2,485 matches
-
păr Pycnonotus zeylanicus (ÎI) Muscicapidae Muscari Bebrornis rodericanus (III MU) Cyornis ruckii (ÎI) = 415 Dasyornis broadbenti litoralis p.e. (I) Dasyornis longirostris (I) = 416 Garrulax canorus (ÎI) Leiothrix argentauris (ÎI) Leiothrix lutea (ÎI) Pasărea-soarelui Liocichla omeiensis (ÎI) Picathartes gymnocephalus (I) Cioară cheala cu gât alb Picathartes oreas (I) Cioară cheala cu gât cenușiu Terpsiphone bourbonnensis (III MU) = 414 Muscarul de paradis Nectariniidae Păsările-muscă Anthreptes pallidigaster Pasărea musca Anthreptes rubritorques Pasărea musca Zosteropidae Păsările cu ochelari Zosterops albogularis (I) Pasărea cu ochelari
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
III MU) Cyornis ruckii (ÎI) = 415 Dasyornis broadbenti litoralis p.e. (I) Dasyornis longirostris (I) = 416 Garrulax canorus (ÎI) Leiothrix argentauris (ÎI) Leiothrix lutea (ÎI) Pasărea-soarelui Liocichla omeiensis (ÎI) Picathartes gymnocephalus (I) Cioară cheala cu gât alb Picathartes oreas (I) Cioară cheala cu gât cenușiu Terpsiphone bourbonnensis (III MU) = 414 Muscarul de paradis Nectariniidae Păsările-muscă Anthreptes pallidigaster Pasărea musca Anthreptes rubritorques Pasărea musca Zosteropidae Păsările cu ochelari Zosterops albogularis (I) Pasărea cu ochelari Meliphagidae Mâncătoarele de miere Lichenostomus melanops cassidix (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
altitudinea de 1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista încă. Pe teritoriul ei actual era organizată comuna Malu. Aceasta făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Malu, Cioara și Broștenii Vechi, cu o populație totală de 1092 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și trei școli primare mixte, câte una din fiecare în fiecare sat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Malu în plasa Urziceni a aceluiași
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
totală de 1092 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și trei școli primare mixte, câte una din fiecare în fiecare sat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Malu în plasa Urziceni a aceluiași județ, cu satele Broștenii Vechi, Butoiu, Cioara, Malu, Principesa Maria și cătunul Fundu-Crasău, având 3156 de locuitori. Aceeași sursă arată că între timp apăruse și comuna Broșteni, prin separarea satului Broșteni (fost Broștenii Noi) de fosta comună Bela; comuna Broșteni avea 1426 de locuitori. În 1931, comuna
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
Broșteni, prin separarea satului Broșteni (fost Broștenii Noi) de fosta comună Bela; comuna Broșteni avea 1426 de locuitori. În 1931, comuna Malu s-a separat în două comune: Malu, cu satele Malu și Butoiu; și Principesa-Maria cu satele Broștenii Vechi, Cioara și Principesa Maria. După instaurarea regimului comunist, comuna Principesa Maria a luat numele de "Ion Roată", iar comuna Broșteni s-a desființat, satul Broșteni trecând la comuna Ion Roată. În 1950, comuna Ion Roată a intrat în compunerea raionului Urziceni
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
Broșteni s-a desființat, satul Broșteni trecând la comuna Ion Roată. În 1950, comuna Ion Roată a intrat în compunerea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul Cioara a luat numele de "Colinele". Când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a fost arondată județului Ilfov; tot atunci, satele Colinele și Broștenii Vechi au fost desființate și incluse în satul Ion Roată. În urma unei reorganizări administrative
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Sălciua, din 8 octombrie 1995, prin decizia Inspectoratului Școlar Județean Albă, Școala cu clasele I-VIII Sălciua îi poartă numele. Târgul care se organizează lunar în Sălciua de Sus are o istorie de 104 ani. În 1907, Mihail Gaja, Vasile Cioară, Matei Popa Duma, Ioan Popa Gligan, Vasile Groza, Dumitru Duma, Vasile Moisă și Vasile Baciu au fost cei care au luptat pentru câștigarea dreptului de a organiza târguri de animale în Sălciua. „Acești oameni sunt aceeia care au câștigat primele
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Petru, Mara Traian, Văzdoagă Ioan, Ștefănescu Ioan, Sîrb Simion, Coman Chiriac, Medrea Simion, Rus Trifon, Găldean Ioan, Stan Milinton, Sechereș Ioan și Homană Traian. Văduvele din Stremț: Avram Vlad Maria, Aboieru Ileana, Avram Mariana, Aloman Elena, Beldean Eugenia, Capătă Paraschiva, Cioară Maria, Coman Maria, Coman Ana, Coman Maria, Crețu Genica, Dărămuș Ilona, Galdea Mărioara, Moga Maria, Mara Năstăsia, Puia Lucreția, Puia Maria, Pătrunjan Elena, Radu Valeria, Rad Victoria, Raica Ileana, Sârbu Victoria, Sechereș Ilona, Sârbu Maria, Rusu Victoria, Stremțan Paraschiva, Stremțan
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în Dragomirești, transferat la Botiza), Vasile Trifoi, Miron Codrea Nuțu(protopop de Viseu);<br> -1949(octombrie-decembrie): 21. preotul Nicolae Bărcari;<br> -1950(ianuarie-noiembrie): 22. preotul Gheorghe Șerban;<br> -1950(decembrie)-1951(septembrie) - suplinita de preotul Ioan Salajan (ajutat de Ț. Cioară și Dionisie Cioară, ieromonahi în Moisei);<br> -1951(septembrie)-1954(noiembrie): 23. ieromonahul Iroftei Popovici, (ajutat în noiembrie 1954 de Ioan Constantinescu);<br> -1954(noiembrie)-1958(martie): 24. preotul Constantin Tuta;<br> -1958 - a fost suplinita de preoții: Mihai Iuga
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
la Botiza), Vasile Trifoi, Miron Codrea Nuțu(protopop de Viseu);<br> -1949(octombrie-decembrie): 21. preotul Nicolae Bărcari;<br> -1950(ianuarie-noiembrie): 22. preotul Gheorghe Șerban;<br> -1950(decembrie)-1951(septembrie) - suplinita de preotul Ioan Salajan (ajutat de Ț. Cioară și Dionisie Cioară, ieromonahi în Moisei);<br> -1951(septembrie)-1954(noiembrie): 23. ieromonahul Iroftei Popovici, (ajutat în noiembrie 1954 de Ioan Constantinescu);<br> -1954(noiembrie)-1958(martie): 24. preotul Constantin Tuta;<br> -1958 - a fost suplinita de preoții: Mihai Iuga(Cuhe)(ianuarie-februarie, mai-iunie
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
parsul( Glis glis) și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul cenușiu (Rathus norvegicus) și șoarecele de casă (Mus musculus). Dintre păsările migratoare mai vin, însa din ce în ce mai puține, rândunica și privighetoarea cenușie. Ca păsări sedentare pot fi amintite cioara vânătă, stăncuța, coțofana, pițigoiul, vrabia, guguștiucul. Bineînțeles, există și păsări domestice.
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În 1891 biserică veche nu a mai corespuns cerințelor și s-a construit actuala
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea, Ceagz, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Certegea, Cheța, Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Cucerdea, Dateș, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău, Feldioara-Războieni, Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Grebenișul de Câmpie, Grind, Grind-Cristur, Hădărău, Hărastăș, Hășdate
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
s-au găsit unelte și arme din piatră: ciocan de piatră cioplită, fragment dintr-un ciocan de piatră lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
poate mai putin, apartenența la religia catolică. Acestor motive putem adăuga și influențele inhibitorii, negative, venite dinspre orășenii sași ai Bistriței, precum și a mișcărilor anarhiste ortodoxe din Transilvania conduse de călugări străini de neamul românilor, precum Visarion Sarai, Sofronie de la Cioară ș.a., ce vizau înlăturarea unirii religioase cu Romă a românilor transilvăneni. Stăpânirea habsburgica, motivată de rațiuni politice proprii, a edificat cadrul legislativ ce a înlesnit românilor accesul la educație și mai apoi la o anumită stare de prosperitate, o primă
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]