8,042 matches
-
optimismul că analiza și cercetarea sistematică și riguroasă a domeniului va conduce la adoptarea și implementarea unei filosofii juridice orientate către efecte sociale. Bibliografie Abraham Pavel (coord.), Introducere în probațiune, Editura Național, București, 2001. Abraham Pavel (coord.), Poliția Comunitară. Abordări conceptuale și perspective contemporane, Editura Expert, București, 2002. Carson David și Wexler David B. New Approaches to Mental Health Law: WILL the U.K. Follow the U.S. Lead Again, 1 J. Soc. Welfare and Fam. Health L. 79, 1994. Clear Todd
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
împotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrării în structurile occidentale și prin participarea activă la dialogul internațional cu privire la droguri, pe baza următoarelor principii: - responsabilitatea comună a tuturor statelor implicate în combaterea acestui flagel; - abordarea multilaterală, integrată, echilibrată și participativă atât la nivel conceptual, cât și la nivelul instituțiilor direct și indirect implicate în prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și precursori, precum și a altor fapte ilicite legate de acestea; - respectarea dreptului internațional, în special respectarea deplină a suveranității și integrității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
familie poate impulsiona schimbările în sistemul de sănătate, poate influența procesul de acordare a serviciilor de sănătate comunitare. Intervențiile eficiente în familie nu sunt un fenomen simplu; pentru crearea condițiilor necesare pentru intervenții eficiente, terapeuții trebuie să-și formeze deprinderi conceptuale (cum să gândească despre familie), deprinderi tehnice (ce să facă cu familiile pentru a le ajuta să se schimbe) și deprinderi interpersonale (cum să aplice aceste tehnici - Minulescu, 2002). Spitalele și instituțiile intermediare de îngrijire a sănătății ar aprecia capacitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Heights, Londra. Orford, Jim, 1998, Psihologia comunității. Teorie și practică, Editura Oscar Print, București. Zamfir, Elena, 1995, „Politica de protecție a copilului din România”, în Elena Zamfir, Cătălin Zamfir (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Precizări conceptuale Consiliere Cuvântul consiliere este adesea confundat și, ca atare, impropriu folosit interschimbabil cu termenul psihoterapie. În contextul teoriilor psihosociale, termenul consiliere se referă la suportul imediat acordat indivizilor într-o situație de criză sau într-un moment de schimbare ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Noțiune evoluată din natura sa fizică până la instanța spiritual-morală si conservată în latență încă de la ceea ce a însemnat incipit pentru natural sau uman și intrând chiar în componența conceptuală a creațiilor artistice contemporane, urâtul însumează calitățile unei teme fundamantale atât în existența pur cotidiană (mascat sau accentuat de banalul experiențelor umanității) precum și în artă (cunoscută în special ca definiție a tot ceea ce tinde către desăvârșire, perfecțiune prin nenumăratele sale
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
făclie de Paște, a aceluiași autor, propune o analiză asupra relațiilor simbolice stabilite între aspecte ale fizionomiei umane și instinctualitatea/ bestialitatea ființei, ocultată după principiul echilibrului în inconștient, prin intermediul etalării acțiunilor și structurii socio-psihice a personajului Lombroso. În aceeași categorie conceptuală îl putem include și pe povestitorul Ion Creangă, autorul Amintirilor, ce abordează stiluri diferite în funcție de conjunctură și de publicul-țintă. În vreme ce în romanul Amintiri din copilărie adoptă o exprimare degajată, singurul declanșator comic constituindu-se în caracterul amuzant al întâmplărilor amuzante
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
ei nu poate aprecia distanța dintre „aici“ și „Disneyland“ (probabil că nu conștientizează) și i se pare că deplasarea până la Disneyland e o adevărată „expediție“. E ca și cum noi am spune că mergem în Groenlanda, de pildă. Din punct de vedere conceptual nu e nici o diferență. Practic vorbind, e mult mai greu pentru ea să ajungă la Disneyland, decât pentru noi să ajungem în orice capăt al lumii. Cei doi copii ai lui Tatsuo (de opt, respectiv patru ani) își aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Normal ar fi fost ca odată ce am citit ceea ce se spune despre mine, să mă retrag pentru o vreme în „Codrul cel mereu” cum este denumită pădurea statului din apropierea satului meu de baștină, să meditez pe larg asupra rătăcirilor mele conceptuale în materie de politică, să mă dau de vreo treizeci de ori cu capul de niște arbori de esență tare, numiți în popor și în botanică, stejari și după ce în sfârșit să mă fi tâmpit suficient, să ies ca să proclam
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sensul propriu acesteia - se sprijină pe o non-comprehensiune originară. Metafizicianul, în schimb, este tentat să gândească în alți termeni. El caută uneori imposibilul ca atare, ține cu tot dinadinsul să exprime clar ceea ce este inefabil și să înțeleagă în mod conceptual ceea ce este incomprehensibil în sine. De unde, atâtea propoziții lipsite de sens. E adevărat însă, în vorbirea metafizică nonsensul nu cunoaște doar această expresie orgolioasă și tristă. Cum vom vedea în paginile ce urmează, uneori prezența sa e intenționată, mai ales
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nefericite. Bunăoară, a face loc celor absurde într-o povestire este cu totul altceva decât a te exprima absurd exact atunci când, în viața nemijlocită, ai nevoie de claritate în ceea ce spui. A cultiva paradoxul în legătură cu ceea ce nu se supune gândirii conceptuale este cu totul altceva decât a te exprima confuz atunci când ai nevoie de limpezime. Când Seneca spune că acela care este pretutindeni nu se află nicăieri, felul său de a vorbi nu pare deloc potrivit. Discordanța față de maniera obișnuită de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
imaginației, trezind interesul și stârnind o vie curiozitate. Ea, această ciudățenie, ademenește prin ea însăși imaginația. Face asta nu pentru că este «ceva lung, alb» (cum a definit cineva fantoma), nici pentru că este un «suflet», sau datorită vreunui atribut pozitiv și conceptual pe care il acordă imaginația, ci pentru că este ceva miraculos, «absurd», «ce nu există», pentru că este «cu totul altul», adică ceva ce nu ține de sfera realității noastre, ci de una absolut diferită, ce stârnește un interes irepresibil în sufletul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
astfel ca „prima reflectare în timp a veșniciei, prima ei încercare de-a opri într-un fel timpul“. Cele care în mod obișnuit se exclud, temporalul și veșnicia, se ating nemijlocit în clipă. Paradoxul depășește acum ceea ce poate fi exprimat conceptual, relația a ceva temporal cu cele eterne. Conduce mult mai departe, căci înseamnă însuși adevărul etern coborât în exis tența temporală. Paradoxul absolut, liber, „nu mai este ascuns, ci se arată el însuși prin actul existenței“, cum scrie în același
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
n. 171) (vezi și „limită“) simț al ~ 16 (n. 5), 19 frumusețe (a celor care exced sensul comun) 114, 133, 192, 196 G gândire ~ absurdă 77-83, 85-88, 137, 142 ~ antinomică 20, 34-35, 152- 164 ~ apofatică 65-67, 84, 157, 159, 163 ~ conceptuală 85-88, 168 (n. 169) ~ logică 55-62, 76-84, 102, 130, 137 ~ paradoxală 20, 158-175 ~ prereflexivă (sau „incon știentă“) 89 ~ speculativă (sau metafizică) 15 (n. 5), 66-67, 106 ~ tehnică 59, 106-107 ~a este nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sensul propriu acesteia - se sprijină pe o non-comprehensiune originară. Metafizicianul, în schimb, este tentat să gândească în alți termeni. El caută uneori imposibilul ca atare, ține cu tot dinadinsul să exprime clar ceea ce este inefabil și să înțeleagă în mod conceptual ceea ce este incomprehensibil în sine. De unde, atâtea propoziții lipsite de sens. E adevărat însă, în vorbirea metafizică nonsensul nu cunoaște doar această expresie orgolioasă și tristă. Cum vom vedea în paginile ce urmează, uneori prezența sa e intenționată, mai ales
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nefericite. Bunăoară, a face loc celor absurde într-o povestire este cu totul altceva decât a te exprima absurd exact atunci când, în viața nemijlocită, ai nevoie de claritate în ceea ce spui. A cultiva paradoxul în legătură cu ceea ce nu se supune gândirii conceptuale este cu totul altceva decât a te exprima confuz atunci când ai nevoie de limpezime. Când Seneca spune că acela care este pretutindeni nu se află nicăieri, felul său de a vorbi nu pare deloc potrivit. Discordanța față de maniera obișnuită de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
imaginației, trezind interesul și stârnind o vie curiozitate. Ea, această ciudățenie, ademenește prin ea însăși imaginația. Face asta nu pentru că este «ceva lung, alb» (cum a definit cineva fantoma), nici pentru că este un «suflet», sau datorită vreunui atribut pozitiv și conceptual pe care il acordă imaginația, ci pentru că este ceva miraculos, «absurd», «ce nu există», pentru că este «cu totul altul», adică ceva ce nu ține de sfera realității noastre, ci de una absolut diferită, ce stârnește un interes irepresibil în sufletul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Ea apare astfel ca „prima reflectare în timp a veșniciei, prima ei încercare dea opri întrun fel timpul“. Cele care în mod obișnuit se exclud, temporalul și veșnicia, se ating nemijlocit în clipă. Paradoxul depășește acum ceea ce poate fi exprimat conceptual, relația a ceva temporal cu cele eterne. Conduce mult mai departe, căci înseamnă însuși adevărul etern coborât în exis tența temporală. Paradoxul absolut, liber, „nu mai este ascuns, ci se arată el însuși prin actul existenței“, cum scrie în același
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
n. 171) (vezi și „limită“) simț al ~ 16 (n. 5), 19 frumusețe (a celor care exced sensul comun) 114, 133, 192, 196 G gândire ~ absurdă 77-83, 85-88, 137, 142 ~ antinomică 20, 34-35, 152- 164 ~ apofatică 65-67, 84, 157, 159, 163 ~ conceptuală 85-88, 168 (n. 169) ~ logică 55-62, 76-84, 102, 130, 137 ~ paradoxală 20, 158-175 ~ prereflexivă (sau „incon știentă“) 89 ~ speculativă (sau metafizică) 15 (n. 5), 66-67, 106 ~ tehnică 59, 106-107 ~a este nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în raport cu bărbatul, reflex carnal al creaturii prime, avea, în consecință, vocația structurală a păcatului. Ignorant fiind în Paradis, Adam lua "de bună" orice afirmație a Domnului. Era convins că merele din pomul cunoașterii sunt necomestibile, fiind vorba de niște mere conceptuale, de conceptul de fruct, și nu de mărul propriu-zis. Mușcând din măr, luând ideea drept realitate, însușindu-și deci idealitatea, se comportă critic față de creator, descoperă unul din secretele creației. Vom mai aminti de un gest similar, cel al lui
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
t afișismul noul realism atenție se închid ușile de piatră bătrâna vaduvă dansează până în vârful everestului urmează stația anii șaizeci cu peronul pe partea stângă tânărul arhitect transpune o elevație în axonometrie izometrică și notează cu pixul ultimele rezultate arta conceptuală arta video arta cibernetică ars povera body art land art op art minimalismul fuxus equipo cronica cooperativa de la malasis bmpt lyrical abstraction atenție se închid ușile de piatră a crescut iarba pe morminte și garnitura de metrou a ruginit urmează
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
călări. Pe scurt, a început vasta zonă a conviețuirii mele cu filosofia ca substitut de realitate, ca pseudorealitate și, adesea, exact cum spui, ca ocultare a realității. Era frumos. Mirosea a cărți peste tot. În seminar săreau țăndări de la polizări conceptuale. Am făcut o facultate bună, dar asta o amân ca idee. Am avut un noroc, eu cea rebelă, cu cratița în minte. La noi erau și secțiile de psihologie și sociologie. În anul I am plecat cu sociologii în practică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ceva. Și atunci critică ideea de reprezentativitate sau se cufundă în subiectele noi, atât de acute în societățile postmoderne: fertilizarea in vitro, clonarea, folosirea tehnologiilor invazive. M-am întunecat la față, dându-mi seama că am mers acolo după instrumente conceptuale rafinate pe care să le folosim apoi în cercetările despre femeile din România, mai ales și despre acelea din mahalale și sate, despre femeile din comunitatea tradițională rroma. Și că nu am ce face cu teoriile postmoderne mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
după sincopa din anul 2000 ca organizație care dispune de voință, direcție și mijloace și care poate funcționa în interesul tuturor statelor; 2) revigorarea rolului Organizației ca for de "securitate prin cooperare", reînscrierea acesteia în imperativele vremii, echiparea cu instrumente conceptuale și operaționale adecvate cerințelor ; 3) lărgirea perspectivei prin adăugarea unor noi valențe care să dea impuls cooperării, în special regionale, pentru zonele de conflict; 4) statele să se recunoască în preocupările Organizației; 5) O.S.C.E. să coopereze mai larg cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
factură politică și la nivelul comunității științifice, ideea nu putea să nu rețină atenția factorilor de decizie. Stadiul atins era însă unul enunțiativ ori declarativ, fără a se fi depășit nivelul generalităților. Se resimțea, în aceste împrejurări, nevoia unor elaborări conceptuale mai aprofundate, respectiv elaborarea unor propuneri concrete de natură a substanția ideea. Este contextul în care s-a întărit convingerea autorilor privind oportunitatea avansării unui proiect detaliat și coerent al viitoarei arhitecturi instituționale pentru securitatea și cooperarea europeană. Deciși să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
complex al ridicării edificiului securității. Evoluând în timp și dobândind sensuri și valențe noi, conceptul de referință s-a impus drept "conceptul securității comune, cuprinzătoare și cooperative" ("common , comprehensive and cooperative concept"). Structurarea noului mecanism de securitate Trecând de la aspectele conceptuale la schițarea structurii mecanismului de securitate preconizat, autorii și-au concentrat atenția asupra celor mai importante cinci componente ale acestuia, considerate drept indispensabile: 1. natura juridică a viitoarei organizații de securitate; 2. scopuri și obiective; 3. principii și reguli de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]