8,996 matches
-
politică etc. Dar rezultatul va fi mai puțină Europă, adică o întoarcere parțială la valorile naționale. Și asta pentru că Uniunea Europeană conține prea multe inegalități, pe care nu le va putea surmonta. În comparație cu celelalte mari centre de putere, UE are o competitivitate mai slabă, economic vorbind, o demografie îngrijorătoare, foarte mulți imigranți săraci, nu are armată, are în schimb numeroase clivaje interne, între nord și sud, între est și vest, nu are resurse, capitalurile au cam părăsit-o, ca și industriile și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mumie socialistă. Produce 10.000 de reglementări noi în fiecare an, astfel încît nimeni nu se mai descurcă în hățișul de documente. Birocrația se autogenerează în continuare, statul și eurocratul fiind omniprezenți. De unde producție, economisire, concurență, spirit întreprinzător, creștere economică, competitivitate ? Astea sunt pentru alții. Europa se pregătește să devină un muzeu. Armata de funcționari întreținută pe datorie se va transforma pur și simplu îmtr-una de ghizi. Creșterea integrării politice prevăzută, armonizarea fiscală, mutualizarea datoriilor și politicilor economice nu fac decît
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Pacific este o mutare bună, de preîntîmpinare. Se așteaptă reacția Chinei, care se dorește lider regional. Oricum, SUA au încă destui aliați în zonă ca să mențină controlul acesteia. Ceea ce au uitat ei, dar încep să-și reamintească, este relația dintre competitivitatea economică și realitatea secu ritară (vezi articolul lui Robert Zoelick din revista "Foreign Policy", martie-aprilie, 2013). Oricum, americanii continuă să cheltuiască în domeniul militar cît întreg restul lumii. În ce privește dansul amețitor al monedelor, este de remarcat cred că 48% ditre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un obiectiv-ancoră pentru politicile noastre economice. Pentru a vedea dacă obiectivul este realist și benefic trebuie să analizăm situația României în raport cu criteriile de convergență reale și nominale stabilite la Maastricht. Poate fi deci România pregătită să facă față presiunilor de competitivitate din zona euro? 1) În ce privește rata inflației, suntem cam cu două puncte peste nivelul de referință cerut. Să spunem că ne-am putea apropia, dar asta presupune, în continuare, politici de austeritate, dobînzi mari, rezerve minime obligatorii ridicate și performanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
15%, poate fi considerată de asemenea ca îndeplinită. Cu alte cuvinte, îndeplinim 3 din cele 5 criterii nominale și am putea face un efort pentru celelalte, dacă rămînem prudenți. Mai rău stăm cu criteriile de convergență reală. Stăm prost cu competitivitatea, iar decalajul de convergență al economiei reale e mare. În ce privește PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare suntem la jumătate față de media europeană și cam la 2/3 față de noile intrate: Slovenia, Slovacia, Estonia și Letonia. Un asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
susținere politică. Ei bine, cam așa funcționează și economia și societatea noastră mioritică, hiperpolitizată. Cei de la guvernare nu mai știu cine cu cine sunt aliați, atîta știu: să mărească impozitele și taxele, ceea ce se poate constitui într-o pierdere de competitivitate teribilă pentru ceea ce numim "economia românească". Aveam o părere bună despre Liviu Voinea, economist serios, cu operă, aproape ca Dăianu. Numai că practica i-a compromis pe amîndoi, nedorind să se supună opiniilor lor teoretice. Cum să fii ministrul bugetului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pun cu mai mare acuitate în cazul Uniunii Europene. Aici avem mari probleme de uniformizare fiscală și de armo nizare a politicii monetare cu politicile bugetare. Disciplina bugetară a fost încălcată grav în multe țări, ceea ce a afectat coerența și competitivitatea de ansamblu a Uniunii. De aceea a fost necesar Tratatul de stabilitate, cooperare și guvernanță, din 2012, prevederile din Tratatul de la Maastricht, Amsterdam sau Nisa nefiind respectate. Dar și noul tratat pare să se aplice cu mare greutate, problemele fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ca birocrații de la Bruxelles, înainte de a mai plănui asemenea aventuri, să-și facă și ei o armată, să-și întărească unitatea politică și să-și declare idealul spiritual în care cred. Iar între timp să rezolve criza datoriilor, cea de competitivitate, armonizarea fiscală, criza Euro, criza modelului său social, cea demografică, reindustrializarea, remoralizarea ș.a.m.d. Cît despre americani, ce fac cu deficitele, ce fac cu Asia? Apoi, fie vorba-ntre noi, nu credeam că Obama e atît de slab... 4
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
guvernarea într-un moment greu pentru construcția europeană, în mai toate privințele. Dl. Junker a anunțat desigur un program ambițios, cu vreo opt priorități strategice, printre care se remarcă creșterea economică, investiții majore, crearea de locuri de muncă, inovația, creativitatea, competitivitatea și economia digitală. E un program propus mai curînd de francezi, care dețin și portofoliul economiei prin Pierre Moscovici, dar și de germani, care mai fac puțin rabat de la celebra lor politică de austeritate. Nu este deloc clar însă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
problemele supraapreciatei monede Euro rămîn, ca și amenințarea de deflație, uniformizarea fiscală se dovedește foarte greu de realizat în practică, datoriile suverane sunt în continuare mari, șomajul încă depășește 20% în Spania și Grecia și 10% în Franța și Italia, competitivitatea economică este în continuare handicapată de costurile sociale excesive (exceptînd Germania care exportă 50% din producția sa), în hiperconcurența cu celelalte mari blocuri continentale, populația îmbătrînește, imigrația crește, capitalurile pleacă, industriile se delocalizează, dependența energetică obligă la compromisuri față de Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
piață a inovațiilor. Să nu uităm că avem a face, în cele mai importante cazuri, cu țări-civilizație, țări continent, cu spiritualități și culturi foarte profunde, unele reînviate, ce inspiră în mod determinant comportamentele, inclusiv cele economice, în marșul lor pentru competitivitate. După sute de ani de colonialism și imperialism al Nordului și Vestului, care au născut însă și noi germeni de civilizație, se pare că pendulul balansează în cealaltă direcție, cum s-a mai întîmplat în istorie, pendulul a balansat mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cum s-a mai întîmplat în istorie, pendulul a balansat mereu. De data aceasta Sudul și Estul nu vin însă cu forța săbiilor curbe (deși și Tammerland, de pildă, era un mare iubitor de poezie), ci vin cu creativitate și competitivitate, însămînțea ză idei, exportă aripi. PIB-ul țărilor emergente a crescut în ultimii 20 de ani de 9 ori mai repede decît cel al țărilor occidentale. Oricum am analiza, România nu poate fi considerată o țară emergentă. Noi îndrăgim mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
întreaga Asie de Sud-Est, India, Canada, Africa de Sud, Mexic, Brazilia și alte țări, inclusiv din Europa și mai ales din Europa de Est, ce au legături comerciale intense cu Statele Unite, O altă problemă mai mult decît îngrijorătoare este căderea dolarului, care afectează suplimentar competitivitatea exporturilor țărilor de mai sus, fără a o îmbunătăți neapărat pe cea americană. Apoi, piețe imobiliare supraîncălzite există și în alte țări, de pildă, în Europa, Australia, Noua Zeelandă, China sau Singapore, unde valoarea caselor a scăzut simțitor, ceea ce poate duce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
noastre. Nu acuză nici concurența între na-țiuni ca pe o luptă fără menajamente ce duce la eliminarea celor mai puțin dinamici, nici faptul că emergența Sudului ar fi cauzat dezindustrializarea Nordului. El nu este, precum Michael Porter, un adept al "competitivității națiunilor", în numele căreia se prescriu rețete dintre cele mai contradictorii, care merg de la protecționism la dereglementarea totală. Cărțile lui Krugman, vreo 20 la număr, dintre care distinge manualul International Economics: Theorie and Policy, scris împreună cu Maurice Obstfeld, combat într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
unde s-ar fi procedat în mod pragmatic, cu atenția cuvenită acordată problemelor sociale, rurale etc., iar piețele sociale nu au fost liberalizate nechibzuit. Mda, modelul asiatic... Alt model oferit este cel scandinav, unde, tot așa, reformele menite să amelioreze competitivitatea nu au neglijat "țesutul social al societății". Deci modelele lăudate sunt economia socială de piață, de tip nordic, și autoritarismul sau socialismul de piață chinez. Poate că aceste sisteme sunt bune pentru popoarele respective, ținînd seama de tradiția și matricea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ani, sistemele asistențiale vor avea de suferit, împrumuturile vor crește, iar ratele economisirii ar trebui să crească și ele. Pe lîngă toate acestea, ne sunt enumerate și alte amenințări la fel de reale, cum sunt: schimbările climatice, creșterile de-mografice, precum și "provocările de competitivitate" din partea noilor puteri globale. Eu aș merge chiar mai departe, spunînd că avem de-a face cu o criză sistemică din care capitalismul, așa cum îl cunoaștem, va ieși nu doar serios șifonat, ci modificat în profunzime. Mișcările marilor plăci tectonice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a stabilizat în mod relativ, astfel încît se poate spune că avem o monedă mai bună decît economia pe care o reprezintă, ceea ce nu poate rezista desigur pe termen mediu și lung fără necesara competitivizare a economiei reale. În clasamentul competitivității țărilor lumii, dat publicității anual de către fundația americană Friedom House, suntem undeva la jumătate, ca și în cel al libertăților. Agențiile de rating ne-au îmbunătățit anual calificativele, ce-ea ce a atras investiții directe și plasamente financiare de 1-2
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în sfera de influență preponderentă a Austriei, care tinde să refacă economic și financiar vechea MittelEuropa, dar și a Germaniei, Italiei, Franței, Rusiei și, politic mai mult, a S.U.A. Economia românească nu a reușit să-și definească polii de competitivitate. Avem puține branduri autohtone și slab valorificate. Sectorul cel mai dinamic este cel al construcțiilor, urmate de servicii și industrie. România pare să reziste turbulențelor de pe piețele internaționale, chiar dacă impactul creșterii prețurilor la petrol, gaze naturale, materii prime sau hrană
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tradiționala mînă de lucru ieftină nu mai e un element de atractivitate atît de mare pentru investitorii străini. Economia românească are încă mult de recuperat în termeni de convergență reală. Soluția de fond este creșterea productivității pe calea investițiilor, a competitivității pe calea exporturilor, investiții și exporturi cu valoare adăugată mare. O creștere bazată pe construcții, ca cea actuală, implică tranzacții pe credit, investiții speculative și, de multe ori, bani care provin din economia gri și nu pot fi investiți profitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
accizele sau profitul OMV-ului? În aceste condiții, dependența foarte mare de Rusia în materie de hidrocarburi l-a făcut pînă și pe președintele Băsescu să plimbe celebra sa axă Washington-Londra-București puțin și pe la Moscova... România nu are poli de competitivitate, capabili să realizeze valoare adăugată, potențial de export și să conteze în competiția globală, nu are decît foarte puține branduri autohtone pe ca-re să conteze. Țara a fost transformată, practic, într-o piață de consum, care acum a căzut și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fondurile structurale ale U.E., ei trebuie returnați, iar efortul de rambursare va cădea tot în sarcina contribuabilului român, ca și în cazul împrumuturilor suplimentare contractate de către autoritățile locale. Asta înseamnă că o mai putem tîrîi așa cîțiva ani, dar în lipsa competitivității, a performanțelor econo-miei reale, a creșterii exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără să producem și să importăm fără să exportăm. Scadența va veni și va fi dureros. Și atunci mă întreb, unde sunt stimulii necesari relansării
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
impactul acesteia asupra existenței constituie obiectul prezentului volum. Sistemul Ford de difuzare a produselor standardizate a cedat în fața unei economii a varietății și a reactivității în care nu doar calitatea, ci și timpul, inovația, înnoirea produselor au devenit criterii ale competitivității întreprinderilor. În paralel, desfacerea, marketingul și comunicarea au inventat noi instrumente de cucerire a piețelor. Simultan cu dezvoltarea unei înțelegeri mai calitative a pieței, ținând cont de nevoile și de satisfacerea clientului, noi am trecut de la o economie bazată pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de forma-modă și de strategiile cu finalitate emoțională. Goana după înnoiretc "Goana după înnoire" Tendința spre personalizarea produselor și a serviciilor se manifestă într-o economie în care s-a impus supremația inovației asupra producției. În cele două cicluri anterioare, competitivitatea întreprinderilor se baza pe creșterea productivității muncii, pe diminuarea costurilor, pe exploatarea economiilor de scară. Pe noile piețe mondiale, realizarea de câștiguri pe seama productivității nu mai este suficientă; avantajul competitivității și creșterea vânzărilor se realizează tot mai mult prin reactivitate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
impus supremația inovației asupra producției. În cele două cicluri anterioare, competitivitatea întreprinderilor se baza pe creșterea productivității muncii, pe diminuarea costurilor, pe exploatarea economiilor de scară. Pe noile piețe mondiale, realizarea de câștiguri pe seama productivității nu mai este suficientă; avantajul competitivității și creșterea vânzărilor se realizează tot mai mult prin reactivitate, prin lansarea de produse noi, fie că e vorba de un adevărat salt de performanță 9, fie că e doar o simplă repoziționare a produselor. Marx și, mai apoi, Schumpeter
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tip de automobil; acest interval de timp a fost redus la mai puțin de doi ani. Xerox a reușit să reducă la jumătate timpul necesar dezvoltării produselor sale noi. La ora internaționalizării economiei, concurența prin costuri nu mai este suficientă; competitivitatea impune intensificarea vitezelor de reacție și de creativitate. De la concurență la hiperconcurență se trece atunci când timpul scurt al ciclurilor de elaborare, accelerarea inovării, viteza de înnoire a produselor devin parametri ai performanței economice. Desigur, procesele de reducere a timpului în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]