2,808 matches
-
ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii Legiunii Focșani. Sătenii care susțineau mănăstirea și călugării s-au baricadat în curtea acesteia, iar jandarmii folosind armamentul din dotare, împreună cu autoritățile și civilii care le sprijineau au intervenit în forță. Biserica și chiliile au fost devastate și dărâmate, iar icoane, cărți sfinte, odoare bisericești și veșminte au fost distruse. Actul de reprimare a ceea ce a fost considerată a fi rebeliune, s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți grav, 40 de arestați
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au reluat amenințările de expulzare și demolare. S-a ajuns la demolarea numai a unor anexe și activitatea religioasă a continuat totuși
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Lupești". În comună se află , monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656-1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655-1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820-1830).
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
ziua de 1 octombrie 2001. La oficierea slujbei de sfințire și binecuvântare a Sfintei Biserici au participat un distins sobor de preoți și diaconi, atât populația din împrejurimi cât și din localități mai îndepărtate. Lucrările de construcție ale celorlalte clădiri (chilii, gospodării și alte anexe) s-au încheiat la începutul anului 2003. În acest an la data de 24 februarie s-a emis din partea Sfintei Episcopii și actul de înființare al Schitului prin decizia înregistrată cu numărul 495. Actualmente schitul se
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Tazlău a aceluiași județ. Comuna Băhnășeni avea 3000 de locuitori în satele Băhnășeni, Borzești, Sărata, Pârjol, Tărâța și Bărnești; iar comuna Băsăști avea în compunere satele Balcanu, Băsăști, Câmpeni, Căpățină, Căsoasa, Chiliile de Jos, Chiliile de Sus, Fimorești, Ghidionu, Hăineala, Ludași, Rețeni și Schitu Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar satul Pârjol a
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
consemnează cele două comune în plasa Tazlău a aceluiași județ. Comuna Băhnășeni avea 3000 de locuitori în satele Băhnășeni, Borzești, Sărata, Pârjol, Tărâța și Bărnești; iar comuna Băsăști avea în compunere satele Balcanu, Băsăști, Câmpeni, Căpățină, Căsoasa, Chiliile de Jos, Chiliile de Sus, Fimorești, Ghidionu, Hăineala, Ludași, Rețeni și Schitu Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar satul Pârjol a trecut la comuna
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de satul Bogdana, ansamblu cuprinzând biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1806) din satul Negoiești; (1817) din același sat (cătunul Gârbovana) și (1900) din satul Ștefan cel Mare.
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Brăești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
satul Pleșești. În comuna Berca se află două monumente istorice de arhitectură de interes național. Prima este ruinele fostei mănăstiri Berca, din satul Berca, datând din 1694 și cuprinzând biserica Sfinții Mihail și Gavriil, și ruinele unor case egumenești, ale chiliilor, ale unui turn clopotniță și ale zidului de incintă. Mănăstirea Berca nu mai funcționează ca atare, ea având o biserică nouă la care slujește un preot de mir, și în cadrul ei trăind doar două călugărițe. Celălalt este mănăstirea Rătești, mănăstire
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
inclusă în raionul Cărpiniștea al regiunii Buzău, și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat și având actuala componență, după ce satele Glodu-Petcari și Poiana Pletari au fost transferate comunei Chiliile. Unicul obiectiv din comuna Cănești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, este situl arheologic de interes local din zona „Valea Largă” de lângă satul Șuchea. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
după care a devenit biserică ortodoxă a satului. Atestarea documentară a bisericii Aluniș datează din 1351. Tot lângă Aluniș se află niște așezări rupestre folosite în trecut drept loc de refugiu. Biserica, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, împreună cu chiliile, sunt clasificate ca monument istoric de arhitectură de interes național. În afara bisericii în piatră de la Aluniș, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde pe raza comunei Colți și un sit arheologic de interes local, cuprinzând o necropolă din Epoca Bronzului
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate drept monumente de arhitectură și unul ca monument memorial. Monumentele de arhitectură sunt fostul schit Nifon de lângă satul Ciuta, datând din secolul al XIX-lea și cuprinzând biserica „Izvorul Tămăduirii”, chiliile, turnul clopotniță și fosta școală Dionisie Romano; casa Olimpia Cristocea (1923) din satul Măgura și casa Melania Niculescu (1924) din același sat. Monumentul memorial este monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, ridicat în 1975, de pe DN10, în apropierea satului Ciuta.
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
gresie din aceeași perioadă a locuirii romanilor la Porolissum. De asemenea pe același deal au fost identificate urmele unei cetăți de pământ din perioada Hallstatt. Din perioada medieval-timpurie, sec.XI, pe Cămin au fost descoperite de asemenea și urmele unor chilii săpate în stâncă. Ascunsă privirilor de un pâlc de pădure, pe dealul în Dos, se găsește un lăcaș încrustat în piatră, ca o peșteră. Acesta face parte din multele sihăstrii sătești descoperite pe teritoriul țării noastre, prezente încă din zorii
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
numele celui care a locuit aici cu mult timp în urmă, după datarea istoricilor aproximativ sec. VIII-IX d.Chr. Denumirea peșterii s-a transmis pe cale orală din generație în generație în rândul locuitorilor satului Jac. Aceste urme de locuire, împreună cu chiliile de pe dealul Cămin, atestă continuitatea populației pe acest teritoriu, pe care este așezat în prezent satul Jac și după ce armatele romane au părăsit zona castrului de la Porolissum prin retragerea aureliana. De asemenea este atestată continuitatea credinței creștine pe aceste meleaguri
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Melachie și Panait izgoniți din schitul lor din nordul țării de furia catolicilor. La sfatul lor, mica comunitate ridică o mică biserică-mănăstire, fără turn, fără clopote, numai cu o mică toacă așezată sub streașina. În jurul acestei bisericuțe se înșiruie câteva chilii și pentru cei ce trec în drumul lor pe acolo. Credincioși de prin alte sate risipite pe vâlcele vin aici să caute alinare. Nu peste mult timp apărură iscoadele care căutară ascunzișurile celor fugiți. Legenda orală spune că o iscoadă
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de basilica cu trei nave este întâlnit pe teritoriul Dobrogei, gasindu-si analogii la Histria, Tomis, Noviodunum, Tropaeum, Aidin, în N Bulgariei, specific secolelor IV-VI. Ruinele locuințelor din preajma bisericii treflate de pe dealul “Cetățuia” (sec. XI-XII) au fost identificate că chilii. Tot aici s-a descoperit mormântul unui monah (scheletul avea sub cap o cărămidă). În apropierea localității se află mănăstirea Cocos ridicată de monahii Visarion, Gherontie și Isaia, în prima jumătate a sec. al XIX-lea. E îndoielnic faptul că
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
paragină. Principalele distrugeri le-au provocat infiltrațiile apelor freatice, alunecările de pământ, cutremerele din 1802, 1804, 1838 și Războiul Crimeei: în 1853, egumenul Samoilă a fugit în Rusia cu arhiva și odoarele mănăstirii, iar în 1856, un incendiu a distrus chiliile. După secularizare, ctitoria devine biserică de mir, dar în 1899, o alunecare de pământ îi dă lovitura decisivă; după cutremurul din 1911, este părăsită defintiv. La 10 martie 1915, grație valorii arhitectonice și a importanței picturii, la insistențele unor fideli
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
raport climatic - climă continentală: veri călduroase; ierni geroase cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 11 °C cantitatea medie de precipitații 440mm/mp anual. Comuna Pardina este situată pe o lungime de pe malul drept al Dunării, pe Brațul Chilia, între localitățile Chilia Veche și Lascăr Catargiu (actualmente Plaur) care administrativ aparține de comuna Ceatalchioi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pardina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
reparată în anul 1766, dar nemaireușind să-și recupereze nici vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril reface chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie zidește un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, „când numai zidul au rămas”. Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
turle vechi a fost construită o a treia, din lemn. Aceste din urmă adaosuri au fost înlăturate cu prilejul lucrărilor de restaurare a bisericii, care au urmat puternicului incendiu din 1921. Tot în timpul egumenului Isaia s-au construit și actualele chilii de pe latura sudică și estică, lărgindu-se totodată și vechea trapeză din 1765. Prin poziția ei retrasă, Mănăstirii Râșca i s-a dat și destinația de a fi închisoare pentru călugării vagabonzi și îndeosebi pentru boierii răzvrătiți împotriva domnitorului Moldovei
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
iunie 1991, a fost amplasată o placă de marmură pe clădirea turnului-clopotniță care atestă acest fapt. În perioada marelui război pentrui întregirea neamului (1916-1918), călugării din această mănăstire au mers ca infirmieri pe câmpul de luptă pentru îngrijirea răniților, iar chiliile mănăstirii au servit ca spital militar, îngrijit de călugării bătrâni, pentru ca "toți în acel vremuri grele pentru țară, ca buni români, să-și facă datoria" (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931). În
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
țară, ca buni români, să-și facă datoria" (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931). În anul 1921 a avut loc un mare incendiu care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), între anii 1923-1931, mănăstirea a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
structurat pe axa principală est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lăcașe de cult, construite în etape diferite și de ctitori diferiți. Ansamblul monastic se compune din: Incinta principală, pe plan dreptunghiular, este flancată la nord de corpul etajat al chiliilor, cu fațada structurată în mod armonios de anfilada de arcade. La sud se află reședința domnească, încununată de turnul clopotniță și având o impunătoare "sală de sfat". Pe latura de vest se află sala trapezei și, deasupra acesteia, paraclisul. Mănăstirea
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Panaghia este un sat în comuna Calopăr din județul Dolj, Oltenia, România. Satul are circa 736 de locuitori. Numele satului este de origine greacă. Aici se aflau în trecut chilii de călugărițe. Majoritatea celor care au pus bazele așezării în secolul XIX au fost refugiați din zona comunei Podari. Marin Cătălina Cel mai celebru a fost sculptorul Anton Barbu, cel care a realizat statuia lui Ion Oblemenco din fața stadionului care
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]