13,334 matches
-
iar recuperările ulterioare sunt parțiale. Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
incluzând forme de organizare a procesului de învățământ, metode activ - participative, sarcini din manualele școlare și exerciții de antrenament creativ. Ne-a interesat cu deosebire efectul acestei învățări creative în plan psihologic, respectiv suplețea soluției găsite în rezolvarea problemelor, sarcinilor cognitive, trăirea intensă în plan afectiv a acestei performanțe, stimularea dorinței și a curiozității de a descoperi și alte căi, soluții mai eficiente. Referindu-se la creativitatea școlarilor, în literatura de specialitate se precizează că ori de câte ori un copil este pus în fața
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
fi studiate modificările apărute în productivitatea activității, influențele asupra însușirilor atenției, motivației. Metoda testului, o metodă psihometrică, s-a concretizat în probe scurte, standardizate, care au asigurat posibilitatea investigării rapide a nivelului dezvoltării intelectuale a elevilor, caracteristicile diverselor procese psihice cognitive, a potențialului lor creativ. Ca metode de psihodiagnoză, testele sunt frecvent utilizate pentru diagnosticarea nivelului dezvoltării unor însușiri psihice aparținând elevilor și pentru formularea pe această bază a unui pronostic asupra evoluției lor viitoare. Există teste de percepție, de atenție
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de integrare mintală. Menționăm că probele de atenție și capacități intelectuale au fost aplicate din două motive. Primul, dedus din literatura de specialitate care argumentează rolul factorilor intelectuali în desfășurarea activității creative; al doilea, imaginația face parte din procesele psihice cognitive superioare / intelectuale, aflată în strânsă interacțiune cu gândirea, memoria, limbajul. La rândul său, atenția este fenomenul psihic implicat în desfășurarea și optimizarea tuturor proceselor psihice. Precizăm, de asemenea, că majoritatea probelor aplicate au fost preluate din lucrarea „Introducere în cercetarea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
erorile în desfășurarea efectivă a demersului didactic; * formarea competențelor de adaptare la situații neprevăzute; *formarea abilităților și a capacității de observare și de studiere a particularităților de vârstă și individuale ale elevilor; *formarea competențelor de cunoaștere a elevilor (cunoaștera capacităților cognitive, a celorlalte procese psihice, a trăsăturilor de personalitate), în vederea adecvării activității didactice; *formarea competențelor de valorificare educativă a conținuturilor tematice, în perspectiva îmbunătățirii calității umane; *formarea competențelor de evaluare a documentelor școlare; * formarea competențelor de evaluare (și de autoevaluare) a
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
precum și asupra necesităților resimțite de către acesta. Utilizarea acestui reper este esențială în cunoașterea elevilor, pentru adaptarea activităților didactice la structura psihologică supusă influențării. Studiul disciplinelor socio - umane are menirea de-a îmbunătăți calitatea umană, de-a forma și dezvolta competențe cognitive, afective, motivaționale, volitive etc. cu mijloace specifice, date de calitatea informației și de caracteristicile activităților de învățare impuse de aceasta. Competențele specifice vizate a fi formate prin studiul disciplinelor socio umane sînt asociate cu conținuturile corespunzătoare ale temelor supuse studiului
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de sănătate Antecedente (boli, situații deosebite) ........................................................................................... ........ ................................................... ........ Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Capacitatea de efort ............................................. ........ ............................................. ........ Recomandări medicale ......................................................................................................... ...................................................................................................... 3. Situația școlară: Rezultate la învățătură ..................................................................................................... ........ ................................................... ........ ............................................. ........ Realizări deosebite în activitatea școlară și extrașcolară....................................... Dificultăți în activitatea de învățare ........................................................................................... ........ Relațiile cu colegii ............................................. ........ ............................................. ........ 4. Structura psihologică Procese cognitive: Memorie ( foarte bună, medie, slabă) ....................................................................................... ........ ....................... ............................................. ........ Gândire (nivel de dezvoltare, capacitatea de a aplica informațiile) ......................................................................................................... ................................................... ........ Limbaj (oral, scris, implicit, explicit) ....................................................................................... ........ Imaginație ........................................................................................... ..... Atenția ......................................................................................................... .... Motivația (interese, convingeri, concepția despre lume și viață) ............................................. ........ ............................................. ........ Aptitudini ............................................. ........ Trăsături de personalitate : Temperament ........................................................................................................... . ............................................. ........ Caracter (trăsături fundamentale, trăsături principale) ............................................. ........ ............................................. ........ Atitudini
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
adaptare la tratament și favorizează reintegrarea socială a pacientului. Chiar dacă boala în general și afecțiunile locomotorii și neurologice în particular, reprezintă o sursă certă de stres psihic, anxietate și instabilitate pentru fiecare bolnav afectat, ajustarea fiecăruia este diferită, în funcție de evaluarea cognitivă a situației mediată de prezența în măsură variabilă a unor trăsături de personalitate, care acționează ca un tampon între acțiunea stresului și impactul lui asupra fiecăruia. În concluzie, principiile generale de care trebuie să se țină seama în îngrijirea unei
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
stimulativ pentru clientul consiliat este condiția sine qua non a consilierii. Frustrat în necesitățile și interesele sale datorită problemelor existențiale cu care se confruntă, clientul așteaptă în mod conștient sau nu de la consilier, în primul rând o susținere afectivă; Susținerea cognitivă reprezintă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive (înțelegerea, interiorizarea, conștientizarea, problematizarea) care pot constitui pârghii pentru rezolvarea problemelor clientului; Susținerea volitiv decizională prin creșterea și întărirea încrederea clientului în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.; Descărcarea emoțională
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
qua non a consilierii. Frustrat în necesitățile și interesele sale datorită problemelor existențiale cu care se confruntă, clientul așteaptă în mod conștient sau nu de la consilier, în primul rând o susținere afectivă; Susținerea cognitivă reprezintă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive (înțelegerea, interiorizarea, conștientizarea, problematizarea) care pot constitui pârghii pentru rezolvarea problemelor clientului; Susținerea volitiv decizională prin creșterea și întărirea încrederea clientului în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.; Descărcarea emoțională (catharsisul) este principiul prin care orice formă
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de vârstă și de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor școlare, de natura mijloacelor de învățământ, de experiența și competența cadrului didactic. "-" Rezolvarea de probleme în grup este o metodă care presupune depășirea unor obstacole de ordin practic sau cognitiv prin mijloacele proprii ale educatorului. Când elevii sunt antrenați într-un efort colectiv de găsire a soluțiilor, șansele rezolvării unor probleme complexe cresc, deoarece într-un context grupal crește productivitatea ideilor din care urmează să se configureze soluțiile. La acestea
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
fi mai eficiente prin abordarea intuitivă, creativă, imaginativă. Iată deci că apar noi provocări ce impun schimbări rapide, adaptări și transformări radicale. Capitalul intelectual devine mult mai important, arătându-și competitivitatea pe noile piețe ale cunoașterii mai ales cu valoare cognitivă nou adăugată. Astfel, soluția unică este ca omul să învețe în permanență, iar învățarea să devină acțiune. În secolul XXI, atenția deosebită a procesului de învățământ se axează pe interesele principalului său beneficiar, copilul. Se poate spune că dezideratul învățământului
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
explicite a parcursurilor de învățare și prin strategii de diferențiere și particularizare, școala obține creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și activităților și stimularea motivației elevilor pentru învățare. Diferențierea curriculară vizează adaptarea procesului de predareînvățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul și stilul de învățare al elevului. Proiectarea și aplicarea curriculum-ului la decizia școlii oferă posibilitatea trecerii de la o „școală pentru toți” la o „școală pentru fiecare”, de la centrarea pe conținuturi la centrarea pe nevoile și interesele elevului
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
care depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mentală de căutare, de cercetare și de redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe, este un elev „activ”. Se pune accentul pe formativ, pe dezvoltarea proceselor cognitive, important fiind cum elevul folosește ceea ce a învățat. Profesorul este cel care trebuie să găsească cele mai eficiente modalități prin care să stimuleze potențialul creativ al fiecărui elev în parte. Conduita creativă a cadrului didactic este unul dintre factorii care
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
că este persoană importantă, capabilă să ia decizii pentru bunul mers al activității de grup. În grupul de lucru, fiecare trebuie să știe să descopere, compare, clasifice cunoștințele dobândite. Efortul elevilor este unul intelectual, prin care se exersează procesele psihice cognitive. Metodele interactive îl motivează pe elev, îi oferă o încărcătură afectivă deosebită. Învățarea prin cooperare este un tip de învățare eficient. Strategiile didactice trebuie să includă învățarea prin cooperare deoarece în acest fel se permite o abordare interdisciplinară a conținuturilor
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
capacități și limite, pentru autoevaluare. dezvoltă inteligențele multiple, Metodele interactive de grup se pot clasifica după cum urmează Metode de predare-învățare interactivă în grup Metoda predării/învățării reciproce; Metoda Mozaicul; Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală; Tehnica florii de nufăr; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Valențele formativ-educative care recomandă aceste
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
care o persoana o face cu privire la propria să valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de mulțumire față de propria persoană. (Harter, 1998). Stima de sine poate fi definită și ca tonalitatea afectivă a reprezentării conceptului de sine sau ca o sinteză cognitivă și afectivă complexă. Stima de sine dictează atitudinea mai mult sau mai puțin bună a individului față de propria persoană. După W. James (1998), stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor acțiuni și aspirațiile individului cu privire la întreprinderea acelei acțiuni
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
la abilitatea de a fi onștient de corpul fizic și de elementele concrete ale mediului înconjurător; Conștientizarea Emoțională se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de emoții și sentimente și, în general, de orice trăire emoțională; Conștientizarea Mentală (Cognitivă) se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de propriile idei și gânduri, de fluxul mental în general; Conștientizarea Spirituală se referă la abilitatea de a fi conștient/ă de faptul că omul este doar o parte a Universului
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
ceea ce-și dorește el cu adevărat, de comunicare corectă eficientă. Fiecare dintre noi suntem unici, fiecare copil este unic deci nu au cum să fie toți copii foarte buni. Și apoi la școală se notează excesiv performanța adică aspectul cognitiv al educației și mai puțin cel al creativității, al atitudinilor corecte, al contextele de valorificarea a informațiilor achiziționate și în cea mai mică măsură aspectul practic al cunoașterii. Știm ca să știm sau știm ca să facem? Deci, ca părinte, primul pas
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
primordial în realizarea complexității activității creierului uman și în ceea ce privește unicitatea persoanei. Dacă un copil trăiește într-o familie disfuncțională și este privat socio-familial, lobul temporal, locul unde sunt reglate emoțiile se dovedește inactiv metabolic și copilul va suferi nu numai cognitiv, ci și emoțional datorită lipsei de stimulare. Există în prezent pericolul scăderii/reducerii interacțiunii părinți-copii. Tehnica alimentației artificiale a sugarului a devenit aproape impecabilă. Pe altă parte, antrenarea femeilor în activitatea productivă ar putea să ducă la scăderea numărului momentelor
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
Autoarele „aruncă” o provocare pe câmpul unui domeniu extrem de sensibil și recent oficializat „Consilierea și orientarea școlară” . Mica publicație vizează ea însăși să sprijine aspectul autocunoașterii, treaptă importantă în evoluția personalității școlarului mic. Eficiența se va măsura efectiv în modificările cognitiv comportamentale ale elevilor din ciclul primar și nu numai. Se recomandă deopotrivă și părinților elevilor, parteneri reali ai școlii românești, în cunoașterea și educarea propriilor copii. Insp. școlar, prof. psiholog, Elena Simionică Capitolul I AUTOCUNOAȘTEREA Personalitatea este dovada sinelui individual
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
sunt: vârstnicii; copiii cu nevoi speciale; adulții cu nevoi speciale. În opinia lui A.Albu & colab. (2001) obiectivul asistenței medicale la domiciliu îl constituie creșterea calității vieții pacientului. De asemenea, sunt identificate o serie de obiective generale (care vizează planurile cognitiv, afectiv, psihomotor) și operaționale pe care trebuie să le aibă în vedere persoana care desfășoară activitatea de îngrijire la domiciliu a persoanelor cu envoi speciale. A.Albu & colab. (2001) au identificat o serie de principii ale îngrijirii persoanelor cu nevoi
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
exercițiul oral și scris, demonstrația, jocul didactic Material didactic: Fișe individuale (I și II), cartonașe cu imagini colorate, caiete, creioane, planșă cu cuvinte lacunare, jetoane cu silabe. Obiective operaționale: a) Afective: Să participe activ și cu interes la activitate; b) Cognitive: Să diferențieze grupurile de litere în cuvinte date; Să recunoască și să pronunțe corect cuvinte, având ca reper elemente de sprijin; Să identifice grupurile de sunete cu frecvență mare în poezii; Să ordoneze silabe în cuvinte cu sens; Să completeze
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
limbaj: dilexie-disgrafie Grupa: elevi, clasa a-III-a Tipul activității: terapie de grup Demers terapeutic: lexia și grafia grupurilor de litere ce, ci Scopul: consolidarea citirii și scrierii cuvintelor ce conțin grupurile de litere ce, ci Subiectul: ,,Literele buclucașe” Obiectivele operaționale: a. cognitive O1 - să citească cuvinte care conțin grupurile de litere; O2 - să scrie cuvinte care conțin grupurile de litere; O3 - să cunoască diminutivele cuvintelor indicate; O4 - să rezolve un careu de cuvinte care conțin grupuri de litere; O5 - să răspundă la
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
punctuație și elementele prozodice Scopul activității: Consolidarea scris-cititului de propoziții Strategii didactice: Descoperirea dirijată, conversația, exercițiul oral și scris Material didactic: Fișe individuale, povestea ,,Mănușa‟, caiete, pixuri Obiective operaționale: a) Afective: Să participe activ și cu interes la activitate. b) Cognitive: Să găsească sensul cuvintelor antonime; Să identifice semnele de punctuație într un text dat; Să completeze corect semnele de punctuație într-un text dat; Să transforme corect propozițiile enunțiative în propoziții exclamative și/sau interogative și invers; Să citească cu
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]