61,377 matches
-
special stocul comunitar de capital uman, nivelul mediu de educație și de ocupare salarială, neagricolă a populației locale (figura 12). Indicele DEVSAT 2 construit după metodologia anterior descrisă se dovedește a fi valid inclusiv în modele de explicare a unor comportamente economice și culturale ale populației rurale. Figura 12. Structura relațiilor între formele de capital comunitar la nivel de sattc "Figura 12. Structura relațiilor între formele de capital comunitar la nivel de sat" Modelul a fost testat în AMOS5 și are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
respondenților în cadrul ș...ț unui eșantion din orașul Detroit” (Lenski, 1954, p. 410). Începând din acest moment, sociologii care lucrau cu noțiunea de IS2 s-au confruntat cu problema măsurării și evaluării relevanței acestei dimensiuni nonverticale a statusului pentru diferite comportamente și fenomene sociale. În 1992, de exemplu, Jackson și Curtis au testat efectele IS asupra unui set de 43 de variabile dependente privind venitul și mobilitatea socială. Aceștia au găsit „un corpus de dovezi negative” (Jackson, Curtis, 1972) care indică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
factor de stres psihologic, însă nu au găsit suficiente dovezi empirice în susținerea acestei ipoteze. Kerschke-Risch (1990; citat în Smith, 1996) a concluzionat că inconsistența pozitivă, adică existența unui status economic mai ridicat decât nivelul de educație, este determinantul unui comportament electoral conservator. În general, dovezile empirice aduse în sprijinul ipotezei după care IS ar fi semnificativă sunt destul de slabe. Ipoteza propusă de Lenski în lucrarea sa de importanță cardinală s-a dovedit însă a fi extrem de atrăgătoare. El a afirmat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atrăgătoare. El a afirmat că, în cazul existenței IS, probabilitatea ca populația să „sprijine programele de schimbare socială” crește (Lenski, 1954, p. 411). Relevanța IS ca factor de stres a apărut în exemplele furnizate de Lenski care se referă la comportamentul politic al profesorilor, al reprezentanților Bisericii sau al persoanelor marginale. Dovezile empirice care vin în sprijinul acestor ipoteze nu au putut fi identificate pe parcursul cercetărilor efectuate în timp cu privire la această noțiune. Poate că această situație a fost provocată de cauze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1999, pp. 171-179). Eșantionul utilizat este reprezentativ la nivel național. 2. Variabilele Conform ipotezelor de bază, în societatea românească din perioada de tranziție postcomunistă există cel puțin trei nuclee de reprezentare publică a soluțiilor la problemele publice: mișcările sociale sau comportamentele colective, liderii/partidele politice care acționează într-un mod democratic sau autoritar și individul în relație cu comunitatea mai largă. Acțiunile marilor grupuri din societate, activitățile diferiților lideri politici și ale partidelor pe care le reprezintă, precum și lucrurile pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
publică. Unul dintre evenimentele la care au participat un număr mare de oameni și care a generat o îndelungată dezbatere publică în România a fost mișcarea minerilor din Valea Jiului din ianuarie 1999. Mișcarea în sine a fost un amestec de comportament colectiv spontan și acțiune colectivă organizată. Principala cauză a tulburărilor a fost hotărârea guvernului de a închide două mine fără a asigura un program adecvat de recalificare pentru minerii ce urmau să fie disponibilizați. Mișcarea a luat forma unui marș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mineri și la sătenii care s-au asociat cu aceștia (vezi descrierea variabilelor MINERS și VILLAG din tabelul 26). Conform ipotezei metodologice, atitudinea persoanelor care au sprijinit acțiunile minerilor a fost o proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv este o metodă legitimă de rezolvare a problemelor publice și sociale. Liderii și partidele politice își pot juca rolul în viața publică acționând într-un mod democratic sau autoritar. Ne așteptăm de asemenea să existe diferențe destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
susținerea punctului de vedere după care este mai bine să fie tolerate opiniile politice diferite de cele personale (TOLER). Problemele publice nu sunt abordate doar de partidele politice și de liderii acestora sau de diferite categorii de public agregate în comportament colectiv ori mișcări sociale. Ele sunt abordate și de acțiunile participative ale indivizilor față de viața publică a comunității sau țării. Competența civică subiectivă, și anume ideea că „cineva ca mine” poate influența deciziile publice la nivel local sau central, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
realizate prin eforturi proprii. Convingerea conform căreia stă în puterea persoanei să schimbe unele situații la nivel local sau național se bazează și pe un nivel ridicat de încredere în autoritățile centrale. Cele opt variabile descrise - două pentru orientarea spre comportamentul colectiv, două pentru acțiunea autoritară, două pentru orientarea spre negociere și două pentru potențialul participativ - au fost utilizate într-o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-au cuantificat orientările de tip REBELL
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și în regiune. Dacă o persoană trăiește într-o comunitate dezvoltată dintr-o regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
status economic mai scăzut decât cel educațional la nivel de gospodărie favorizează orientarea rebelă în detrimentul celei autoritare. Frustrările din gospodărie care sunt generate de un nivel de trai mai scăzut în comparație cu nivelul de educație conduc la o orientare spre un comportament colectiv ca o soluție latentă la problemele publice. Lacealaltă extremă, un nivel ridicat de inconsistență pozitivă în cazul gospodăriilor care sunt mai bine situate din punct de vedere economic decât nivelul deeducație favorizează orientarea comunitariană (participativă), adică o mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
formă sau alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important în registrul ideologiilor sociale difuze cu influențe asupra comportamentului electoral. Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)tc "Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. +/-: numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative pozitive/negative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau de mijloacele folosite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri; - genocid; - holocaust; - terorism politic; - fascism; - stalinism etc.; - discriminare; - fanatism; - terorism. În măsura în care actul de negare radicală a democrației se produce deschis, prin violențe, programe politice, formulări legislative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sauorganizare comunitară. Fenomen social - agregare de evenimente sociale de același tip. De exemplu, schimbarea rezidenței ca eveniment prin agregare devine migrație, similar, divorțul-divorțialitate, căsătoria-nupțialitate etc. „Nu există «fenomene sociale» ca entități ontologice, ci perspectivă de tip fenomen social care privește comportamentele și acțiunile umane la modul abstract, ca mulțime de evenimente de același tip.” (Sandu, 2003, p. 16) Ideologie - credințe și sisteme de formulări aferente lor care pot fundamenta acțiuni sau pot justifica aranjamente instituționale. În funcție de scara de manifestare, ideologiile pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor grupuri sociale. Modurile de locuire sunt ordonări specifice, relativ recurente ale comportamentelor umane în funcție de constrângerile și oportunitățile specifice mediului de locuire, resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire. Prin mod de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de timp, a comportamentelor deviante, a fenomenelor demografice etc.” (Sandu, apud Zamfir, Vlăsceanu, 1993, p. 333) Mediu construit - „totalitatea construcțiilor și amenajărilor create de om pentru satisfacerea necesităților sale de producție și de locuire. Pentru fiecare dintre secvențele majore ale procesului de reproducție economică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conflict sau cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță este cel atitudinal, iar pentru „discriminare” acesta este de natură comportamentală. Altfel spus, discriminarea este o formă acțională de intoleranță manifestată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
situații foarte diverse. Astfel de orientări sau strategii valorizate pozitiv pe spații sociale largi sunt, în consecință, dezirabile. Vecinătate - 1. „relație socială constituită între persoane care locuiesc sau lucreazăîn apropiere. Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Mândrescu, pictorița înzestrată din Chișinău stabilită în Sydney, căreia îi datorez o colecție de gravuri de avangardă și sentimentul tonic al neatârnării. Mulțumesc Domnului George Petre, (Hornsby) Sydney pentru scurta dar călduroasa sa găzduire. Mulțumesc Liviei pentru generozitatea și prospețimea comportamentului său. Mulțumesc familiei Chiper (Paramata) Sydney, mai ales lui Carmen, feminista autentică, a cărei blândețe nu o să o uit niciodată. Mulțumesc Olimpiei Marina, gazda atâtor zile petrecute la Bonday Beach. Mulțumesc familiei Roca (Liana și George) pentru îmbelșugatele lor prânzuri
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
publice ireproșabile. Această politică a răspândirii locuințelor sociale printre casele celor cu venituri medii și mari este recentă și a fost introdusă pentru a impune standarde înalte și celor cu venituri mici și pentru a-i determina să-și modifice comportamentul social și aspirațiile. Este limpede că infracționalitatea este aproape eliminată în cartiere unde toată lumea se comportă civilizat și amabil. Derbedeii sunt nevoiți să se poarte civilizat sub presiunea vecinilor. Dar și serviciile publice și ajutoarele sociale sunt pe măsură. În
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poate să se comporte ca un om normal, și nu ca unul care are mitralieră în spate. Aceasta era imaginea despre legionari furnizată de ideologia comunistă. Silvia mi-l descrisese ca pe un bărbat cu convingeri foarte ferme, ciudat în comportament, de o sexualitate exacerbată, foarte rafinat în gusturi, cu nostalgii regaliste, zicea că în prima perioadă a căsniciei lor cina ținea de la ora cinci după-masă până la unsprezece noaptea, cu lumânări, cu vin de soi și mâncăruri alese. Acest lucru mi-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un fel de curte voalată, cu precauția de a nu-și asuma nicio responsabilitate, parcă i-ar fi frică de această relație, eu o trăiesc plenar, ca pe o experiență totală, el zgârcit, detașat, mereu ține să-mi amintească prin comportament, niciodată prin vorbe, că între noi nu e nimic, sau ceva care nu contează, care nu ne obligă. Dar eu am nevoie de el, aș vrea să cumpărăm pâine împreună, să ne plimbăm fără rost prin oraș, aș vrea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
foarte bolnavă... - Trebuie să mai ai puțină răbdare. Dacă Dumnezeu o vrea, copilul nostru va fi al nostru, fii sigură! - Oricum, mâine dimineață, înainte de a mă duce la spital, am să trec pe la Miliție, trebuie... Ina arăta prin întregul său comportament că neliniștea îi ajunsese la paroxism și pusese stăpânire pe inima, pe sufletul, pe întreaga ei ființă. Așa se explica și faptul că reedita mereu aceeași rugăminte fierbinte către soțul ei: Alex, dragule, în drumul tău către șantier, abată-te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
alunece pe pante sensibile, colonelul hotărî ca cei doi copii să fie conduși într-o cameră alăturată. Tot timpul cât Vișinel fusese prezent în aceeași incintă Ina și Alex îi studiară cu viu interes cele mai neînsemnate gesturi, mimica, întregul comportament. Nu puteau să-și dea seama dacă trăiesc cu adevărat clipa dorită cu atâta asiduitate sau dacă, ceea ce li se întâmpla în acel moment, nu era un simplu vis ce se putea spulbera ca toate visele frumoase în zori de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]