2,573 matches
-
mai înalți vor ocupa "centrul" sau una dintre cele două poziții de "înaintare", iar jucătorii mai mici de statură sau cei care au viteză și cele mai bune abilități de mânuire a mingii, vor ocupa poziția de "pază". În timp ce baschetul competițional are niște reguli bine stabilite, numeroase variante de baschet s-au dezvoltat pentru jocurile ocazionale. În anumite țări, baschetul este un sport popular, cu mulți spectatori. Vechile populații incașe, maya și aztece practicau un joc în care mingea era aruncată
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
este primul eșalon din sistemul competițional fotbalistic din România. A fost fondată în anul 1909 iar până în sezonul 2006/2007 a fost cunoscută sub numele de Divizia A, dar și-a schimbat numele din cauza descoperirii că marca fusese deja înregistrată. În prezent poartă denumirea oficială de
Liga I () [Corola-website/Science/298609_a_299938]
-
ușoară a vânzărilor pe măsură ce produsul este lansat pe piață. În această perioadă costul produsului este ridicat, concurența se desfășoară pe baza caracteristicilor de performanță ale produsului. Datorită incertitudinii pieței, o strategie de fabricație adecvată trebuie să se bazeze pe criteriul competițional "flexibilitate", pentru a face față schimbărilor frecvente ale construcției produsului. "Creșterea" este perioada acceptării masive de către piață a produsului și a profiturilor în creștere. Prețurile produselor pot fi mai mici decât în prima perioadă, concurența are loc în special pe
Ciclu de viață al produsului () [Corola-website/Science/298717_a_300046]
-
o concurență puternică și cei mai mulți cumpărători sunt dispuși să plătească un preț ridicat. In faza de "creștere", pe piață intră noi concurenți care introduc produse cu caracteristici noi, de aceea firma-pionier îmbunătățește calitatea produsului, concurența desfășurându-se pe baza criteriului competițional "calitate". Firma penetrează noi segmente de piață, introduce noi canale de distribuție și poate recurge la scăderea ușoară a prețului pentru a susține creșterea rapidă a pieței. In faza de "maturitate", ritmul de creștere a vânzărilor scade, din cauza existenței mai
Ciclu de viață al produsului () [Corola-website/Science/298717_a_300046]
-
au început primele antrenamente. La 16 mai 1920 s-a disputat primul meci oficial la Arad, cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu. În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927, 1929-1930. În 1923, Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii jucând cu câteva din cele mai importante echipe din Franța, Italia
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
pierzând meciul de la Baia Mare cu 2-1. A doua semifinală s-a desfășurat între Dinamo și Rapid (5-3), partidă în care Ozon s-a aflat la primul joc pentru echipa din Giulești, după o întrerupere de aproape un an a activității competiționale. În sezonul 1959-1960 echipa s-a clasat pe locul 9, având o formație cu multe nume noi. Cu o formație care se baza pe axul internaționalilor Mândru, Caricas, Soare și Oaida, la care se adăuga travaliul lui Mișu Smărăndescu și
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Bilanț Cupa României: Anual: 2 1 0 1 6-7 Total: 117 70 12 35 231-169 Linia de clasament: 1. Inter Sibiu 34 23 5 6 62-27 51 18. Progresul Vulcan 43 5 4 25 25-62 14</poem> În acest an competițional echipa devine „Progresul Energia București”, preluând numele proaspăt înființatei Asociații Sportive a IAMRCT-ului, care în continuare susținea financiar echipa din Dr.Staicovici. S-a umblat însă zdravăn la efectivul de jucători, redus de la 38 la 24. În locul președintelui Mureșan
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
este considerată 2002, când s-a înființat societatea S.C. Sporting Club S.A., cea care deține activele clubului. Culorile oficiale ale clubului sunt galben-verde, iar primul obiectiv stabilit a fost promovarea în Liga a II-a, lucru realizat în acel sezon competițional. Beneficiind de finanțarea unui foarte cunoscut om de afaceri vasluian, fostul arbitru internațional, Adrian Porumboiu, echipa a cunoscut în următorii ani o creștere impresionantă. După doar două sezoane în eșalonul secund, formația galben-verde a urcat în premieră pe prima scenă
FC Vaslui () [Corola-website/Science/298803_a_300132]
-
față de C.S.M.S. (locul 8). În anul următor, însă, echipa Clubului Sportiv Muncitoresc Studentesc câștigă seria și promovează în primul eșalon fotbalistic. Meritul promovării revine antrenorilor I. Unguroiu și M. Manolescu, precum și jucătorilor care au alcătuit formația de bază în anul competițional 1959-1960: Ursache (Florea) - Scarlat, Păun, Buimistruc, Don, Dram - Demian, Voica, Unguroiu, Cruțiu, Avasilichioaie. În anul următor retrogradează în Divizia B. La sfârșitul campionatului 1961-1962, ocupând din nou primul loc în seria I a Diviziei B, C.S.M.S. promovează pentru a doua
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa. a fost una din cele mai bune gimnaste din lume. Ea s-a retras din activitatea competiționala după Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. Între 1984 și 1989 a fost membră a Federației Române de Gimnastică și a ajutat la antrenarea gimnaștilor juniori români. În noaptea de 27/28 noiembrie 1989 a trecut ilegal granița româno-maghiară, în cele
Nadia Comăneci () [Corola-website/Science/297785_a_299114]
-
la care va activa timp de 2 sezoane cu rezultate relativ modeste. Adevarata consacrare o cunoaște odată cu trecerea la echipa Mclaren, echipată în acel an (1993) de motoare Ford. După un an ca și pilot de teste, urmează un sezon competițional ca și pilot titular, motorul nefiabil de proveniența Peugeot neputându-i aduce decât un loc 4 în Campionat. Până în 1997 inclusiv, Mclaren nu a fost capabilă să ofere un șasiu performant și un motor pe măsură, deci rezultatele au fost
Mika Häkkinen () [Corola-website/Science/297859_a_299188]
-
precontract cu Scuderia Ferrari încă din 2006. Debutul la Scuderia Ferrari a avut loc în Marele Premiu al Australiei 2007. La prima sa cursă cu Ferrari, câștigă Primul Grand-Prix al anului 2007. După ce a câștigat și ultima cursă din calendarul competițional, Kimi Räikkönen a devenit campionul mondial în sezonul 2007 al Formulei 1. Spre finalul anului 2011, circulau zvonuri cum că Räikkönen ar concura din nou în Formula 1, acesta purtând negocieri cu echipa Williams. Negocierile cu echipa nu au ajuns
Kimi Räikkönen () [Corola-website/Science/297911_a_299240]
-
Dispozitive optice și sisteme de comunicații video; ٭Sisteme de protecție fizică și control acces. Au fost propuse numeroase clasificări ale tehnologiilor. Cabinetul de consultanță în management A.D.Little (SUA) a propus o clasificare a tehnologiilor în patru clase, în funcție de impactul competițional:, Este necesară aplicarea unor strategii diferite pentru tehnologiile aflate în diferite faze de evoluție în ciclul de viață al tehnologiei. Este probabil ca tehnologiile embrionare și emergente să fie folosite în faza de "naștere" din ciclul de viață. Tehnologiile emergente
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
conținut apropiat consideră că " strategia tehnologică este sarcina de a construi, a menține și a exploata activele tehnologice ale companiei". Scopul strategiei tehnologice este de a identifica, a dezvolta și a stimula acele tehnologii care vor fi cruciale pentru poziția competițională pe termen lung a companiei. Aceste tehnologii trebuie să aibă potențialul de a crea valoare pentru clienți. O strategie tehnologică coerentă se concentrează explicit pe cerințele clienților, așa cum sunt identificate astăzi și cum este probabil să devină în viitor. Strategia
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
include tehnologii de produs (încorporate în produs), tehnologii ale procesului de producție și tehnologii de suport (mijloacele tehnologiei informației, pachete software, rețele de comunicații etc.); ٭evaluarea acelor tehnologii care pot avea impact în viitor. Acestea sunt tehnologiile emergente; ٭analiza impactului competițional al tehnologiilor. Această analiză are ca scop să evalueze importanța fiecărei tehnologii pentru poziția competițională a companiei pe piață. Exemple de factori competiționali de succes referitori la produse obținute prin diferite tehnologii pot fi : performanțe funcționale, preț de vânzare, facilități
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
suport (mijloacele tehnologiei informației, pachete software, rețele de comunicații etc.); ٭evaluarea acelor tehnologii care pot avea impact în viitor. Acestea sunt tehnologiile emergente; ٭analiza impactului competițional al tehnologiilor. Această analiză are ca scop să evalueze importanța fiecărei tehnologii pentru poziția competițională a companiei pe piață. Exemple de factori competiționali de succes referitori la produse obținute prin diferite tehnologii pot fi : performanțe funcționale, preț de vânzare, facilități de folosire, costuri de exploatare, fiabilitate, mentenabilitate. Ca rezultat al acestei analize se pot stabili
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
comunicații etc.); ٭evaluarea acelor tehnologii care pot avea impact în viitor. Acestea sunt tehnologiile emergente; ٭analiza impactului competițional al tehnologiilor. Această analiză are ca scop să evalueze importanța fiecărei tehnologii pentru poziția competițională a companiei pe piață. Exemple de factori competiționali de succes referitori la produse obținute prin diferite tehnologii pot fi : performanțe funcționale, preț de vânzare, facilități de folosire, costuri de exploatare, fiabilitate, mentenabilitate. Ca rezultat al acestei analize se pot stabili care sunt "tehnologiile critice" (hotărâtoare), adică tehnologiile cu
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
prin diferite tehnologii pot fi : performanțe funcționale, preț de vânzare, facilități de folosire, costuri de exploatare, fiabilitate, mentenabilitate. Ca rezultat al acestei analize se pot stabili care sunt "tehnologiile critice" (hotărâtoare), adică tehnologiile cu cel mai puternic impact asupra factorilor competiționali de succes și care aduc cele mai mari avantaje competiționale pentru companie. Pe baza acestei analize va fi posibilă selectarea și prioritizarea tehnologiilor critice pentru companie. Ca rezultat al acestei faze se obține o listă de tehnologii critice și priorități
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
facilități de folosire, costuri de exploatare, fiabilitate, mentenabilitate. Ca rezultat al acestei analize se pot stabili care sunt "tehnologiile critice" (hotărâtoare), adică tehnologiile cu cel mai puternic impact asupra factorilor competiționali de succes și care aduc cele mai mari avantaje competiționale pentru companie. Pe baza acestei analize va fi posibilă selectarea și prioritizarea tehnologiilor critice pentru companie. Ca rezultat al acestei faze se obține o listă de tehnologii critice și priorități. "Evaluarea capabilității tehnologice a companiei". Această evaluare urmărește să determine
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
și/sau radicale. Evaluarea capabilității tehnologice a companiei permite identificarea variabilelor care trebuie îmbunătățite, relativ la o anumită tehnologie (echipamente, rewsurse umane etc.) "Selectarea tehnologiilor". Numărul mare de alternative tehnologice pentru o companie poate fi redus prin clasificarea tehnologiilor după avantajele competiționale pe care le oferă. O astfel de clasificare pune în evidență tehnologiile critice/hotărâtoare pentru care compania trebuie să-și prioritizeze investițiile. Rezultatul acestei etape de selectare a tehnologiilor va fi o listă de priorități cuprinse într-un "plan de
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
ligă, transferându-se apoi la Astra Ploiești, pe fondul rezultatelor slabe ale echipei sucevene. Între 1998 și 2002, Ilyeș a evoluat în 92 meciuri și a marcat 14 goluri pentru Astra, fiind remarcat de echipele puternice din România. Astfel, pauza competițională din sezonul 2001-2002 i-a adus transferul la Rapid București. Aici, jucătorul și-a cunoscut vârful carierei, evoluând timp de 5 sezoane la echipa de sub podul Grant: a marcat 26 de goluri, a cucerit un titlu de campion al României
Robert Ilyeș () [Corola-website/Science/308502_a_309831]
-
unde este învinsă cu greu de către Rapid București cu scorul de 2-0. În anii de după război FC Brăila dispare (ca și cealaltă echipă brăileană Franco-Română) de pe firmamentul divizionar, încercările de reorganizare pentru afirmarea fotbalului brăilean rămânând fără efect. În circuitul competițional republican apar sporadic Progresul (locul 7 în Divizia C 1948-49) Metalul (locul 16 în 1953 și 13 în 1954 în Divizia B), Energia (locul 11 în 1956 în Divizia C), Dinamo (locul 2 în 1957-58, Divizia C) Industria Sârmei (locul
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
fost din nou mai greoi dar a fost învins Rapidul în etapa a V-a (1-0). Turul s-a încheiat cu o situație grea locul 15 cu doar 12 puncte unul mai mult decat ultima clasată Sportul Studențesc. În pauza competițională antrenor a fost numit Dumitru Dumitriu și rezultatele au început să se vadă. Dacia Unirea a devenit o echipă temută pe orice arenă din țară. În deplasare s-a realizat o frumoasă serie de victorii la Universitatea Craiova (2-0), FC
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
face parte din calendarul competițional al Campionatului Mondial de Formula 1 organizat de FIA. În prezent se desfășoară pe Circuitul Silverstone din apropierea satului Silverstone din Northamptonshire. Împreună cu Marele Premiu al Italiei este cel mai vechi Mare Premiu din Formula 1, desfășurat fără întrerupere. În Marea Britanie
Marele Premiu al Marii Britanii () [Corola-website/Science/308766_a_310095]
-
1. Conflictul datează din 2003 și este reprezentat de o neînțelegere cu privire la fondurile necesare îmbunătățirii facilităților circuitului. În octombrie 2004, întrucât BRDC a refuzat să plătească taxa solicitată de Bernie Ecclestone, Marele Premiu al Marii Britanii a fost exclus din calendarul competițional al anului 2005. În cele din urmă, după luni de negocieri între BRDC, Ecclestone și constructorii din Formula 1, s-a hotărât ca, până în anul 2009, Silverstone să găzduiască în continuare curse de F1. În ciuda acestor controverse și lupte de
Marele Premiu al Marii Britanii () [Corola-website/Science/308766_a_310095]