2,469 matches
-
și relaxărilor ce urmează, evitându-se astfel o stare generală de încordare excesivă ce poate afecta fluența mișcărilor” (Tatu, T. și colab. 1973). Armonia, continuitatea și succesiunea acțiunilor motrice ce compun fazele probelor de sprint determină obținerea unei anumite performanțe competiționale. Dar rezultatele în sprint sunt rodul acțiunilor motrice însumate, care se desfășoară în interiorul fazelor alergării. Fiecare fază a alergării din probele de sprint se poate învăța și perfecționa în mod separat, prin accentuarea caracteristicilor proprii, dar și prin o
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
alergări pe distanțe între 80-300 m, ultima în cantității limitate pentru specialiștii cursei pe 100 m. Intensitatea efortului, la început perioadei pregătitoare, poate fii de 85 % din cea mai bună performanță a anului precedent, ea crescând până la 100 % în timpul sezonului competițional. În cadrul unui antrenament, distanța totală poate varia între 600-1800 m, în funcție de atleții care au o mai mare sau mai mică rezistență. Distanța totală este mai mare în cazul alergătorilor de 400 m. Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
folosească, pentru dezvoltarea capacității de efort anaerob lactacid, un volum total mai mare de 4 ori și jumătate lungimea probei (exemplu pentru o alergătoare de 400 m, volumul în cadrul unui antrenament poate fi de 1800 m). În perioada precompetițională și competițională, când atletul aleargă aproape de viteză maximă, se folosesc exerciții care stimulează atât capacitatea de efort alactacidă cât și pe cea lactacidă, adică folosim alergări pe distanțe de 60, 100, 150 m, executate cu viteză maximă din posibilitățile momentului. În această
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
vitezei sprinterilor, antrenorii italieni au folosit, în procesul de antrenament atât alergările cu pași mai mici de alergare și deci cu viteză mai mare, cât și alergările cu pași mai mari dar cu viteză mai mică și au obținut rezultate competiționale foarte bune. În timpul antrenamentelor, atleții execută fie alergări pe distanțe egale cu distanța de probă, cu pași scurți și rapizi, fie alergări cu pasul ce se mărește progresiv până la normal ceea ce duce la creșterea vitezei, fie alergări cu pași mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea pregătirii să se facă la începutul lunii octombrie, respectiv aprilie cu accent pe pregătire fizică generală până la jumătatea lunii decembrie, respectiv lunii mai; pe parcursul întregului an se urmărește, în proporții diferite de la o perioadă de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se rezumă la alergări de refacere, alergări de concurs, iar restul zilelor sunt folosite pentru refacere; volumul mijloacelor folosite în pregătirea sprinterilor se rezumă la doi indicatori și anume: lungimea distanțelor alergate și numărul repetărilor. Acest volum
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
300-1500 m și se consideră că nu trebuie să treacă de 4 ori și jumătate lungimea distanței de concurs. În etapele de început ale pregătirii anuale acest volum crește de la o săptămână la alta, iar pe măsura înaintării spre activitatea competițională, volumul scade de la o săptămână la alta dar crește foarte mult intensitatea; intensitatea antrenamentului de alergare este direct proporțională cu viteza de alergare și invers proporțională cu volumul. Dar intensitate efortului depinde și de pauza de odihnă între repetări. Durata
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de posibilitățile de revenire ale fiecărui atlet în parte, dar și de ceea ce se urmărește să se realizeze în fiecare antrenament. Astfel, atunci când în antrenament se urmărește dezvoltarea vitezei maxime și se folosesc tempouri de cursă și suntem aproape de săptămâna competițională, pauzele de revenire sunt mai lungi, iar în perioadele pregătitoare de început, când se urmărește dezvoltarea rezistenței de viteză, când competiția nu este așa de aproape, pauzele sunt mai mici. În cadrul unei lecții de antrenament de viteză, în ceea ce privește
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
realizează în viteză mai mare decât prima; de la o etapă de pregătire la următoarea, viteza de execuție crește treptat. Modelul de structurare al antrenamentului în ciclul anual cuprinde: dinamica obiectivului de performanță în raport cu nivelul din sezonul precedent, atât pentru etapele competiționale de iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
execuție crește treptat. Modelul de structurare al antrenamentului în ciclul anual cuprinde: dinamica obiectivului de performanță în raport cu nivelul din sezonul precedent, atât pentru etapele competiționale de iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
din sezonul precedent, atât pentru etapele competiționale de iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
iarnă cât și cele de vară; dinamica evoluției la probele de control și rezultatelor competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
competiționale din anul / anii precedenți; dinamica „blocurilor de pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării date de acestea; dinamica realizării refacerii permanente a organismului după efort și după perioade
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pregătire fizice generale cu accent pe forță” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica „blocurilor de pregătire fizice specifice cu accent pe viteză” pentru primul ciclu competițional și pentru cel de-al doilea ciclu competițional; dinamica orientării pregătirii tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării date de acestea; dinamica realizării refacerii permanente a organismului după efort și după perioade de solicitarea mare. Programarea antrenamentului în cadrul ciclului anual
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
În alergările de viteză ca și în celelalte probe atletice, elaborarea programului de antrenament (Verhoșanski, 1980, citat de Rață G., Rață B. C., 1999) ”pe baza modelului, pretinde rezolvarea succesivă a mai multor probleme”: programarea îmbunătățirii rezultatului sportiv în sezonul competițional de iarnă și vară pe baza: - analizei prestației realizate în sezonul sau anul trecut; - aprecierii posibilităților viitoare și a perspectivelor pregătirii fizice, tehnice, psihice, tactice; - stabilirii calendarului competițional. stabilirea creșterii nivelului de pregătire fizică specifică, în cadrul ciclului anual în concordanță
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
rezolvarea succesivă a mai multor probleme”: programarea îmbunătățirii rezultatului sportiv în sezonul competițional de iarnă și vară pe baza: - analizei prestației realizate în sezonul sau anul trecut; - aprecierii posibilităților viitoare și a perspectivelor pregătirii fizice, tehnice, psihice, tactice; - stabilirii calendarului competițional. stabilirea creșterii nivelului de pregătire fizică specifică, în cadrul ciclului anual în concordanță cu calendarul întrecerilor și pronosticul performanței, pe baza: - cunoașterii permanente a posibilităților sportivilor, prin folosirea instrumentelor de evaluare periodică; - compararea standardelor de performanță cu cele anterioare; - depistarea indicilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sportivi cu clasificare, sau de valoare asemănătoare; - cunoașterea obiectivelor curente în comparație cu cele precedente și viitoare. repartizarea volumului care să asigure forma sportivă pe parcursul ciclului anual, astfel încât să asigure realizarea obiectivelor de performanță. Aceasta se realizează ținând cont de: - durata sezonului competițional și implicit a perioadelor pregătitoare și de tranziție; - alternarea perioadelor de solicitare mare cu cele de refacere; - evoluția procesului de pregătire și a rezultatelor anului precedent Programarea antrenamentului în cadrul ciclului anual de antrenament Practic, obținerea performanței sportive de înalt nivel
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de manifestare a vitezei, în general în cadrul antrenamentelor pentru sprinteri, vom selecționa și prezenta în cele ce urmează câteva exerciții ce pot fi folosite, într-o combinație proprie fiecărui următoarele metode de dezvoltare: - metoda repetărilor; - metoda alternativă; - metoda handicapului; - metoda competițională; La acestea nu putem să nu adăugăm și pe cele de dezvoltare a detentei (forței explozive) indispensabile pregătirii sprinterilor: - metoda eforturilor pliometrice; - metoda eforturilor explozive sau power-trening; - metoda eforturilor mijlocii; - metoda eforturilor maxime; - metoda eforturilor izometrice.
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
vor stabili în funcție de modul cum termină jetoanele. JOC: „AJUTĂ-L PE... SĂ CÂȘTIGE!” NIVEL I, II (4 jucători) joc dublu OBIECTIVE: Consolidarea cunoștințelor despre culori, cifre, raportarea numărului la cantitate, compunerea și descompunerea etc.; Educarea perseverenței, atenției și a spiritului competițional; Crearea stării de empatie cu personajul preferat. MATERIAL DIDACTIC: 4 cartoane (A4) cu 2 fețe (pe o parte având câte un personaj din desene animate iar pe cealaltă, câte un personaj din povestea „Cei trei purceluși”) și 5 baloane divers
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
JOC: „BINGO” NIVEL I, II (2-4 jucători) OBIECTIVE: Selectarea de jetoane după culoare, anotimpuri și gruparea acestora după cifre; Recunoașterea și ordonarea cifrelor în concentrul 0-10, exersarea număratului; Consolidarea formelor geometrice; Dezvoltarea spiritului de observație, a rapidității atenției, a spiritului competițional. MATERIAL DIDACTIC: 4 seturi a câte 12 jetoane, fiecare set reprezentând un anotimp (gri-iarna, verde primăvara, galben-vara,maro-toamna. Jetoanele din fiecare set sunt numerotate de la 0-10 și cuprind elemente specifice anotimpului respectiv; Un jeton reprezentând Jokerul. DESFĂȘURAREA JOCULUI: NIVEL I
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de statul respectiv în sistemul interstatal. Ideea a fost precizată concis de către Y. Cohen (1970, cf. Ramirez și Boli
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
europene au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea națională a populației prin educație patriotică de masă a devenit, în acest context competițional interstatal, mijlocul prin care statele și-au urmărit interesele geopolitice. Educația publică de masă sponsorizată statal a devenit parte integrantă a "modelului european de societate națională" (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și-ar dori (foarte) mulți cu adevărat ne vedem prinși într-un sistem (hiper)concurențial (din ce în ce mai dur). Pare că oamenii (ca indivizi sau ca grupuri/organizații), c-o vor sau nu, se găsesc/se trezesc sau declanșează, mai degrabă, contexte competiționale decât de colaborare/cooperare. Adesea, subiecților le este peste putință să abandoneze competiția. Prin urmare, opțiunile, alegerile și deciziile lor au efecte destructive atât pentru concurenți, dar și pentru ei înșiși. Ba, indivizii pot să aibă o opțiune constantă pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cunoască particularitățile manifestării acestor tipuri de relații în activitatea de învățare-formare. Studiile efectuate au arătat faptul că aceste două moduri de derulare a activității au efecte diferite asupra elevilor și a grupurilor de elevi. Cercetătorii au observat că în contexte competiționale, elevii depun eforturi mai mari, lucrează cu mai multă tragere de inimă, își fixează niveluri de aspirație mai înalte, sunt învățați să lupte, să persevereze și să fie pregătiți pentru a face față unei sociatăți organizate predilect pe principiile concurenței
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]