8,354 matches
-
2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003), apărută în 2003. A mai îngrijit și prefațat ediția Ioachim Miloia, Scrisori din Italia (2003), culegerea de folclor poetic Mult mă-ntreabă
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
aparținând lui E. Lovinescu, și Propilee artistice de Marin Simionescu-Râmniceanu. În rest, în acord cu genul publicistic practicat, T. se rezumă la o schiță de analiză, susceptibilă să sugereze coordonatele unei scrieri, pentru ca apoi să forțeze pătrunderea în „inima” ei, concretizată în caracterizarea de sinteză și în judecata finală, unde criteriul esențial invocat este cel estetic, deși cronicarul nu se mărginește la „forma” frumoasă. Ca și Mihail Dragomirescu, de altminteri, crede că artistului „i se cere să treacă lumea printr-o
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
este ambiguitatea funciară a discursului, care funcționează ca o armă cu două tăișuri și, prin aceasta, face greu de precizat dacă miturile, parabolele și „șopârlele” vizează cadrul sau doar „cazul” narațiunii; de asemenea, deplasarea sistematică a poveștii spre actul povestirii (concretizată prin multiplicarea naratorilor și acompaniată de recursul frecvent la procedee livrești și autospeculare) e interpretabilă ca o aluzie la proliferarea sistematică a minciunii în perioada comunistă („Arma mea favorită a fost întotdeauna minciuna” - declară un narator) sau doar ca o
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
-nvârte”. Clădit pe baza opozițiilor copilărie / maturitate, trecut / prezent, angoasele existenței lipsite de sens / purificarea prin cufundare în iubire, procesul evaluării de sine se prezintă în toată spontaneitatea desfășurării sale, o atenție aparte fiind atribuită înregistrării momentelor de impas ontologic, concretizate în eșecuri și îndoieli, în conștiința inutilității. Mizând pe jocul identităților și pe numeroase trimiteri livrești, U. interpreteză, în tablouri de o subtilitate meșteșugită, condiția poetului, voce sortită să rătăcească prin infernul unui prezent al imaginației sterile („De la o vreme
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Hasdeu” din Buzău (1961), urmează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1962-1967). Până în 1975 e secretar de redacție, apoi redactor pentru pagina de poezie la revista „Cronica”, unde și debutează în 1968. Această activitate s-a concretizat în volumul de debut, A patra dimensiune (1973), consacrat unor poeți de marcă, printre care și A.E. Baconsky, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Adrian Păunescu ș.a. În 1975 i s-a înscenat o „greșeală de tipar”, în urma căreia a fost
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Catedra de limba română, unde predă până la pensionare, în 1989. Debutează la revista „Romanoslavica” în 1965. Interesul față de personalitatea lui Henryk Sienkiewcz, vizibil încă din 1957, într-o prefață la traducerea romanului Cavalerii teutoni, se va manifesta și în continuare, concretizându-se într-o amplă și minuțioasă cercetare consacrată de V. circulației operei acestuia în România, inclusă în volumul colectiv Recepcja swiatowa Henryka Sienkiewicza, tipărit la Varșovia în 1968. Preocupările sale se vor orienta pe aceleași coordonate, în studii precumpănitor comparatiste
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
colaborat la ziarele „Moldova socialistă” și „Țăranul sovietic”, la „Cultura Moldovei” ș.a., cicluri de versuri fiindu-i incluse în antologiile colective Glasuri tinere și Moldova tânără. Preocupările lui V., îndreptate mai ales către cercetarea scrierilor lui Alecu Russo, s-au concretizat într-o monografie publicată în limba rusă (1967), în studii și articole apărute în presa literară sau în culegeri tematice colective - Istoria literaturii moldovenești (I, 1958), Schiță asupra istoriei literaturii sovietice moldovenești (1963, în limba rusă), Din trecutul cultural și
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
versuri ale acestora. La „Cronica literară” Perpessicius recenzează romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, tot aici se mai comentează Pustnicul și ucenicul său și Minunea de Ion Agârbiceanu. Preocuparea pentru problemele culturale ale regiunii, tranșant declarată odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri, credințe, învățământ, Biserică, așezăminte, personalități istorice, viață spirituală), autori fiind Romulus Vulcănescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, Const. D. Ionescu. În sumar intră și câteva scurte grupaje de poezii populare (colinde) culese
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
unei pasiuni. De altfel, autoarea recunoaște că speculația ei reprezintă o lectură en simpatía (după formula lui Ramiro de Maetzu), care își revendică drept metodă unică „maxima fidelitate identificativă față de textul analizat”. O asemenea „identificare” declarativă nu exclude însă metoda, concretizată într-o laborioasă străbatere de aproape a textului, atentă mai cu seamă la fluctuațiile psihologice ale protagonistului și mai puțin la sintaxa acțiunilor sau la asamblarea discursului, după cum nu exclude nici „infidelitatea”. Căci, în realitate, interpreta regizează ea însăși comportamentul
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
măsură dezvoltarea personalității acestuia. Modelul moral-civic propus de școală (un comportament civilizat, demn, tolerant, bazat pe cinste, corectitudine, prietenie) găsește un răspuns pozitiv în familiile unde aceste valori sunt puse la loc de cinste. Colaborarea cu familia trebuie să se concretizeze într-un program comun de activități ale școlii cu aceasta (lectorate cu părinții, ședințe, consultații, vizite la domiciliul elevului, serbări școlare). Părinții trebuie să vadă în noi un prieten, un colaborator, un om adevărat care-i poate ajuta prin atitudinea
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
socială, etc.) Realizarea unor programe sociale (pentru categorii defavorizate ale populației - bătrâni, tineri, copii, persoane cu dizabilități etc. , programe de ocupare și protecție a șomerilor, programe de susținere a familiilor si de protecție a copiilor etc.) Politicile sociale pot fi concretizate în: prestații (venituri) sociale în bani - pensii, ajutoare de șomaj; prestații (venituri)sociale în natură - servicii de sănătate, de asistență socială, servicii de învățământ și pregătire profesională, alte servicii: de cultură, sport, odihnă; subvenții pentru bunuri și servicii de consum
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
Înzestrat pentru cariera didactică, S. a elaborat numeroase manuale școlare, considerate printre cele mai bune din vremea aceea, revenindu-i meritul de a fi contribuit la răspândirea ideilor esteticii moderne. De altfel, estetica a fost una din constantele preocupărilor sale, concretizate în volume precum Principie de literatură (1892), Principie de estetică și poetică (I-II, 1893-1896; Premiul Academiei Române), Cestiuni literare și pedagogice (1897), Cestiuni literare (1897), Legătura între filosofie și științele experimentale (1907) ș.a. S. nu era, cu toate acestea, un
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
a rostirii, precum și în capacitatea de a aborda în comunicări proprii resursele expresive ale limbii. Acești copii merită o șansă în stimularea și dezvoltarea potențialului imaginativ-creator, spre promovarea nevoii de originalitate în comunicare. Acest deziderat implică mult efort din partea învățătorului, concretizat în ore de supraveghere și de îndrumare atentă a muncii de creație, ceea ce nu se poate realiza doar în orele de curs, fiind nevoie și de altceva. Astfel a luat ființă Proiectul educațional „IMAGINAȚIE ȘI CREATIVITATE”, ca o șansă oferită
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
de rătăcirea pe coridoarele obscure ale memoriei. Diferențele sunt însă la fel de semnificative: dacă la Mircea Ivănescu discursul poetic se răsucește într-o sintaxă labirintică, aici se mizează mai degrabă pe efectele imediate ale coordonării enunțurilor; apoi, la S. livrescul se concretizează rareori sub forma aluziilor intertextuale, rămânând, de regulă, în sfera importului de formule și maniere poetice; nu în ultimul rând, dacă la Mircea Ivănescu compasul memoriei cuprinde doar existența individuală, la congenerul său bănățean amintirea are o rază mai largă
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
s-au adăugat, treptat, creșterea disparităților de dezvoltare a diferitelor zone ale Uniunii Europene. Principiul reducerii diferențelor de dezvoltare existente între regiuni și al sprijinirii regiunilor mai puțin favorizate este prevăzut încă din 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, fiind concretizat prin înființarea diferitelor fonduri sectoriale: Fondului Social European (FSE) în 1958 (era destinat realizării „unității economiilor„ statelor membre prin îmbunătățirea pieței muncii și reintegrarea șomerilor), Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) în 1962 (pentru finanțarea politicii agricole comune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor documente specifice comune, care cuprind toate fondurile administrate la nivel comunitar (Cadrul de Sprijin Comunitar - CSC, Documentul Unic de Programare, Programul Operațional), trebuie să mai existe și documente naționale de programare. În România această cerință a programării s-a concretizat prin realizarea unei Strategii de dezvoltare durabilă pe baza căreia se elaborează Planul Național de Dezvoltare (PND) ca fundament pentru programarea ajutorului comunitar prin CSC. CSC este, de fapt, un instrument financiar care se realizează pe baza PND și/sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la World Food Conference din 1974. Scopul a fost mobilizarea resurselor pentru reducerea sărăciei în mediul rural și dezvoltare rurală prin: promovarea dezvoltării sociale, egalitate de gen, creșterea veniturilor, protecția mediului și o mai bună guvernare locală. Strategia IFAD se concretizează prin acordarea unor împrumuturi și granturi, susținerea intensificării dialogului și a dezvoltării parteneriatelor. Grupurile-țintă sunt micii agricultori, dar și săracii fără pământ. De la înființare, IFAD a finanțat 653 de proiecte în 115 țări, în valoare totală de 8,1 miliarde
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care se află într-o poziție socială inferioară, ce formează clasa de jos a societății românești. Menținerea romilor într-o poziție marginală din cauza separării în educație generează, pe termen lung, costuri sociale concretizate în sporirea numărului și cuantumului de beneficii de asistență socială și medicală. De asemenea, un segment roma needucat, aflat la periferia societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor funcționării unor instituții (administrație publică, poliție, justiție) menite să protejeze ordinea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-și adapteze activitatea la particularitățile copiilor. În activitatea din grădiniță , actul de evaluare are drept scop măsurarea și aprecierea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educațional. În același timp , evaluarea urmărește și aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în modalitățile de abordare a schimbării , în atitudinile și comportamentele dobândite de copilul preșcolar prin procesul de învățământ. Pentru activitatea concretă de evaluare desfășurată de un cadru didactic, premisele esențiale sunt: cunoașterea teoretică și concretă a particularităților copiilor , competența scopurilor
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
exprima dorințele); absența gesturilor corespunzătoare; incapacitatea folosirii primelor cuvinte; tendința de a repeta ce i se spune; manieră necorespunzătoare de a vorbi (de exemplu: voce atonă, aritmică, ton anormal de înalt sau prea slab) Privind comportament repetitiv, acesta poate fi concretizat în: manipularea necorespunzătoare a obiectelor; mișcări anormale ale corpului și capului; preocuparea persistentă pentru unele părți ale obiectelor; atașarea de lucruri neobișnuite; reacții agresive la modificarea unor elemente nesemnificative din mediu; nevoia excesivă de repetitivitate și constanță comportamentală sau legată
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ca stare negativă ce determină manifestări somatice ca: senzație de sufocare, modificări ale tonusului muscular (astenie, slăbiciune), senzații subiective de durere, fără substrat organic (cefalalgii, dureri epigastrice, dureri precordiale, abdominale, lombare, etc.). Manifestările obiective descriu o dereglare neurovegetativă și se concretizează În: tahicardie, respirație precipitată, transpirație, paloare sau congestie, tulburări de transit digestive (greață, vomă, inapetență, etc.), blocaj sau dezinhibiție sexuală, tremurături, etc. În sfera comportamentului manifest, consecințele autoagresivității și agresivității anxioase se prezintă sub aspectele inhibiției și excitației. Inhibiția este
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
agresorul către propria persoană. Drogomaniile, suicidul, inversiunile sexuale sunt procese de autovictimizare, aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
1914-1916, București, 1996, p. 26-27.</ref> </footnote>. Pe de altă parte, perceperea pericolului rus În 1878, nu explică, dacă-l interpretăm disociat de „harta mentală” a decidenților români, de ce balansul extern - opțiunea pentru o politică de alianțe - nu s-a concretizat la București decât cinci ani mai târziu. În opinia mea, ideea unei alianțe s-a impus cu destulă greutate Într-un climat politic dominat de ideile și principiile ce se aflaseră, la fel ca și În cazul Italiei, la baza
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
crezut la un moment dat, privind constituirea unei „Confederații a statelor creștine de la Dunărea de Jos și Peninsula Balcanică”. Factorii de decizie de la București s-au convins Însă, destul de repede, că o acțiune comună Împotriva Imperiului otoman nu se putea concretiza atâta timp cât persistau serioase disensiuni, mai ales În privința obiectivelor naționale, Între cercurile politice sârbe, bulgare și grecești <ref id="1">1 Arhivele Naționale Istorice Centrale (În continuare ANIC), fond Casa Regală, dosar nr. 25/ 1867, f 1-15; Memoriile Regelui Carol I
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]