Servicii de informare și mediatizare cu privire la caracteristicile violenței domestice, cauzele fenomenului și serviciile care abordează această problematică. b) Servicii de educare a tinerilor și familiilor (educație pentru viață
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tabel (p. 417) în care sunt prezentați fondatorii modelelor terapeutice, construcțiile teoretice cheie, dinamica problemei principale și tehnicile-cheie specifice fiecărei abordări. Ultimul capitol prezintă progresele cercetării în terapia de familie: tulburările de comportament ale copilăriei și adolescenței, terapia de familie centrată pe depresie și anxietate, pe tulburările provocate de folosirea substanțelor, terapia de familie în cazul schizofreniei, a tulburărilor de nutriție, precum și eficiența terapiei maritale și de cuplu. Astfel, sunt analizate și prezentate, „cunoștințele despre ce se poate schimba în terapia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
oblică. (Chelcea, 2007, p. 177) CITAT RETRAS!!! În ciuda acestei recomandări, majoritatea editurilor de prestigiu (Humanitas, Polirom) continuă să folosească șirul de puncte! În fine, o altă metodă este aceea a forșpanului, model luat din cinematografie, prin care titlurile capitolelor sunt centrate și urmate imediat de numărul paginilor corespunzătoare. URMEAZĂ 2 FIGURI (CUPRINSURILE)!!! DE INSERAT LEGENDA LA AMÂNDOUĂ!!! 13. Textele ocazionale 13.1. Mottoul Este un citat scurt, În proză sau În versuri, Însoțit de indicarea sursei (uneori, doar a autorului și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
formularea unui răspuns la aceste întrebări. Materialul este reprezentat de rezumatul de 20-30 de pagini ale interviului semistructurat, de o durată de două ore, realizat cu subiecții grupului „Bărbaților din Boston” când aceștia aveau 47 de ani. Interviul a fost centrat pe dificultățile relaționale ale subiecților, pe sănătatea lor fizică și pe munca lor. Rezumatul interviului - care conținea numeroase citate din ceea ce s-a spus - permitea reducerea cantității de date, păstrându-se totuși aspectele pe care subiectul dorea să le evidențieze
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe conceptele de proces primar și secundar; contribuțiile lui Lerner, care a propus „Scalele de evaluare a apărărilor” care îi poartă numele (Lerner și Lerner, 1980), metodă de evaluare bazată pe o importantă muncă de cercetare orientată spre validare și centrată pe măsurarea a cinci apărări (clivaj, depreciere, idealizare, identificare proiectivă și refuz) (Lerner et al., 1981 și 1987; Lerner, 1991); lucrările lui Cooper și ale colaboratorilor săi, care au condus la elaborarea unui instrument numit Rorschach Defense Scale (RDS) (Cooper
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un alt exemplu, dat de Horowitz et al. (1992), care procedează la o microanaliză a discursului construit în cadrul terapiei de o tânără suferind de fobie socială. Analiza, realizată de o întreagă echipă, s-a bazat pe o oră de înregistrări centrate pe funcționarea defensivă a pacientei. Datele obținute arată că elementul central în cursul acestei ședințe a fost deplasarea. Într-adevăr, pacienta, ofensată că soțul nu-i acordase suficientă atenție, devine contrariată de faptul că acesta nu se interesase de unul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
drept procesul activ prin care individul, grație autoaprecierii propriilor activități, a motivațiilor sale, face față unei situații stresante și reușește să o controleze. Literatura de specialitate pe tema coping-ului (vezi Paulhan și Bourgeois, 1995) menționează mai multe tipuri posibile: - coping centrat pe emoție, care vizează reglarea tulburării emoționale; - coping centrat pe problemă, care vizează gestionarea problemei aflate la originea tulburării subiectului; - coping de evitare, care permite subiectului, prin strategii pasive (evitare, fugă, refuz, resemnare etc.), să reducă tensiunea emoțională; - coping „vigilent
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
diferitelor mecanisme de adaptare: cea a lui Ionescu (1993) și cea a lui Plutchik (1995). Contribuția lui Ionescu (1993) constituie, de fapt, o propunere de semiologie psihopatologică funcțională. Pornind de la unele critici aduse semiologiei psihiatrice clasice - considerată prea închistată și centrată pe simptom -, Ionescu propune cercetarea aspectelor semiologice care pot fi calificate drept funcționale în virtutea scopurilor lor: reducerea tensiunii pulsionale și a angoasei ce rezultă din ea (ca în cazul mecanismelor de apărare) și, respectiv, adaptarea la schimbare, la condițiile externe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a doua dimensiune a studiului vizează decriptarea posibilelor resurse dobândite În timpul comunismului, pe care liderii postcomuniști le-au mobilizat În scopul consolidării propriei puteri și poziții pe scena politică românească. Cu toate acestea, nu vom adopta demersul clasic al literaturii centrate pe conversia elitelor. Categorii precum „capital cultural”, „capital economic” sau „capital politic” pot fi considerate mult prea Înglobante și pot genera o imagine distorsionată a procesului de consolidare a noilor cariere politice. Prin urmare, studiul este construit pornind de la resursele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
divergențelor dintre perioada comunistă și cea postcomunistă va fi construit pe două mari axe. Prima dimensiune vizează identificarea mecanismelor generale de numire și revocare a actorilor politici Înainte și după 1989. Acest demers comparativ presupune o latură cantitativă și este centrat pe două mari perioade - perioada comunistă, Între 30 decembrie 1947 (dată la care Cabinetul Petru Groza este Învestit) și 22 decembrie 1989 (dată la care ultimul cabinet comunist, Constantin Dăscălescu II, Își Încheie mandatul), și perioada postcomunistă, Începând cu guvernul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
funcție a ghicit imediat. Eram cunoscut În lumea electronicii, de ceilalți, am spus foarte bine, lucrăm Împreună. Am ales acest exemplu Întrucât Îl considerăm simptomatic pentru maniera În care a fost creată prima echipă ministerială. Criteriul de selecție a fost centrat pe recomandarea anumitor persoane. Relația cu aceste persoane poate adesea să scape sistematizării unui simplu demers pozițional, bazat pe identificarea formelor de capital de care dispun actorii politici. În fond, este foarte probabil ca principala resursă mobilizată În cazul lui
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]