5,264 matches
-
a poziționat Vaticanul în noul context politico-social creat în secolele al XIX-lea și al XX-lea. 806 Înainte de prezentarea concretă a situației participării României la Congresul și la Expoziția mondială a presei catolice, facem câteva precizări (desprinse din documentele cercetate mai ales în Arhiva Vaticanului, dar și din alte arhive) referitoare la poziția Vaticanului față de România și față de comunitatea catolică de aici. 807 AMAE, Fond 71/Vatican Relații cu România, volumul 20/1932-1939, f. 338-339. 808 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a coloniilor evreiești și a granițelor finale ale viitorului stat palestinian. Pe parcursul cărții sunt dezvoltate toate demersurile UE pentru instituirea unei păci durabile pe pământul vechii Palestine. Subliniază că în efortul UE de stingere a conflictelor în arealul abordat și cercetat și în alte zone, Uniunea Europeană este adeptă diplomației păcii, realizată printr-o politică "softpower". Autoarea sesizează îndriduit, ca diplomația păcii nu trebuie să conducă la diplomația neputinței. Din păcate, subliniază autoarea, UE nu a dat dovadă de coeziune și maturitate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
refugiu, din emigrație și-au strâns rândurile regional, continuând să ducă independent lupta de lămurire a opiniei publice”. însă nu numai sfera activității politice a fost acuzată de lipsă de unitate, ci exilul în ansamblul său, în multe dintre lucrările cercetate, acest aspect dobândind valoare axiomatică. Astfel, Traian Filip, evocând calitatea literaturii din exil, afirmă că „luptele dintre diferitele grupări nu sporeau conștiința artistică, ci doar vrajba... Cei care practicau critica literară nu arătau interes pentru aspectul estetic al operei de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the impact of
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capătă expresie verbală vocabular, construcție sintactică, ortografie, punctuație, nota personală prezentă în toate acestea; d) ținând seama că nu există un algoritm universal al compoziției, evaluarea presupune plasticitate afectiv intelectivă din partea învățătorului, pentru a surprinde coeficientul personal implicat în compozițiile cercetate; e) deși nu este posibilă o măsurare riguroasă a exercițiilor de compozitie, evaluarea lor impune multă atenție, efort de concentrare, obiectivitate și, nu în ultimul rând, experiență în critica literară. Ana Stoica atrage atenția că: Învățătorul trebuie să cântărească cu
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
evrei În tren? „Cauzele morții celor 1.519 evrei, transportați de la Iași la Călărași XE "Călărași" , În lagăr, trebuie cercetate la Iași, unde au fost Îmbarcați În condițiunile arătate și dacă sunt vinovați În această chestiune, aceștia trebuie căutați și cercetați tot la Iași, unde s’au petrecut faptele arătate. Concluziuni: Orașul Iași nefiind În circumscripția juridică a acestei Curți Marțiale, ci a Curții Marțiale a Comandamentului 4 Teritorial, suntem de părere ca dosarul să fie Înaintat acelei Curți Marțiale, care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
poate să nu fi știut de ele, deoarece s-a dovedit că aceste ordine nu au fost comunicate tuturor ofițerilor, și nu Întotdeauna gradelor celor mai Înalte. În orice caz, execuția nu a fost considerată atunci o crimă care trebuie cercetată și pedepsită, iar Stihi XE "Stihi" a fost chiar decorat: „L-am decorat pentru faptul că era un brav luptător și a avut o comportare de bravură În timpul luptelor”20, a conchis comandantul său, Stăvrescu, XE "Stăvrescu (general)" În aprecierea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de lichidare a evreilor și a partizanilor, În urma dispoziției date de mareșalul von Manstein În Crimeea, XE "Crimeea" printr-un ordin special din 20 noiembrie 1941. Participarea armatei române la lichidarea evreilor din Crimeea XE "Crimeea" nu a fost Încă cercetată. Toate forțele care au luptat pe frontul românesc Împotriva Uniunii Sovietice, atât germane, cât și române, au fost puse sub comanda lui Antonescu de la Începutul războiului 64. Toate acțiunile Întreprinse de unitățile românești Împotriva evreilor s-au executat din ordinul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
existenței unei literaturi de specialitate dense și valoroase, cu o paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română în elaborarea și implementarea măsurilor antisemite. Studiul nostru își propune în acest sens să prezinte în mod succint, pe baza literaturii de specialitate edite, dar mai ales
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942, mareșalul Ion Antonescu a ordonat verbal subșefului Marelui Stat Major generalul Ioan Arhip ca sancțiunea trimiterii în Transnistria a evreilor contravenienți la munca obligatorie să fie aplicată în continuare cu condiția ca "actele celor în cauză să fie bine cercetate și să fie trimiși numai acei cu vină evidentă"117. Marele Stat Major a dezavuat decizia Consiliului de Miniștri din 13 octombrie 1942 și a solicitat prin intermediul mai multor note și referate menținerea în vigoare a sancțiunii de trimitere în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
instituțiunile publice din regiunea Odessa se vor instala în afara orașului sau în clădiri din oraș, care au fost în prealabil curățate de echipe speciale și deminate. Se vor alege case izolate cu un singur etaj, care să poată fi complect cercetate și bine păzite. 2/. Se va trece din nou la cercetarea metodică a locuințelor, dându-se atențiune deosebită clădirilor importante și acelora în care au funcționat Comandamente sau autorități inamice. Până la terminarea operațiunilor de deminare se va evita instalarea Comandamentelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a avut loc la 22.X.1942, la Președinția Consiliului de Miniștri, Domnul Mareșal Antonescu a ordonat verbal Domnului General Subșef 1326 ca să se aplice pedeapsa cu trimiterea în Transnistria cu condiția ca actele celor în cauză să fie bine cercetate și să fie trimiși numai acei cu vină evidentă. Probabil că se va primi și confirmarea scrisă a acestei hotărâri, dacă nu cumva Domnul Mareșal a înțeles că această chestiune a fost vizată prin ordinul verbal dat Domnului General Subșef
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Totodată Domnul General Șef al Marelui Stat Major 1338 ne-a făcut cunoscut că Domnul Mareșal a ordonat verbal ca pedeapsa de trimitere în Transnistria să continue a fi aplicată cu condițiunea ca actele celor în cauză, să fie bine cercetate, și să fie trimiși acei cu vină evidentă. Cum confirmarea scrisă a acestei aprobări n-o avem până în prezent și "lotul" evreilor vinovați, propuși de Corpurile Teritoriale și aprobați de M.St. Major așteaptă soluționarea, rugăm a se pune în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
129 Nu a putut fi identificată. 130 Nu a putut fi identificat. 131 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 22.053 din 19.06.1941. 132 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 133 Alexandru Orășanu (1890-1950), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909); intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909); participă la primul război mondial. Comandant al Diviziei 8 Infanterie (31.03-01.09.1941). Înlocuit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
04.1920); maior (din 01.04.1932); locotenent-colonel (din 01.06.1938). 135 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 22.023 din 19.06.1941. 136 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 137 Ioan Chirciu (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Corpului de Munte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
02.1945-21.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 21.08.1946 și în rezervă la 09.08.1947. Maior (din 31.10.1940); locotenent-colonel (din 20.03.1943); colonel (din 23.08.1945). 139 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 140 Ion Antonescu (1882-1946), militar de carieră și om politic român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie și cavalerie (1902-1904) și al Școlii Superioare de Război (1909-1911). Intră în Armată în 1904, participă la primul război mondial. Șef
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Tribunal al Poporului". Executat la Jilava în data de 01.06.1946. General de corp de armată (din 16.09.1940); general de armată (din 05.02.1941); mareșal (din 21.08.1941). 141 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 142 Ilie Șteflea (1887-1946), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909) și al Școlii Superioare de Război (1919-1920). Intră în Armată în 1909 cu gradul de sublocotenent, participă la primul război mondial. Comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Garnizoană, iar 15 separat. [...]". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 44. 195 Nu a putut fi identificat. 196 Indicativul codificat al Marelui Cartier General, Postul de Comandă Înaintat. 197 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 198 Eroare. Se referă la Aurel Triandaf (1900-?), magistrat și militar în rezervă român. Licențiat și doctor în Drept, consilier la Curtea de Apel Iași. Concentrat la începutul războiului cu gradul de sublocotenent de rezervă în cadrul Regimentului 13 Infanterie. A
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s'a executat ordinul Marelui Stat Major Nr. 196/941 și ce măsuri de executare ați luat. [...]". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 62. 222 Vezi documentul nr. 15 223 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 224 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 207.864 din 15.07.1941. 225 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 226 Mihail Kiriacescu (1893-1960), militar de carieră român. Absolvent al Școlii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi documentul nr. 15 223 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 224 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 207.864 din 15.07.1941. 225 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 226 Mihail Kiriacescu (1893-1960), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de cavalerie (1912-1914), al Școlii Superioare de Război (1921-1923), respectiv al Cursului de Informații de la Versailles și Saumur (1927). Intră în armată cu gradul de sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armată. 242 Indicativul codificat al Corpului 11 Armată. 243 Indicativul codificat al Diviziei 35 Infanterie. 244 Indicativul codificat al Diviziei 7 Infanterie. 245 Indicativul codificat al Marelui Cartier General, Postul de Comandă Înaintat. 246 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 247 Ioan Topor (1885-1950), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie și cavalerie (1905-1907). Întră în armată cu gradul de sublocotenent (1907); participă la primul război mondial. La data de 01.04.1916 este transferat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.05.1930); locotenent-colonel (din 01.10.1938); colonel (din 31.10.1941). 253 Documentul a fost înregistrat de Armata 4-a, Secția II-a, cu Nr. 208.285 din 23.07.1941. 254 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 255 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 256 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 257 Vezi documentul nr. 14. 258 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 259 Nu a putut fi identificat. 260 Nu a fost identificat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colonel (din 31.10.1941). 253 Documentul a fost înregistrat de Armata 4-a, Secția II-a, cu Nr. 208.285 din 23.07.1941. 254 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 255 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 256 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 257 Vezi documentul nr. 14. 258 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 259 Nu a putut fi identificat. 260 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 261 Nu a fost identificat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost înregistrat de Armata 4-a, Secția II-a, cu Nr. 208.285 din 23.07.1941. 254 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 255 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 256 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 257 Vezi documentul nr. 14. 258 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 259 Nu a putut fi identificat. 260 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 261 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 262 Nu a fost identificată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 23.07.1941. 254 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 255 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 256 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 257 Vezi documentul nr. 14. 258 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 259 Nu a putut fi identificat. 260 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 261 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 262 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 263 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 264 Nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]