7,311 matches
-
observațiilor, cât și la interpretarea propusă. Citatele numeroase care apar pe parcursul studiilor, ca și sugestiile ce explicațiile alternative rezultă din, ar trebui să fie oferite cititorilor pentru a aprecia dovezile și o mai bună cumpănire a probelor și interpretarea lor. Coerența: maniera în care diversele părți ale interpretării creează o imagine completă și plină de sens. Gradul de coerență se poate evalua atât la nivel intern, adică măsura în care părțile se leagă unele de altele, cât și la nivel extern
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
rezultă din, ar trebui să fie oferite cititorilor pentru a aprecia dovezile și o mai bună cumpănire a probelor și interpretarea lor. Coerența: maniera în care diversele părți ale interpretării creează o imagine completă și plină de sens. Gradul de coerență se poate evalua atât la nivel intern, adică măsura în care părțile se leagă unele de altele, cât și la nivel extern, adică gprin comparație teorii și cercetări anterioare. Gradul în care sunt percepute elementele originale (insightfulness): simțul inovației sau
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lui Augustin. Mai apoi, diverse alte influențe venite din gândirea teologilor greci, a comentatorilor greci ai lui Aristotel, precum și din filosofia iudaică, în speță de la Moise Ben-Maimon (Maimonide), sunt prezente în opera sa, topite însă într-un întreg de mare coerență. Europa catolică, cu toate opozițiile ei, avea să profite mult de autoritatea doctrinei tomiste (așa cum va profita de occamism sau scotism), mai târziu, filosofia occidentală reactualizându-i gândirea. Secolul al XIX-lea, prin papa Leon al XIII-lea, o va
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
visul, ceea ce vă va permite să precizați spontan tema presimțită. 3. Povestirea: trebuie să fie cât mai fidelă, adică să nu acordați atenție stilului literar și nici ortografiei (unele lapsusuri se dovedesc interesante pentru înțelegerea unui simbol), fără a căuta coerența, fără a face legături pentru a articula diferitele scene. Trebuie să țină cont de detalii, precizând, atunci când memoria o permite, numărul, culorile, elementele de decor, hainele etc. Trebuie să fie neutră, iar observațiile ulterioare (impresiile, emoțiile și senzațiile lăsate) trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
indispensabil, reperul datorită căruia se evită pierderea, rătăcirea. Datorită firului pe care Ariadna i-l oferă, Tezeu iese din labirint. În vis, firul face apel la calitatea relațiilor subiectului și la atașamentele sale față de ceilalți, dar și la continuitatea și coerența acțiunilor sale, precum și la atenția și concentrarea sa (nu cumva pierde firul ideilor?). Ac A băga ața în ac este un act simbolic foarte puternic ce figurează penetrarea vieții sau a cunoașterii. O celebră parabolă a lui Iisus spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
măcar ce este poezia. Ar fi prea simplu să acceptăm ideea că poezia este un limbaj creat cu scopul de a obține un efect estetic. Nici abaterea de la normele de gramaticalitate a limbii (de la punctuație la sintaxă, de la morfologie la coerența semantică a enunțului) nu reprezintă un criteriu absolut de departajare a limbajului poetic de cel prozastic, așa cum demonstrează următorul exemplu inventat de Gerard Genethe (1978, p. 238) sub forma unei știri dispuse într-o ordine poetică a versurilor: Ieri, pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici calitatea și nici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să luăm în posesie locul în care suntem și să ne mobilizăm, preț de câteva minute, simțurile (văz, auz, miros etc.), pentru a detașa imaginea-cheie, senzația (constatarea) cea mai puternică. În cele mai multe cazuri, ea se va dovedi capabilă să dea coerență întregii descrieri. Ca orice acțiune discursivă, descrierea impune câteva constrângeri majore: vizibilitate, (de la punere în pagină, titlu, ilustrație, până la observarea directă și inspirată a unor detalii, imagini de ansamblu etc.), expresivitatea (a fi evocator, a avea putere de sugestie, a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la început locul (parc, gară, festivalul berii etc.). În rest, totul depinde de talentul și inspirația ziaristului. Salturile de la o observație la alta, intercalarea unor scene de viață etc. intră în regulile genului. Importantă este expresivitatea descrierii și mai puțin coerența de structură a textului. Scurtimea textului (o filă), cât și libertățile stilistice oferite ziaristului ne îndeamnă să spunem că, în acest caz, inspirația este mai importantă decât organizarea textului. Feature. Gen mult mai liber și mai literar decât știrea, feature
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mari tipuri de plan: factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea unui plan anume ține de subiect și de experiență. Oricare ar fi ea, construcția textului trebuie să fie dinamică și necomplicată, să slujească eficient coerența textului (a demersului jurnalistic), dând dovadă de logică internă, fără salturi prea mari în timp și spațiu, fără inconsecvențe sau aglomerări inutile: personaje, întâmplări, trimiteri la alte fapte. Scopul urmărit impune un anume demers de redactare. Demersul informativ înseamnă să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de vagoane nu formează obligatoriu un tren. Ele trebuie puse pe aceeași linie (în cazul nostru, același mesaj, același unghi de atac). Cu cât trenul este mai lung, cu atât apare pericolul deraierii, al rupturii catastrofale. Să avem
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se întâmplă ca secvența următoare să se arate periferică, lipsită de consecințe. Mai bine renunțăm la ea. Chiar dacă secvența cu pricina conține un detaliu pitoresc sau interesant, trebuie să fim atenți ce anume dezvoltă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
declarat sau în filigran o poveste, un fir narativ, o dezvăluire importantă. Câteva procedee expresive mai importante: Prim-planul. În reportaj, vizualizarea este foarte importantă. Prim-planul este imaginea de deschidere. Ea formează cadrul diegetal al textului, un element de coerență și unitate. Elementele de portret. Vânzătorii ambulanți nu au putu fi stârpiți. Murdari, flămânzi, rupți, plini de hotărâre disperată. Peste ei se turnase în aceeași retortă, între aceleași trotuare, corpul gardienilor municipali. Vlăjgani zdraveni, bine îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reconfigurări circumstanțiale. Fiecare element cognitiv este legat sau „caută” un alt element ce conduce la o îmbogățire în ansamblu. Ceva se poate lega de altceva, combinatorica fiind nesfârșită. Cuantele informaționale se decelează printr-o prelucrare minuțioasă a temei, asigurându-se coerența internă a acestora. Totodată, e nevoie și de o deschidere de principiu către alte cuante informaționale, alcătuind un ansamblu, care le rândul său trebuie să fie dinamic, generator de noi poziționări și resemnificări. Acroșajul conținutului se face fie prin intermediul cuantelor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
important ca fundamentele și scopurile metodologice să fie clar explicate. 3. Validitatea Se referă la consistența internă a conținutului/materialelor, la modul în care conținutul și metoda se sprijină reciproc, ceea ce facilitează procesul de predare-învățare. Principiul validității conține următoarele subprincipii: Coerența internă Conținuturile și materialele sunt bine construite, cu o consistentă interrelaționare între părțile lor. Prezentarea, explicațiile, activitățile practice, exercițiile, modalitățile de evaluare și de feedback etc. sunt interrelaționate coerent. Unitatea metodologică Conceperea conținutului suportului curricular, selecția activităților și exercițiilor reflectă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formule de cunoaștere, explicații prealabile, practici ulterioare Inductive: descoperirea funcțiilor limbajului Demersuri pentru predarea/învățarea lexicului Repetitiv, memorizator Prin punerea în situații practice creative Instaurarea raporturilor active, reflexive, responsabile, motivante, prin luarea pe cont propriu formării de către elev Grad de coerență în acord cu principiile psiholingvistice 10. Evaluare Evaluarea inițială Exerciții de revizuire Tipologie Autoevaluarea în caietul de exerciții al elevului (cu corectări) În ultima parte a acestui paragraf, mai supunem atenției un ghid de evaluare a produselor educaționale digitale. Criteriile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
intuiție. Condiția de pertinență a oricărei cunoașteri este dată de îndeplinirea unui set de criterii standard. Legitimarea cunoștințelor în științele socioumane este, din perspectiva logicii moderne, conferită „din afară”, și nu „din interior”. Raportarea nu se face la structura și coerența internă a domeniului, ci la o grilă externă, la un model cât se poate de rigid, în funcție de care trebuie să se constituie orice ansamblu de cunoștințe cu pretenții de științificitate. Chiar dacă acest mod dur de raportare a mai fost permeabilizat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
evoluțiilor din cadrul diverselor științe, cât și din punctul de vedere al problemelor sociale mai complexe, la a căror rezolvare ar trebui să contribuie cunoașterea. Abordările de tip holist au un caracter integrator, fiind interesate de „semnificația ansamblului, de ceea ce asigură coerența și logica întregului”; această orientare „ia ca obiect complexitatea, totalitatea și sinteza” (Bîrzea, 1995, p. 15). Se repune astfel în discuție raportul dintre global și local sau, altfel spus, dintre înțelegere și acțiune. Înțelegerea presupune cunoașterea „pură”, face realul mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
textele clasice, persoanele deviante, legile etc., precum și relațiile care se stabilesc între acele tipuri de obiecte (mutațiile, canoanele literare, delincvența, criminalitatea). Tot disciplinele sunt cele care furnizează criterii pentru cunoaștere atunci când aduc în atenție noțiuni precum adevăr, semnificație, impact sau coerență. Nu în ultimul rând, disciplina înseamnă metode specifice de acces la cunoaștere: cuantificare, observare, experiment, interpretare, analiză etc. „Practicienii” înșiși din diferitele domenii sunt un produs al disciplinelor, fie că sunt teoreticieni sau cei care experimentează, specializați sau generaliști, „normali
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
diferite obiecte de studiu, din același domeniu sau din domenii diverse, într-una și aceeași planificare a învățării”. Sinonimele pentru integrare sunt: fuziune, armonizare, încorporare, unificare și coeziune. Integrarea situează procesul de învățare în optica globală a unității cunoașterii, postulează coerența și logica ansamblului cunoștințelor. La nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile ce aparțin unor discipline școlare distincte. Așa cum arată McNeil (1985)1, „integrarea curriculumului sprijină elevii să identifice legăturile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la același nivel de studiu; b) integrarea verticală: între conținuturi și/sau competențe ale disciplinei care se învață la niveluri/ani diferiți de studiu. Integrarea curriculumului la nivelul disciplinei poate aduce o serie de avantaje pentru procesul de instruire: - creșterea coerenței interne a disciplinei școlare, datorită unui prim pas către centrarea pe facilitarea procesului de învățare, și nu pe structura academică a domeniului; - creșterea semnificativității și relevanței predării prin îmbogățirea activităților de învățare și stimularea realizării de legături între conținuturi; - creșterea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lemnului, - educația antreprenorială etc. c) Articularea unor experiențe de învățare (dezvoltarea unor „proiecte”). De exemplu, construirea (imaginară) a unei societăți ideale. 2. Contextualizarea epistemologică sau structural-sistemică își face simțite efectele la nivelul structurii curriculare, mediind influențele externe și conferind sistemului coerență internă. În acest context, vom opera o distincție, care se impune mai ales din punct de vedere metodologic, între: a) cross-curricularitatea „logică”, ce vizează integrarea diferitelor tipuri de cunoștințe, fără a-și propune să atace structura logică a cunoașterii. Principalele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
din două motive: • implică imaginarea unor activități/experiențe de învățare atractive și relevante, care să utilizeze cât mai bine resursele umane, materiale, de timp și procedurale avute la dispoziție; • impune planificarea riguroasă a activităților, astfel încât să se asigure continuitatea și coerența întregului proiect. Pentru a asigura coerența demersului de proiectare și posibilitatea de a schimba cu ușurință experiențe între școli, câteva repere pentru proiectare - flexibile și adaptabile la nivel instituțional sau chiar la nivel de proiect, dacă este cazul - se pot
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
activități/experiențe de învățare atractive și relevante, care să utilizeze cât mai bine resursele umane, materiale, de timp și procedurale avute la dispoziție; • impune planificarea riguroasă a activităților, astfel încât să se asigure continuitatea și coerența întregului proiect. Pentru a asigura coerența demersului de proiectare și posibilitatea de a schimba cu ușurință experiențe între școli, câteva repere pentru proiectare - flexibile și adaptabile la nivel instituțional sau chiar la nivel de proiect, dacă este cazul - se pot dovedi utile. Mai întâi, pentru clarificarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să uităm Însă că securitatea umană este mai ales un excelent slogan mobilizator, elaborat În anul 1994 cu scopul strategic de a modifica o anumită agendă politică (Krause, 2004, p. 44). Importanța ei rezidă În faptul de a acorda o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, și de a promova reformularea relației dintre stat și cetățenii săi În cazurile unde este nevoie. 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXItc "5.5. Conceptul de securitate În secolul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]