3,278 matches
-
când apare vomica hidatică, iar la examinarea sputei se descoperă scolecși și resturi de membrană [2, 12, 23]. CHP necomplicat Diagnosticul este:- sugerat de anamneză și de proveniența pacientului dintr-o zonă endemică, având profesie cu risc crescut de îmbolnăvire (cioban, măcelar etc.); se remarcă prezența semnelor clinice de mică intensitate (durerea toracică cu punct fix, tuse neproductivă, dispnee ușoară) sau chiar absența lor; - susținut de examenele paraclinice (eozinofilie, reacția Cassoni pozitivă, testul ELISA pozitiv);- confirmat de examenul radiologic și computer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
sau informații. - Francezii erau foarte Încântați, că ăia care veneau În lagăre nu prea știau franțuzește. - Încântați? - La noi aproape toți vorbeau franțuzește. Îmi aduc aminte de taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea știa puțin franțuzește. Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care veneau În lagăre nu prea știau franțuzește. - Încântați? - La noi aproape toți vorbeau franțuzește. Îmi aduc aminte de taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea știa puțin franțuzește. Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a apucat epoca românească, ce Învățau franceza din clasa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lumii aduc în ambalaje simple sau sofisticate, izbucnind prin revoltă sau iubire, minunile naturii care ne înconjoară de mii de ani. În munți, la noi, cea mai curată apă Trei șipote îngemănate-o dau, În ele cerbii noaptea se adapă, Ciobanii dimineața vin și beau. Le-nmiresmează cetina și floarea, Miloase crengi cu umbra le-nvelesc... Pe doaga lor se împletește unda Ca sunetu-ntr-un fluier ciobănesc 1050. Acest ritual repetat în athanor permite noosului strecurat prin rouă în rețeaua neuronală să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
corespondența sa. Iată pasajul cu pricina: „În sfârșit (sublinierea îmi aparține), Ilie Mihăilescu a tipărit Ionică Fluieraș”. Cei doi prieteni: Lupescu și Kirileanu erau în cunoștință de cauză de... aranjament. Prefața cărții nu e decât o ironie la „feciorul de cioban” ajuns până la Palat 395. „Blăstămățiile lui Ionică sunt bine scrise, dar sunt amintiri de mahala și nici de cum sfintele amintiri ale băieților de la țară”. Din cuprinsul acestor destăinuiri se deduce clar că a fost un aranjament ca „Ionică Fluieraș” să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și cum pe la noi, până și iarna vine pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri, adică pe proprietarii de „oi multe / mândre și cornute”, care, nu demult, au avut un congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a stabilit cu claritate că pentru a avea euroi trebuie să avem eurooi și eurociobani, altfel stâna rămâne o întreprindere
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor transhumanță și să le interzicem să-și vândă cașul, carnea și lâna unde doresc? Dar ei nu sunt pur și simplu niște ciobani, sunt o instituție, sunt un blazon pentru românitate! Vor ști să se modernizeze, să-i ajutăm să se asocieze, să le fixăm prin regulamente și statute drepturile și obligațiile, să-i cinstim pentru că produc și să-i oprim de a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dar în acel imperiu multinațional, unde stăpânii erau minoritari, secuii ocupau o poziție de margine, izolată. Să le amintim secuilor și lui Marko Bela că, după dualismul austro-ungar (1867-1918), secuii numeau țară România. Spre România aceea înapoiată, înțesată de valahi ciobani, se îndreptau ei ca să-și câștige traiul zilnic. Pentru acei secui, Budapesta și Viena erau foarte departe față de Iași și București. Pe la curțile boierești din Moldova își trimiteau secuii fetele ca să fie slujnice și menajere, iar băieții să slujească „în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Venind dinspre câmpia Mureșului, Apusenii sunt calcaroși, având aspectul unor turnuri și creneluri. Fenomenele carstice se întâlneau la tot pasul: peșteri, ponoare, ape subterane, râuri care apar și dispar. În Galda de Jos circula o poveste care spunea că un cioban ședea pe una din cele două culmi, numite Gemene, care se văd deasupra comunei Galda de Sus. Aceasta are o scobitură care pornește din vârf ca o fântână adâncă. Furat de dor, ciobanul și-a scăpat fluierul în fântâna muntelui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
circula o poveste care spunea că un cioban ședea pe una din cele două culmi, numite Gemene, care se văd deasupra comunei Galda de Sus. Aceasta are o scobitură care pornește din vârf ca o fântână adâncă. Furat de dor, ciobanul și-a scăpat fluierul în fântâna muntelui. În primăvara următoare, fiind cu oile în lunca mlăștinoasă a Mureșului, a văzut într-un ochi de apă fluierul pierdut în inima muntelui. Cu bucurie a spus celor din sat că apele care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
inconștient de actele pe care le săvârșește. Când i-a venit schimbul și i-a povestit, acesta voia să-l pedepsească pe student. Dar l am convins și pe el că pedeapsa ar putea să se întoarcă împotriva lui. Oltenașul, cioban din Mehedinți, de prin părțile Calafatului, avea un frate contabil la un CAP. El procura penicilină de la sârbi, pe care fratele lui o vindea în București medicilor. Depistat de securitate, a fost arestat, bătut și schingiuit ca să poată fi aflată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-o în anii de detenție. Decorul, lucrat în mare secret, fiind ajutat de unul din profesorii tineri din sat, Constantinescu, reprezenta un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se îndreptau spre ciobănașul care vorbea cu Miorița; când acesta se proiecta răstignit pe troiță, cei doi se prăbușeau spre el, prosternându-se la picioarele lui. Efectul a fost impresionant. La repetiția acestui din urmă moment fuseseră doar cei trei ciobani. De aceea, emoția era generală, a sălii și a realizatorilor. Singura apreciere, imediată, au fost lacrimile și suspinele întretăiate. Mi-am dat seama târziu că trebuie să trag cortina. După aceea au venit aplauzele. În comisia de notare împuternicitul cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sărutau mâna bătrânilor și a bărbaților care erau cunoscuți ca exemple de demnitate morală în comună. Pe la colțurile acoperișurilor erau așezate cruci lucrate din tablă sau turnate o dată cu țigla. Văzusem în copilărie și în Ciorani și în Sălciile, comune de ciobani transhumanți, și așa cred că era în toată țara, că oamenii nu ieșeau la câmp primăvara înainte de a face sfeștanie și a „boteza” și vitele, și carul, și plugul. Din grajd nu lipsea Icoana Sfântului Nicolae; nu pleca țăranul la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dománovszky că profesorii lui fuseseră Xenopol, Monod, Bémont, precum și o serie de profesori germani, și că nu exista nici un motiv de contestare a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
s-au înmulțit... Nu mai puteai să faci nimic dacă nu treceai la ei. Pe urmă au pus mâna pe munți, ne-au luat pădurile, ne-au pus cote... Cum ați ajuns dumneavoastră în opoziție cu regimul comunist? Am fost cioban în munte, multă vreme, din tată în fiu și în 1948, comuniștii ne-au luat dreptul de munte și ne-au pus cote pe oi, lână, brânză, miei... Le-am dat treburile ăstea, da’ atuncea noi știam că munții erau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
părinților, a bunicilor noștri și trăiam și noi din ea... Comuniștii au făcut o naționalizare și ne-au luat munții, nu ne-au mai dat voie să mai păstorim... Și atuncea, umblând pe acolo pă munte cu oile, cu vecinii, ciobanii care erau de prin Nereju, de prin Valea Țării, Poduri, toți au zis: Măi, da’ până când să ne ieie ei? Și a gândit un învățător, Toader Bușilă, din Tulnici, de aicea din munți, și a zis să facem o mișcare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Vidra, da’ nu se făcuse nimic, că zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit în munte. În munte toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a’ adus în sat... și au văzut că acasă bătea’ părinții, pe alde frate-meu, pe ăștia... Și am stat în munte din 23 iulie ’50 până-n 5 septembrie. Dumneavoastră când ați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
HUNEDOARA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului VULCAN, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Vulcan se compune dintr-un scut tripartit, în furca răsturnata, cu următoarea compoziție: - în primul cartier (stânga sus), pe fond albastru, este reprezentat un cioban cu trei oițe de culoare argintie; - în al doilea cartier (dreapta sus), pe fond albastru, sunt simbolizați Munții Valcanului, Pasul Valcan, drumul istoric ce le străbate, precum și răul Jiul de Vest; - în al treilea cartier (la partea inferioară a scutului
HOTĂRÂRE nr. 487 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128919_a_130248]
-
fond roșu, este proiectată o intrare într-o mină de culoare argintie, în interiorul căreia, pe fond negru, este amplasat un vagonet de culoare argintie. Scutul este timbrat cu o coroană murala din argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - ciobanul și oile sale semnifică păstoritul și creșterea animalelor că veche îndeletnicire a locuitorilor acestei zone; - Munții Valcanului, Pasul Valcan și drumul ce coboară sunt locuri cu importante semnificații istorice încă din perioada dacica, simbolizând devotamentul, eternitatea, purificarea prin eliberare și
HOTĂRÂRE nr. 487 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128919_a_130248]
-
cu domiciliul actual în Germania, 50677 Koln, Volksgartenstr. 48, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brăila, Str. Călărașilor bl. B3, ap. 83, județul Brăila. 209. Schuster Gabriela, născută la 21 septembrie 1972 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cioban Ioan și Marta Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 44339 Dortmund, Deutschestr. 47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Calea Sagului nr. 35, sc. A, ap. 13, județul Timiș. 210. Stacha Agnes Karina, născută la 26 septembrie 1974 în
HOTĂRÂRE nr. 197 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
septembrie 1973 în localitatea Baia Sprie, județul Maramureș, România, fiica lui Trifu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 84539 Ampfing, Schweppermannpark 5a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Unirii nr. 11, ap. 77, județul Maramureș. 476. Cioban Viorel, născut la 9 iunie 1969 în localitatea Malaia, județul Vâlcea, România, fiul lui Gheorghe și Venera, cu domiciliul actual în Germania, 73614 Schorndorf, Beudenstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Iași, str. A. Panu nr. 21, bl. 7
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
Alchemillae Crețișoara 2,25 12,00 89. Anserinae Coadă racului 1,25 7,00 90. Aristolochiae Mărul lupului 1,25 9,00 91. Arnicae Arnica 1,40 8,00 92. Asperulae Vinarița 2,25 17,00 93. Bursae pastoris Traista ciobanului 0,70 4,50 94. Centauri Țintaura 3,00 12,00 95. Chamomillae Mușețel 0,60 2,50 96. Cichorii Cicoare 0,50 4,50 97. Convolvuli Volbura 0,80 6,00 98. Chelidonii Rostopasca 0,90 8,00 99
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
23 august 1980 în localitatea Piatra-Neamt, județul Neamț, România, fiica lui Toma și Adriana, cu domiciliul actual în Germania, 63739 Aschaffenburg, Guterbergstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Focșani, str. Longinescu bl. 19, ap. 4, județul Vrancea. 235. Cioban Cosmina-Maria, născută la 1 septembrie 1973 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 69151 Neckargemund, Am Schenzel 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Acad. David Prodan nr.
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
în localitatea Periam, județul Timiș, România, fiica lui Bolchis Pavel și Sutic Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Neubauerstr. 39/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Electronicii nr. 2, ap. 10, județul Timiș. 41. Cioban Cornelia, născută la 3 februarie 1979 în localitatea Blaj, județul Albă, România, fiica lui Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Gemeindeberggasse 61/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Dorin Pavel nr. 71
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]