8,853 matches
-
se poate spune deloc (decât poate în glumă) că știu că am dureri. Ce poate oare să însemne asta - în afară, poate, de faptul că am dureri? Nu se poate spune că alții învață ce senzații am eu doar din comportarea mea - căci despre mine nu se poate spune că le-am învățat. Eu le am. Asta este corect: are sens să se spună despre alții că ei se îndoiesc că am dureri; dar nu să se spună despre mine însumi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
conteste că psihologia cercetează stări și procese psihice. Însuși termenul psihologie o spune. Ceea ce pune în discuție Wittgenstein este ideea că problema cercetătorului ar fi „să pătrundă“ dincolo de ceea ce este controlabil prin observație, să ne dezvăluie o lume ascunsă în spatele comportării subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
stări și procese psihice. Însuși termenul psihologie o spune. Ceea ce pune în discuție Wittgenstein este ideea că problema cercetătorului ar fi „să pătrundă“ dincolo de ceea ce este controlabil prin observație, să ne dezvăluie o lume ascunsă în spatele comportării subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre comportare și experiența subiectivă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
observație, să ne dezvăluie o lume ascunsă în spatele comportării subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre comportare și experiența subiectivă este o relație internă reprezintă o contribuție la „înțelegerea filozofică“. Obiectivul și subiectivul nu pot fi despărțite. Ele nu reprezintă două lumi diferite, între care ar exista doar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre comportare și experiența subiectivă este o relație internă reprezintă o contribuție la „înțelegerea filozofică“. Obiectivul și subiectivul nu pot fi despărțite. Ele nu reprezintă două lumi diferite, între care ar exista doar relații ce țin de domeniul cercetării empirice. „Paralelă înșelătoare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu sunt în același sens obiectele psihologiei cum sunt mișcările corpurilor, fenomenele electrice etc. obiecte ale fizicii. Aceasta o poți vedea din faptul că fizicianul vede aceste fenomene, le aude, reflectează asupra lor, ni le comunică, iar psihologul observă manifestările (comportarea) subiectului.“ (Cercetări filozofice, § 571.) La capătul acestor considerații, „vedem mai bine“ că între afirmația potrivit căreia folosirea curentă a expresiilor limbajului comun este în ordine și constatarea că reflecția asupra exprimărilor noastre curente poate genera confuzii ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că le are ș.a.m.d. sunt tot atâtea genuri naturale, instinctive de raportare la alte ființe omenești, iar limbajul nostru este doar un mijloc auxiliar și o extindere a acestei raportări. Jocul nostru de limbaj este o extindere a comportării primitive. Căci jocul de limbaj este comportare.) (Instinct.) (L. Wittgenstein, Zettel, edited by E. M. Anscombe and G. H. von Wright, Berkeley and Los Angeles, University of California Press, 1967, p. 96.) 45 Ibidem, p. 97. 46 Pentru dezvoltări, vezi și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tot atâtea genuri naturale, instinctive de raportare la alte ființe omenești, iar limbajul nostru este doar un mijloc auxiliar și o extindere a acestei raportări. Jocul nostru de limbaj este o extindere a comportării primitive. Căci jocul de limbaj este comportare.) (Instinct.) (L. Wittgenstein, Zettel, edited by E. M. Anscombe and G. H. von Wright, Berkeley and Los Angeles, University of California Press, 1967, p. 96.) 45 Ibidem, p. 97. 46 Pentru dezvoltări, vezi și P. M. S. Hacker, op. cit., îndeosebi pp. 293-295
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fost o înclinație caracteristică a lui Wittgenstein, care s-a exprimat încă din anii tinereții, să pretindă ca între oameni care întrețin un contact intelectual strâns să existe o comuniune cât mai deplină a reprezentărilor asupra vieții, a modelelor de comportare pe care le urmează. El îi va recomanda și lui Russell, ca și altor prieteni de atunci și de mai târziu, anumite opere ale poeților, scriitorilor WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 325 și compozitorilor săi preferați. Wittgenstein avea o idee foarte înaltă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a devenit conștient cât de mari sunt obstacolele care stau în calea acelei comuniuni pe care și-o dorea. Modul în care trăia Russell nu se potrivea în multe privințe cu aspirațiile spre desăvârșire ale unui admirator al lui Weininger. Comportarea lui Russell nu era inspirată de acea necruțătoare lipsă de îngăduință față de slăbiciunile proprii și ale celorlalți pe care o cultiva deja Wittgenstein. Îi devenea tot mai clar cât de greu este de convins Russell că indivizii care au o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein: „S ar putea aproape spune că omul este un animal care iubește ceremoniile. Este ceva fals, lipsit de sens, aici, dar și ceva corect. Asta înseamnă că o carte de antropologie ar putea începe așa: Dacă considerăm viață și comportarea oamenilor pe WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 355 pământ, vedem că în afara acțiunilor pe care le-am putea numi animalice, consumarea hranei etc. etc. etc., ei realizează unele care au un caracter aparte și ar putea fi numite acțiuni rituale. Este însă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înlocuit doar ca întreg. Un plus de claritate poate fi obținut prin regresiune spre ceva mai primitiv, spre ceea ce Wittgenstein numește „șinele solide“ pe care se mișcă întreaga noastră gândire. „Ce vrea să spună aici cuvântul «primitiv»? Că modul de comportare este prelingvistic: că pe el se sprijină un joc de limbaj, că el este prototipul unui mod de a gândi, și nu rezultatul gândirii.“81 Este sensul în care Wittgenstein va afirma despre jocul de limbaj, în una din ultimele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
realitate sistematică și funcțională 18. Este sistematică fiindcă elementele ei cunosc o organizare bazată pe interrelații și intercondiționări și este funcțională deoarece îndeplinește anumite funcții în societate (între care nominația și comunicarea sînt cele mai importante), instituind chiar reguli de comportare socială. La Saussure, limba este concepută sub trei aspecte: a) ca însumare lingvistică, b) ca instituție socială și c) ca sistem funcțional. Acestea nu sînt însă tratate de el în mod diferențiat, încît imaginea limbii oferite de acest lingvist este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
identifica sursele construcțiilor defectuoase din limbă, deoarece conceptele mentale pot fi analizate deopotrivă ca acte și ca rostiri manifeste, filozoful behaviorist englez Gilbert R y l e285 arată însă că atributele de contemplativ, reflexiv și deliberativ se aplică dispozițiilor de comportare inteligentă, care pot fi exprimate verbal sau nu. În mod obișnuit, limbii i se atribuie rolul de a exprima gîndurile, adică produsele, construcțiile gîndirii, încît subiectivitatea constatată în modul de delimitare a entităților prin limbă este conferită acestei intermedieri a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
-lea, ai cărui corifei au fost Edward S a p i r și Benjamin Lee W h o r f, lingviști potrivit cărora limba este un sistem închis de simboluri, care, în virtutea structurii ei, determină modul de gîndire și de comportare a oamenilor. În ultimă instanță, se poate constata că filozofarea poate avea două dependențe: una care privește individul cugetător creator de filozofie și alta care pornește din limba în care se exprimă cugetătorul respectiv. S-ar putea deduce de aici
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pot fi satisfacute și firma este capabilă să Îndeplinească cerințele definite. Unul din punctele cheie ale realizării acestor cerințe este realizarea unei comunicări eficace cu clienții, pentru culegerea informațiilor despre produs, cu cerințele referitoare la acesta, și culegerea informațiilor despre comportarea produsului În utilizare. Următorul proces de asigurare a calității cel ce este un veritabil client al marketingului, prezentat anterior, este procesul de proiectare și dezvoltare. Primul pas În gestionarea corectă a acestui proces este determinarea și planificarea etapelor proiectării și
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
stabilită prin acte normative, instrucțiuni tehnice sau printr-un contract Încheiat de ambele părți. Producătorul Își permite să evalueze, cu o anumită probabilitate, cunoscând fiabilitatea produselor lansate pe piață, numărul produselor ce se vor defecta În perioada de garanție, precum și comportarea produselor În perioada postgaranție. Astfel se poate estima costul previzional al asistenței În perioada de garanție, durata lor de viață, perioada de Înlocuire și probabilitatea se satisfacere a clienților săi. În acest caz, cu cât fiabilitatea este mai ridicată, cu
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
În general, orice date În legătură cu modul În care diferiți elevi Își exercită influența asupra clasei, privită ca Întreg. Orice observație sistematică debutează cu stabilirea cât mai exactă a scopului propus - ce anume urmărim să observăm, care sunt aspectele comportării care interesează, În ce situații sau momente specifice se manifestă ele. Deosebirea esențială dintre cele două categorii de fenomene supuse observației psihosociale este tocmai scopul urmărit: În primul caz se urmărește Înregistrarea cât mai multor date și constatări despre comportamentul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
membrii unei familii. Nu omul este cel care a țesut vălul vieții prin propriul său efort, ci el este doar un simplu fir al acestui văl, o iță. Ceea ce fa-ce omul cu țesătura aceasta a vieții reprezintă un mod de comportare față de el însuși" (preluat din Dokusho Villalba, Zen, Calea către A Fi în era globalizării, Editura Elena Francisc Publishing, București, 2009, p. 141). 2.9. RELIGIA ECONOMIEI DE PIAȚĂ Situația actuală a omenirii se caracterizează prin destrămarea marilor sisteme ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de statut, volumul de față folosește teoria lui Robert Connellxe "Connell, R.W." (1987), conform căreia genul este un proces activ, care creează diviziuni ale muncii, ale puterii și ale sentimentelor între femei și bărbați, precum și moduri diferite de îmbrăcare, comportare și identificare. În loc să accepte că sexul reprezintă o atribuire „naturală” a rolurilor și responsabilităților pentru bărbați și femei, Connellxe "Connell, R.W." sugerează că practicile economice, politice și interpersonale sunt cele care dau naștere diferențelor „naturale” de gen. Pentru a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de învățământ din Indiaxe "India", care respectă principiile hinduse de holism, ierarhie și continuitate în societate și familie, urmând scopurile seculare occidentale de împlinire individuală și de succes în educație și în profesie. Subiecții acestui studiu erau la fel de dualiști în comportările și în atitudinile lor. Majoritatea au declarat că ele și alte angajate indiene asiatice pe care le cunoșteau aveau o atitudine netradițională de gen în rolurile lor publice (profesionale), făcând tot ceea ce trebuia pentru a fi munci eficient. Desprinderea de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Este necesar să se aibă în vedere și unele particularități: în contactul cu candidații la recrutare, cât și în cadrul întâlnirilor cu persoanele deja recrutate să nu li se jignească sentimentul religios, să nu li se dea posibilitatea, prin modul de comportare sau vocabularul folosit, să tragă concluzia că organele noastre supraveghează informativ pe cineva pentru convingeri religioase; [...] în alegerile candidaților la recrutare să se evite pe cât posibil elementele fanatice, bigote ori care dețin funcții de conducere în unele secte ilegale, căci
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
avută în organizația legionară, precum și manifestările și preocupările prezente, propun a se aproba deschiderea dosarului de urmărire informativă numitului S.T.” Raport, 20.11.1972: „Din urmărirea informativă desfășurată timp de un an, nu rezultă ca obiectivul să aibă activități sau comportări dușmănoase. De asemenea, din materialele obținute în această perioadă cu privire la preocupările sale literare nu rezultă să scrie lucrări cu caracter dușmănos, ci asemenea lucrări pe care să le poată prezenta spre publicare unor edituri. Pe această bază consider că S.T.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mai purta astfel de discuții și că, din acest punct de vedere, organele noastre nu vor mai avea treabă cu el. S-a angajat în același timp să ia atitudine și față de alte persoane când va constata că acestea, prin comportarea și discuțiile ce le poartă, aduc atingere politicii partidului și statului nostru. [...] Se continuă lucrarea susnumitului prin dosar de urmărire informativă pentru a i se stabili reacția după măsura de avertizare luată.” Raport cu propunere de a se aproba închiderea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la luarea angajamentului în scris, fixându-i numele conspirativ „Gelu”. După aceea, am făcut primul instructaj noului informator recrutat cu problemele ce interesează organele de securitate, cum să procedeze pentru a intra în posesia lor, cum trebuie să-i fie comportarea de acum înainte, atrăgându-i-se atenția asupra păstrării stricte a secretului încredințat.” Notă de analiză a informatorului „Gelu”, 13.04.1985: „În perioada analizată informatorul a furnizat numai 3 note informative fără valoare operativă. Informatorul nu este deconspirat, însă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]