2,739 matches
-
Scrie corect cuvintele ca să le putem citi împreună. vespote, najperso, colăpirie, eșiro, nicabu, durepă, canvață, vobra. Ce bune sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
canvață, vobra. Ce bune sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași și aceleași sfaturi. Parcă el nu știe cum să meargă pe stradă. E doar băiat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
circule pe trotuar, să fie atent la urcarea și la coborârea din troleibuz, să traverseze numai pe la trecerea de pietoni, după ce se asigură. Mama îl sărută și...gata. În sfârșit, e liber. Puțin mai e și va fi în vârful cireșului. Urcă în troleibuz și nu după mult timp ajunge la destinație. Coboară și o zbughește rapid spre trotuar, pe partea carosabilă a străzii, chiar prin fața troleibuzului. Un scârțâit de frâne și o bufnitură puternică îi opresc elanul. În ultima fracțiune
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
vede autovehicolul care, asemeni unui uriaș, cu niște roți gigantice se apropie amenințător. Simte o durere puternică și... atât. După un timp deschide ochii. În jur totul este alb și lângă el e mama obosită și plânsă. Dar unde-i cireșul? Ce s-a întâmplat cu cireșele zemoase și parfumate? Încearcă să se scoale. O durere ascuțită îl cutremură și-și amintește. Două boabe de lacrimi ii izvorăsc din ochi. Mama îl alintă și-i spune ce s-a întâmplat. Pe când
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
să se scoale. O durere ascuțită îl cutremură și-și amintește. Două boabe de lacrimi ii izvorăsc din ochi. Mama îl alintă și-i spune ce s-a întâmplat. Pe când traversa în fugă, neatent, prin loc nepermis, cu gândul la cireșul bunicii, un camion l-a accidentat. A fost norocos, deoarece s-a ales doar cu un picior rupt și cu câteva leziuni ușoare. Va trebui să stea în ghips un timp, dar timpul trece repede și se va face bine
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Ușa salonului se deschide. Cu părul nins de ani, cu privirea încărcată de toată blândețea pământului, intră bunica. Îi pune în brațe un castron plin cu cireșe și-l mângâie cum numai ea știe s-o facă. - Stii, dragul meu? Cireșul rodește în fiecare an. În fiecare an, în luna mai, se va găti cu cercei rubinii și te va aștepta cuminte să-i culegi roadele. Ai grijă însă! O clipă de neatenție și din voi doi rămâne în viață doar
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în fiecare an. În fiecare an, în luna mai, se va găti cu cercei rubinii și te va aștepta cuminte să-i culegi roadele. Ai grijă însă! O clipă de neatenție și din voi doi rămâne în viață doar el, cireșul. Viața e doar una și-i irepetabilă. Pentru nimic nu merită să o pierzi, nici măcar pentru cireșe. Cristian ia o cireașă. E minunată! Dar și mai minunată ar fi fost dacă apuca s-o mănânce sus, în cireș. EXERCIȚII APLICATIVE
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
doar el, cireșul. Viața e doar una și-i irepetabilă. Pentru nimic nu merită să o pierzi, nici măcar pentru cireșe. Cristian ia o cireașă. E minunată! Dar și mai minunată ar fi fost dacă apuca s-o mănânce sus, în cireș. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: Unde voia să meargă Cristian? * Cu ce “s-au gătit” cireșii? Ce-l sfătuiește mama pe Cristian înainte de plecare? * La ce se gândește băiatul tot drumul? Cum procedează după ce coboară din troleibuz? * Ce se întâmplă din cauză că
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fantastice, într-un limbaj naiv, misterios. Câteodată criza erotică e încadrată într-un tablou de tehnică mai savantă, ca această seară eliadescă, apăsătoare ca o molimă, din Dragoste învrăjbită, și suava acalmie florală ce-i urmează: Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stîndu-i albă-n poala rochii. Două-trei flori poate au ajuns în ochii Cânelui, și-n urmă cânele a-nceput Mârâind să miște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
celuilalt că mă pricep să văd ce e în carte. Deși nu exclud viitoare împiedicări, risc să afirm (aci și numai aci) că mă simt din ce în ce mai stăpîn pe meserie! *„Bunica” are convingerea că e dăruită cu puteri paranormale: a blestemat cireșul „din cauza căruia «Bunicul» a bătut-o pe Roxana”, cireș la care el ținea foarte mult, să nu mai crească, și n-a mai crescut! „E atîtica” (face semn cu mîna), „mai scund decît Roxana”. * Dacă ar fi să recapitulez, biblioteca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
carte. Deși nu exclud viitoare împiedicări, risc să afirm (aci și numai aci) că mă simt din ce în ce mai stăpîn pe meserie! *„Bunica” are convingerea că e dăruită cu puteri paranormale: a blestemat cireșul „din cauza căruia «Bunicul» a bătut-o pe Roxana”, cireș la care el ținea foarte mult, să nu mai crească, și n-a mai crescut! „E atîtica” (face semn cu mîna), „mai scund decît Roxana”. * Dacă ar fi să recapitulez, biblioteca a fost cupola celor mai multe dintre evenimentele mele. Aș putea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Apoi am o piesă de teatru „Omătul negru”, temă de tragedie antică Într-o formă de teatru esențializat, costume și decor. Ce frumoasă-i părerea dv. de a ne vedea cu toții În casa noastră cu masă mare de grădină, sub cireș, dar amar au mai bătut vremurile și ne-a vântuit În toate colțurile lumii și ne vedem pe fugă, care cum poate, toți nu ne-am mai Întâlnit de șase ani, după plecarea soției. Tudorel cu ai lui la Amsterdam
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Hațegului, București, 1915; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931; Al. Vasiliu, Descântece din Moldova, București, 1934; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968; Folclor din Moldova, I, București, 1969; Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
1931; Al. Vasiliu, Descântece din Moldova, București, 1934; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968; Folclor din Moldova, I, București, 1969; Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster, Lit. pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Maria Mărdărescu și Octav Păun, pref. Octav Păun, București, 1969, 387-399; Al. Rosetti, Limba descântecelor românești, București, 1975; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 218-227; Dicț. lit. 1900, 276-277; Lucia Cireș, Introducere la Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, Iași, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 7-59; Ștefania Cristescu, Descântece din Cornova - Basarabia, Providence (SUA), 1984; Aurora Liiceanu, Povestea unei vrăjitoare, București, 1996; Elena Florica Laurențiu, Privirea lui
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
folclorului românesc, îngr. Maria Mărdărescu și Octav Păun, pref. Octav Păun, București, 1969, 387-399; Al. Rosetti, Limba descântecelor românești, București, 1975; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 218-227; Dicț. lit. 1900, 276-277; Lucia Cireș, Introducere la Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, Iași, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 7-59; Ștefania Cristescu, Descântece din Cornova - Basarabia, Providence (SUA), 1984; Aurora Liiceanu, Povestea unei vrăjitoare, București, 1996; Elena Florica Laurențiu, Privirea lui Orfeu sau Puterea descântecului
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
1996; Const. Catrina, Folclor muzical, Brașov, 1997; Ion Cuceu, Cântecul de cătănie, Cluj-Napoca, 1997; Tatiana Gălușcă, Ioan Nicola, Folclor român din Basarabia, îngr. Grigore Botezatu și Tudor Colac, Chișinău, 1999; Nicolae Ionel, Floarea florilor. Antologie de lirică populară, postfață Lucia Cireș, Iași, 1999; Andrei Ciornei, Mihai Iacobescu, La izvor de joc și cânt, Suceava, 2000; Pavel Ciobanu, Isidor Chicet, Ilie Mărțuică, Liliac de la Ponoare, Drobeta-Turnu Severin, 2000; Liviu Petreanu, Cântece populare oltenești, București, 2002. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit., I, 48-65
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
prieteni, în care fiecare este întruparea unei trăsături dominante, este pus în situații terifiante sau aventuroase, care le probează solidaritatea și le facilitează maturizarea. Aventura, cât mai încordată, cât mai cu suspans, se sfârșește întotdeauna glorios. Grupul tinerilor de pe strada Cireșului e alcătuit din Victor - inteligent, cult, hotărât, stăpân pe sine, tipul conducătorului; Ursu - forță, generozitate, putere de sacrificiu; Tic - ingeniozitate și neastâmpăr copilăresc; Maria - grijă echilibrată, prudență; Lucia - idealul îndepărtat de perfecțiune a frumuseții aflate în pericol ș.a.m.d.
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost enorm, comparabil numai cu cel al romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran. Trilogia în alb (Premiul Uniunii Scriitorilor în
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
CIREȘ, Vasile (9.III.1866, Hurdugi, j. Vaslui - c. 1930), folclorist. Fiul lui Ștefan Cireș, țăran, C. a făcut școala la Iași, avându-l ca profesor pe Aron Densușianu, apoi, în același oraș, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. A
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
CIREȘ, Vasile (9.III.1866, Hurdugi, j. Vaslui - c. 1930), folclorist. Fiul lui Ștefan Cireș, țăran, C. a făcut școala la Iași, avându-l ca profesor pe Aron Densușianu, apoi, în același oraș, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. A fost profesor de limba română la Focșani (1888) și la gimnaziul din Târgoviște (1892
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]