17,484 matches
-
ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Iarăși am început cu proceduri; iarăși de la pupitrul Cotrocenilor se divagheaza pe abstracțiuni electorale care îndepărtează atenția de la incapacitatea de dialog, iar plimbarea in cerc despre care vorbește președintele în exercițiu față de posibilitatea existentei în coaste a unuia ales, sună iar a atenționare către Bruxelles. Bineînțeles, profitându-se de faptul că, la ora de față, un asemenea talmudism procedural se remarcă peste tot în lumea democratică și, mai ales, se poate observa de peste tot, din orice
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
documentul unui studiu amănunțit. Mallery proiectează hartă pe un planiglob și constată cu surprindere că documentul este atat de exact pe alocuri, încât poate aduce unele rectificări chiar harților contemporane. Ce îl va intrigă inițial este ilustrarea în profunzime a coastei estice a Americii de Sud. Manieră în care hartă prezintă această regiune este mult prea detaliată pentru a se fi putut realiza, la numai 20 de ani de la descoperirea continentului, în 1492, de către Columb. Documentul prezintă informații precise referitoare la relief, la
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
XVI, iar Antarctica era descoperită oficial în anul 1820, harta lui Piri Reis ilustrează o bucată din Continentul Sudic, cu 300 de ani înainte ca cineva să știe de existență să. Mai mult de atât, harta nu indică linia de coastă a Antarcticii descrisă de calota glaciară, ci marginea de sub gheață a acesteia, limită insulara. Descoperirea este consideata uluitoare, întrucât, continentul se află sub ghețuri de sute de milioane de ani, iar tehnologia penetrării lor a devenit posibilă cu numai câteva
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
continentul se află sub ghețuri de sute de milioane de ani, iar tehnologia penetrării lor a devenit posibilă cu numai câteva decade în urmă. Dovezile geologice confirmă că cea mai apropiată perioada când “Pământul Reginei Maud” - cum a fost numită coasta nordică a Antarcticii - putea fi parțial descoperit de ghețuri, ar fi fost acum 6.000 de ani. Unii cercetători împing această dată chiar mai în urmă, acum 9.000 sau 13.000 de ani. Nu numai că istoria ne învață
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
cap tot ceea înseamnă istoria umanității. Cercetările adâncesc misterul La solicitarea lui Charles Hapgood, în 1960, bucată de piele de gazela este supusă evaluării și de către Forțele Aeriene ale SUA, care concluzionează: “Deliberarea conform căreia partea inferioară a hărții ilustrează coasta “Pământului Reginei Maud” este una rezonabilă. Găsim că aceasta este cea mai logică interpretare a hărții. Detaliile conturate în partea de jos a hărții se potrivesc remarcabil cu rezultatele sondărilor făcute în zona în timpul expediției antarctice britanico-suedeze, din anul 1949
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
Găsim că aceasta este cea mai logică interpretare a hărții. Detaliile conturate în partea de jos a hărții se potrivesc remarcabil cu rezultatele sondărilor făcute în zona în timpul expediției antarctice britanico-suedeze, din anul 1949. Această indică faptul că linia de coastă a fost cartografiata înainte să fie acoperită de calota glaciară. Calota din regiune este astăzi groasă de aproximativ o milă. Nu avem idee cum informațiile acestei hărți pot fi împăcate cu presupusul nivel de cunoaștere geografică din 1513”. Ca să adâncească
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
înseamnă că Divinul a zămislit cele două arhetipuri ale umanului după propria-i înfățișare. Ulterior, povestea e mai detaliată, Dumnezeu modelează lutul, apoi îl însuflețește și așa apare Adam. Pentru facerea Evei, Atotputernicul îl anesteziază pe Adam, îi ia o coastă și, astfel, os și carne din carnea bărbatului vor trece în femeia sa, drept pentru care bărbatul se va împreuna cu ea și vor fi un singur trup. Mai știm că, în Eden, Adam și Eva „erau goi și nu
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
Clopățăl, Culiță și Mitică, au înce¬put să-și ajute tatăl la oi, acesta s-a des¬părțit de Dumitrică și de Hobza și și-a făcut pro¬pria-i stână taman în Pârcălabu, de cealaltă parte a Oltului, dincolo de Coasta Câinenilor, el deve- nind, se-nțelege - baci. Hobza, săracul, a ră- mas toată viața cioban la frate-său Dumitrică al Costii și de la ocupația asta grea i s-a și tras moartea - vară-iarnă, ploaie sau arșiță, zăpadă sau viscol -, el
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
cel blând. Printr-un sărut în noapte, pe tine, cel curat, Pentru treizeci de-arginți iudeilor te-am dat Sunt eu acela, Doamne, care s-a lepădat Și te-a scuipat în față și apă nu ți-a dat Iar coasta ți-am împuns-o și am bătut piroane În brațele deschise a caldă-mbrățișare. Te-am pironit pe Cruce între cei doi tâlhari Plângea Golgota, Doamne, plângeau toți munții mari S-a-ntunecat și cerul, s-a despicat pământul S-
TE-AM RĂSTIGNIT, IISUSE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366308_a_367637]
-
Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe acela la bă-trânețe: pe bunicul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
Așa! Acuș du-te șî adăi un bruș de mămăligă șî dă-i să mânce - mi-a mai zis taică-meu după un minut sau două. M-am dus în bucătărie, am luat un bruș de mămăligă, dar și o coastă de porc din mân¬carea de varză pusă la fiert de maică-mea și i le-am dat să le mănânce din palmă... Câinele a mâncat fără grabă, tacticos, a pufăit mulțumit pe nas și a început apoi să-mi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
ai lui Clopățăl, Culiță și Mitică, au început să-și ajute tatăl la oi, acesta s-a despărțit de Dumitrică și de moșu’ Hobza și și-a făcut propria-i stână taman în Pârcălabu, de cealaltă parte a Oltului, dincolo de Coasta Câinenilor, el devenind, se-nțelege - baci. Moșu’ Hobza, săracul, a rămas toată viața cioban la frate-său Dumitrică al Costi; de altfel, chiar de la ocupația asta grea i s-a și tras moartea - vară-iarnă, ploaie sau arșiță, zăpadă sau viscol
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
care erau plantați peste drum. Atunci însă, surprins de violența atacului meu, el s-a dat câțiva pași înapoi și a căzut pe spate cu mine deasupra, agă¬țat de gulerul hainei lui. Noneț s-a lovit destul de rău la coaste și la cap de marginile băncii peste care căzuse cât era de lat și a în- ceput apoi să plângă și să strige ca din gură de șarpe: - Aoliuuu, ce mi-ai făcut h’re-ai tu al draculi să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
la o răscruce Lângă crucea unui Crist, Doamne, treaz așa m-aș duce! Fă-mă cum am fost, cu minte, Pe când semănam cu Tine Și Te rog, Te rog fierbinte Pune-n mintea mea rușine; Fă-mă sănătos, Părinte, Toate coastele mă dor, Nu mai beau de azi ' nainte Decât apă de izvor!... Referință Bibliografică: Nu mai beau... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 946, Anul III, 03 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia
NU MAI BEAU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366523_a_367852]
-
rămas de o parte marea cu care te-am legănat și, fără glorie, barca noastră de nuntă adoarme că o femeie cărunta și fără slip cu picioarele în mare și nasul în nisip. Femeia mea cea de toate zilele Din coasta lui Adam s-a întrupat jumătatea mea Mă arde carnea când suferință o supune, Când vine coborând din vremuri o simt o stea Aprinsă în măduva fiecărei ore bune. Am patru umeri Doamne când alături este Două inimi ne bat
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366528_a_367857]
-
din țărână. Se înfașă cu scutece ca să dezlege lanțurile păcatelor noastre, să dezlege legăturile cu legături, după graiul cel zis că fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
nimic în legătură cu fapte de genul acesta. De dat la câini nu puteau, deoarece părea făcut din piatră și oricum Decebal, câinele de serviciu, când a fost adus să adulmece, începuse să urle ca un dement și nici măcar șuturile luate în coaste nu l-au potolit. Să-l arunce undeva, nici atât, că-l găsea iar vreun dobitoc și reîncepea povestea, ba mai mult, intrau și la pitirea probelor, unde, de fapt, figurau ca recidiviști, așa că, treaba nu era prea simplă... - Păiii, șefu
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
Ediția nr. 188 din 07 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Totuși, locul cel mai aglomerat și pulsând de viață și nu doar ca loc de „plimbăreală la plictiseală” rămâne Il Embarcadero, locul de câteva sute de metri de-a lungul coastei glofului unde activitatea artistică în aer liber este intensă, nu știu dacă regizată de cineva dar parcă secvențele „producerii” actului artistic în sine, individual sau de grup, urmează o curgere ritualică și nu o brodeală pur și simplu, trubaduri cu
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
pentru a opri joaca ei periculoasă pentru cele mici. Eleonora, începu să-și sărute sora, ca și cum ar fi sărutat un băiat. Simțea stângăcia partenerei sale de joacă. Când nu-i plăcea cum reacționează, îi mai dădea câte un ghiont sub coaste și îi explica cum să-și țină gura, limba, cum să răspundă la ce face partenerul în brațele căreia se afla. Cu o mână îi mângâia sânul și cu cealaltă cobora, mângâindu-i abdomenul spre solduri, apoi îi alinta mătasea
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
care o tot învârtește până amețește dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite într-o simetrie aproape perfectă - precum configurările misterioase din platoul arid de la Nazca (din Peru) ale presupușilor invadatori extratereștri (veniți pe acele tărâmuri cine știe când!) - fânul uscat
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]