240,506 matches
-
a plecat înfrînt și în această tentativă de conciliere. Orgoliul exacerbat îi luase parcă mințile. În timpul grevei regale din 1945 încearcă să devină el premier, în calitatea sa de cel mai vechi ministru. Și această gafă politică e aflată de conducerea partidului. La Conferința PCR din 1945 Pătrășcanu (și cărțile sale) este mult criticat. De abia e ales, totuși, încă, în Comitetul Central și, echivoc, în Biroul Politic. Despre eroarea cărților sale a vorbit Vasile Luca și, mai ales, Miron Constantinescu
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
de sinucidere. De abia la sfîrșitul lui august 1948 e dus, împreună cu soția, și ea arestată, în casa lui de la Snagov. Rezoluția CC al PMR din iunie 1948 îl înfierase efectiv ca dușman. Începe ancheta care, deocamdată, e făcută, de conducerea de partid și pînă în 1950 Pătrășcanu trăiește cele mai grele momente ale vieții sale. De la sfîrșitul lui martie 1950 ia sfîrșit prima fază a anchetei sale, cea dirijată de CC al PMR. Din 1950 pînă în aprilie 1951 ancheta
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
luni de la arestare, insignifianța acuzațiilor ce i se aduc, argumentînd, pe larg, nevinovăția lui. Dar tot ce suferise pînă atunci în anchetă (dăduse 250 de declarații, cele mai multe noaptea) erau floare la ureche. În septembrie 1952, un maniac dezumanizat, Șoltuțiu, preia conducerea anchetei, îndeaproape controlat și dirijat de consilierul sovietic Mihailov. În toamna lui 1952 acest cîinos și zelos Șoltuțiu întocmește un plan al anchetei care urmărea să dovedească faptul că Pătrășcanu, împreună cu banda sa contrarevoluționară, a făcut parte din agentura serviciilor
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
premianții - măcar cei pe un plan mai amplu, național - constituie o elită căreia s-ar cuveni a i se acorda o atenție care să reflecte în cît mai mare măsură conștiința și respectul de sine ale unei societăți lucide, a conducerii sale prezumptiv responsabile. Pînă și sovieticii - cer iertare pentru acest blasfemic termen de comparație! - își cinsteau scriitorii, artiștii, savanții, e adevărat că, în zdrobitoarea majoritate a cazurilor, în schimbul unei adeziuni ideologice, în-tr-o manieră însă ce proba, fie și într-o
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
Gheorghiu-Dej, Silber neîncetînd să spună că PCR n-are timp să aștepte pînă ce secretarul general al partidului își va fi luat bacalaureatul. Iar Pătrășcanu, orgolios și prea sigur pe cunoștințele și relațiile sale intelectuale, sfida, consecvent, pe colegii din conducerea partidului, rostind, în 1945, la Cluj, în fața studențimii, celebrul discurs în care a declarat că înainte de a fi comunist este român. Lațul s-a tot strîns și, în 1948, Pătrășcanu a fost mai întîi pus sub regim de arest la
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Ba chiar, cum mărturisește Belu Silber în memoriile sale, Dumitru Coliu, din partea Comisiei de Control a PCR i-a comunciat că ancheta s-a terminat și că, în curînd, va fi eliberat. Dar Gheorghiu-Dej a fost perseverent și, obținînd acordul conducerii PCUS, a lui Stalin personal, ancheta a fost reluată și mai dur, sub îndrumarea consilierului sovietic de pe lîngă Ministerul de Interne și a sălbaticului anchetator Soltuțiu care bătea pînă la desfigurare pe anchetați. Curios că acest Soltuțiu, în 1968, cînd
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
observații (de care n-a prea ținut seama) îl prețuia pe Golopenția ca intelectual democrat. El, sau la sugestia lui Belu Silber (pe care Golopenția îl știa, de prin 1932-1934, cînd Silber era factotum la Institutul de Conjunctură Economică de sub conducerea lui Madgearu), l-au ales pentru amintita funcțiune de expert în statistică la Conferința de Pace la Paris și, acolo, cei doi au purtat convorbiri. Dar acea funestă Comisie de anchetă nu i-a arestat, tot ca martori?, pe Harry
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
viitorul anterior, pentru că acesta din urmă e un timp prea puțin folosit, apar - la un nivel stilistic "mai înalt", variantele literare ale auxiliarului: Probabil că mulți dintre dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că un fost membru al conducerii BANCOREX a fost împușcat" ("Academia Cațavencu" = AC 41, 1999, 4); "Mulți dintre cederisti vor fi ajuns poate la această concluzie" (EZ 14.06.2000). Exemplele jurnalistice actuale confirmă diferențele dintre valorile prezumtivului în diferite tipuri de enunțuri: de supoziție a
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
nesutulă domneau discreționar asupra țării! N-am auzit, nici înainte, nici de atunci încoace, de vreo revoltă în SRI. Instrument docil în mâna oricui se află la putere, SRI-ul a pus în practică, fără scrupule, ordinele celui aflat la conducere! Ofuscat nevoie-mare, dl. Timofte vrea acum un vinovat pentru ceea ce i-a fost dat să pătimească. Îl asigur că nu-l va găsi. După cum tocmai mi-a șoptit o viorea, lucrurile ar putea să stea puțin diferit: e posibil - repet
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
despre convingerea d-sale că e președintele ales în bună regulă al Uniunii), se poate cu adevărat vorbi de un scandal în lumea scriitoricească. Lucrările Conferinței au decurs totuși civilizat, chiar dacă luările de cuvînt pe marginea raportului prezentat de fosta conducere n-au avut cine știe ce miez. E drept că nici raportul n-a fost ce trebuia să fie. O însăilare, mai degrabă, plictisitoare, deși sumară, de informații greu de verificat. Cît îl privește, raportul financiar, la rîndul lui, a reușit doar
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
cheltuieli, nu să spună cu adevărat pe ce s-au dus banii. Chiar și așa, Conferința a curs relativ calm spre alegerea președintelui care, în mod vădit, era preocuparea majoră a delegaților. Singura dificultate a survenit după numărarea voturilor, cînd conducerea de ședință, exercitată de cîțiva secretari de Asociații (singurii aleși pînă în acel moment într-un organism dirigent), a ignorat statutul (nu l-a cunoscut sau n-a vrut să-l cunoască, iată o întrebare importantă!) și a ținut morțiș
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
ne expune pe toți ridicolului, dar se descalifică moral. E în firea lucrurilor să ne întrebăm ce fel de președinte va fi, dacă va fi ales, un om care nu respectă principiile și litera statutului, care încalcă hotărîrile organismelor de conducere (cum ar fi Consiliul), care minte fără rușine etc. etc. Situația creată de dl Uricaru este penibilă. Scriitorii trebuie să se gîndească bine la ce e de făcut.
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
Caumer, cîteva cazuri de intelectuali bănuiți de simpatii de stînga și urmăriți îndeaproape pînă și în viața privată: Yves Montand ori Simone Signoret. Fostul șef al R.G.-ului (nu știu ce se ascunde sub inițiale, autorul articolului nespunînd) povestește că, la preluarea conducerii instituției cu pricina, a primit cca 150 de fișe personale ale celor mai importante figuri din lumea culturală a Franței. Toate erau ținte ale vigilenței polițienești. Mai ales cele care călătoreau în Estul comunist. Referitor la amploarea și temeinicia acestor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
dură realitate istorică: regimul totalitar, forma a treia, actuală, apare ca rezultat al unei sinistre farse jucate istoriei de către un grup de profitori. Drumul drept, care se deschidea către o democratizare autentică, reparatorie a traumelor trecutului, a fost părăsit de conducerea restauraționistă ce a monopolizat Revoluția din decembrie, ținînd a obține puterea cu orice preț. "Șansa unică de a face istorie" a fost astfel irosită. Avînd putința de-a alege între continuitate sau înnoire, reconciliere sau fractură, minciună sau adevăr, compromis
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Autorități slujite însă, cu sîrguință, de colegii de condei ai prozatorului: Imediat am fost chemat telefonic la Uniunea Scriitorilor. Cînd am intrat în biroul strîmt al președintelui Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, am constatat că erau convocați toți cei din conducerea operativă: Ion Hobana, Traian Iancu, Constantin Țoiu, Alexandru Balaci, Constantin Chiriță, Domokos Geza și George Bălăiță... Dumitru Radu Popescu a început să-mi citească o lungă listă cu infracțiunile pe care le săvîrșisem și care erau prevăzute în Codul Penal
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Cristian Teodorescu Maniera în care conducerea Uniunii a organizat Conferința Națională mi se pare sub orice critică. Iar asta începînd chiar de la faptul că la adunările asociațiilor invitațiile de participare n-au fost trimise decît unora dintre membri. Conferința propriu-zisă a avut un aer improvizat - ca să
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
Nicolae Manolescu La 20 aprilie, la Uniunea Scriitorilor, vor fi alegeri. Consiliul de Conducere, Comitetul Director și toate organismele vor fi înnoite. Bătălia cea mare se dă pentru președinție. Cu un tam-tam absolut neobișnuit. E o noutate, aceasta, în viața Uniunii de după 1989. Și chiar dinainte, cînd președintele era mai degrabă numit decît ales
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
un con de umbră. Pentru președinte nu doar n-a mai fost nici o dispută, dar candidații trebuiau rugați să accepte. Așa încît animația de care unii sînt cuprinși, în săptămînile din urmă, la ideea alegerii președintelui (de celelalte organisme de conducere nu se vorbește) are de ce să stîrnească nedumerire. Numărul candidaturilor (neoficiale, deocamdată) e surprinzător de mare. Nu poți să nu te întrebi ce se întîmplă. Ar fi îmbucurător dacă adunarea de alegeri din 20 aprilie ar însemna relansarea morală și
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
este altceva la mijloc. Am să spun ce, pentru că nu-mi stă în obicei să mă ascund diplomatic după cuvinte: la mijloc este un anume interes al președintelui interimar și al unui grup din jurul său de a se menține la conducere. Președintele actual n-a fost niciodată ales (ca vicepreședinte, pe vremea lui L. Ulici, beneficiind de numire, fără a fi măcar membru în Consiliu). După dispariția lui Ulici, Comitetul Director i-a dat atribuții care se limitau la organizarea Conferinței
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
la toate adunările din filiale ca să-și facă propagandă, trăgînd sfori, împărțind promisiuni și discreditîndu-și contracandidații. Lucru și mai grav: nu pe banii săi, ci pe ai Uniunii a bătut filialele. Și, venind vorba de bani, trebuie spus că actuala conducere dă dovadă de o totală netransparență a gestiunii. Fondul Literar s-a despărțit de Uniune, acum cîtva timp, fără ca scriitorii să cunoască legea și în ce condiții s-a produs despărțirea, deși președintele interimar al Uniunii este membru al Consiliului
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
s-a produs despărțirea, deși președintele interimar al Uniunii este membru al Consiliului de Administrație al Fondului, iar președintele Fondului va fi membru al Consiliului Uniunii. Ce bani are și cum îi administrează, în lipsa Fondului, Uniunea, e greu de știut. Conducerea actuală ar trebui să înceapă prin a lămuri aceste lucruri înainte de a se lansa într-o campanie electorală deșănțată și susținută din bani publici. Așa că nu-mi pot ascunde pesimismul cu privire la faptul dacă scriitorii sînt, ei, pe deplin conștienți de
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
Să fie limpede: vitale pentru țară sunt doar acele servicii pe care nu le poți primi mai ieftin din străinătate: sănătatea, educația, apărarea și pensiile (de cultură n-are rost să mai pomenesc, având în vedere cine se află la conducerea țării!). Tot restul, fabricile, uzinele, ogoarele trebuie să producă valoare reală - spre binele celor care muncesc acolo și spre binele țării. Înafara acestei condiții minimale, ce rost are un stat? Doar așa, să ocupăm și noi un loc pe harta
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
ar vrea, să înceapă o viață nouă. Biografia lor dubioasă continuă să facă ravagii chiar după ce au fost scoase din mediul nesănătos al finanțării din impozitele contribuabilului. Vânzările condiționate de păstrarea numărului de muncitori, a profilului și, adesea, chiar a conducerilor nu înseamnă decât a transfera un pietroi inutil dintr-o rubrică a bugetului de stat în alta. Mai devereme sau mai târziu, sesizând că au o șansă de izbândă, fie muncitorii, fie patronii, fie sindicatele ajung să apeleze la portofelul
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
relatat scena, adăuga observația personală că Princepele de Cuțarida era de-a binelea îngrozit de eventualitatea cu pricina. Știa Princepele ce știa. Știe D.Ț. ce știe. Nostalgii comunist-bugetare În Observatorul cultural din 4-16 aprilie, răspunzînd anchetei referitoare la viitoarea conducere a Uniunii Scriitorilor, unul din candidații la președinție, romancierul Nicolae Breban, își reia ideea mai veche după care U. S. trebuie înscrisă în bugetul național, "lucru ce nu stînjenește independența obștei noastre, dimpotrivă." Și încă: "pensiile să recapete statutul de pe vremea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
ai Uniunii Scriitorilor nu li s-a dat dreptul să voteze în asociații, dacă nu s-au lepădat formal de ASPRO. În aparență această măsură e justificată, dar, dacă cercetăm lucrurile cu puțină atenție, nu cumva e abuzivă? Procedural vorbind, conducerea Uniunii a admis pînă la alegeri dubla calitate a scriitorilor care sînt și membri ASPRO și ai Uniunii Scriitorilor. Pe ce temei i-a pus să aleagă fără a fi limpezit legal această situație de dublă apartenență? În perioada care
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]