2,898 matches
-
îmi oferă visele sale. Închid ochii și respir adânc. Îmi las apoi degetele să alunece în voie pe suprafața sinuoasă a poveștii pe care urmează să mi-o spună. Numai că vocea lui e stinsă, iar imaginile încețoșate, ca niște constelații care pălesc în zori pe bolta cerească. Nu reușesc să desprind din ele decât unele fragmente neclare și oricât mă străduiesc să le adun laolaltă, nu mă simt capabil să stăpânesc imaginea globală, să le transform într-un tablou care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o astfel de sintagmă În interiorul paradigmei literare europene. Poate că nu putem aduce Într-un spațiu omogen literatura chineză și cea franceză, cel puțin În perioadele lor de dezvoltare separate, dar, În cazul romantismului, soluția reprezentării lui sub forma unei constelații de monade lingvistice, etanșe, regizate nu de monada supremă - literatura modernă Își este sieși propriul Dumnezeu - ci de Estetică, adică de Sensibilitate, este invalidată foarte ușor de structura centralistă a rețelei culturale În care se Înscrie. Atunci, revin. Studiile literare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
țintă a analizei, urmărite în întreaga operă a lui C. Pe aceeași linie se situează comentariile eminesciene. Exegetul are un cuvânt de spus nu numai în interpretarea operei poetului ci și în ce privește cunoașterea filologică, stabilirea de text și critica textului. Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (1994), antologie alcătuită și comentată de C., nu este doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
textului. Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (1994), antologie alcătuită și comentată de C., nu este doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului”, adică, pe lângă Luceafărul, alte optsprezece poeme care au același tipar metric. În grupaj este inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre cele mai modeste, ca valoare literară, din toată opera eminesciană. Un al
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
1998; Eseuri morale, București, 2000; Infernul terestru. Despre Edgar Allan Poe, București, 2003. Ediții: Platon, Opere, I-VII, București, 1975-1993 (în colaborare cu Constantin Noica); Mihai Eminescu, Opere, VII-XVI, București, 1977-1993 (în colaborare), Teatru, București, 1990, Poezii inedite, București, 1991, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, București, 1994, Poeme necunoscute, București, 2003 (în colaborare). Traduceri: Ovidiu, Metamorfoze, București, 1959 (în colaborare cu Ion Florescu); Longos, Dafnis și Chloe, București, 1964, reed. în Romanul grec, pref. Eugen Cisek, I, București, 1980; Massimo Bontempelli, Oameni
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
ai grijă când fată oaia, / dacă m-oi prăpădi pe la Ohaia” (A venit frontul). În latura versificației, o particularitate a poeziei lui H. este ocolirea rimelor banale, previzibile, căutarea unor rime elegante, rare sau măcar bogate: „Crișuri”- „pietrișuri”, „lingouri” -„nouri”, „constelații”-„pirații”, „agere”- „noli me tangere”, „tăul”-„Ceahlăul”, „n-o vei”-„Moldovei”, „Tudor”-„nu dor”, „afla-i-or” -„Părinte Maior”, „de vițe-i”- „Hobiței”. Necăutător de originalitate pur exterioară, autorul a adoptat totuși una, în volumul Podul de vamă (1986): eliminarea
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
de personalitate de cluster A, tulburarea de personalitate schizotipală este cea mai apropiată, corespunzător fenomenelor de depersonalizare și derealizare, de dificultățile de socializare și manifestările psihotice tranzitorii. Interferențele dintre TP de tip borderline și cea schizotipală sunt confirmate și de constelația etiopatogenetică dominată de reperele vulnerabilității endogene, incluzând experiențele biografice negative ale copilăriei. Instabilitatea sinelui, tendințele autodistructive, teama de singurătate și stilul resentimentar permit conexiuni cu stările de stres posttraumatic cronicizate, deci cu o variabilă de o gravitate aparte a caracteriopatiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subtipurile personologice patologice dar simultan sunt mai maleabile și deci mai accesibile intervențiilor psihoterapeutice. BLATT și FORD (1994Ă descriu din perspectivă psihanalitică - cinci mari componente ale personalității: temperamentul fundamentat biologic, un set de relații obiectuale internalizate, conștiința propriei identități, o constelație specifică de mecanisme defensive și un stil cognitiv personal. Cele două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest binom aceeiași autori descriu două subgrupuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de relaționare" În competiția globală actuală, concomitent cu cerințele creșterii importanței „economiilor de tranșă” (reducerea costului de producție de serie mică și mijlocie) și conectării sectoarelor anterior separate prin intermediul noilor tehnologii, concurența se transferă la nivelul grupurilor de Întreprinderi. „Rețelele”, „constelațiile”, „corporațiile virtuale” sau „grupările” (Gomes-Casseres, 1994, p. 106) reunesc companii de dimensiuni și specializări diferite, care Îndeplinesc roluri bine definite și sunt legate prin diverse tipuri de alianțe, de la colaborări lejere până la Întreprinderi mixte, cu participații financiare Încrucișate. Dezavantajele specializării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Ultimul zid, București, 1999; Labirintul exilului, pref. Nicolae Balotă, București, 2000; Vulturi de noapte (Sculptorul), Cluj-Napoca, 2001; Elegii nordice, Cluj-Napoca, 2002; Cartea ademenirii, postfață Mircea A. Diaconu, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Istodor, Metaforele toamnei, RL, 1993, 37; Rodica Draghincescu, Constelația imaginii, „Arca”, 1995, 10-12; Dan Silviu Boerescu, În căutarea poeziei, LCF, 1996, 8; Gheorghe Grigurcu, Demonului, cu recunoștință, RL, 1996, 20; Mihai Cimpoi, Împotrivirea de sine, L, 1996, 39; Rodica Draghincescu, Revanșa lacrimilor, VTRA, 1997, 2; Ioan Vădan, Aura Christi
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
de secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Din 1988 deține funcția de redactor-șef adjunct al săptămânalului „Viața satului”. În 1992 i s-a conferit titlul onorific de Maestru Emerit al Artei. C. debutează cu placheta Constelația dragostei (1970), o încercare de a conjuga liric socialul cu intimismul, pe calea unui metaforism hiperbolic pe cât de stufos, pe atât de retoric uneori. În volumele ulterioare, se scutură de balastul imagistic, nu însă și de transferul metaforic, considerat drept
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
Povestea lucrurilor (1981), Cea mai veselă vacanță (1982), Floarea păcii (1987) ș.a. Paralel cu poezia, C. cultivă și schița publicistică (Ferestrele pământului, 1980). A tradus din poezia lui Rafael Alberti, Pablo Neruda, N. Aseev, E. Mejelaitis, I. Martinchiavicius ș.a. SCRIERI: Constelația dragostei, Chișinău, 1970; Amforă, Chișinău, 1972; Salutul soarelui, Chișinău, 1974; Razele pâinii, Chișinău, 1976; Arbori îndrăgostiți, Chișinău, 1977; Suită bulgară, Chișinău, 1978; Anotimpurile omului sau Cânturi pentru biografia unui pământ, Chișinău, 1979; Vârsta statuilor, Chișinău, 1980; Troleibus pentru un urs
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
1995, 4-5; G. Călinescu, DRI, I, 276-280; Mănucă, Analogii, 184-188; Gheorghe Grigurcu, Însemnări despre G. Călinescu, CL, 1996, 5, 9, 10; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate ficțională, București, 1996; Glodeanu, Poetica, 142-148; Săndulescu, Constelații, 288-306; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, îngr. Dinu Pillat, pref. George Muntean, București, 1999; Manolescu, Litere, 260-265; Cărtărescu, Postmodernismul, 288, 340-341; Durnea, Orizonturi, 177-185; Ionel Oprișan, G. Călinescu. Spectacolul personalității. Dialoguri adnotate, București, 1999; Simion, Fragmente, III, 12-153
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
poeților. A cunoaște un animal, o plantă sau un lucru oarecare de pe pământ înseamnă a strânge la un loc întregul strat gros al semnelor ce au putut fi depozitate în ele sau pe ele; înseamnă de asemenea a regăsi toate constelațiile de forme în care acestea primesc valoare de blazon"49. A cunoaște însemna, conform acestei episteme, a compila, a sintetiza și a interpreta, nu a descrie obiectiv rezultatul unei experiențe directe 50. Altfel spus, a organiza sub formă de discurs
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
artistic, se transformă odată cu propozițiile târzii ale lui Roman Jakobson într-o "esență": legând poezia de structura limbii, de organizarea sistemică a semnelor în paradigme și în serii paralele, ele constituie poeticitatea ca nucleu dur, imuabil, al textului literar. Astfel, constelația de concepte din anii '60 convertește moștenirea formalistă, conferindu-i radicalismul dar și forța de circulație a unei teorii 40. Interesantă e arheologia acestei construcții conceptuale târzii. Jakobson avea să mărturisească în interviurile cu K. Pomorska din 1980 că încă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-lea și oferea o formă particulară și foarte populară raportului dintre copilărie și geniu 77. Abordarea lui Ann Jefferson devine importantă pentru toate culturile care vin prea târziu și descoperă problema geniului mai degrabă sub forma unor elemente de discurs (constelații de clișee, locuri comune, elemente de imaginar și compilații filosofice) decât sub aceea a unor doctrine cristalizate. O asemenea perspectivă fixează un alt prag, inferior, pentru intrarea în dezbaterea despre geniu. Ea avantajează spațiile marginale care nu au avut șansa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
versiunea ei ortodoxă, râvna, o noțiune menită să delimiteze un vast câmp al pasiunilor suscitate de angajamentul spiritual. Însă nu trebuie să ne așteptăm la o ilustrare exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
topos al acestor narațiuni de viață, notat cu atenție de biografi. El semnifică un regim de acțiune poetică, o tensiune între chemarea literară și activitatea publică, metabolizând chiar difuz o amenințare politică. Despre Gheorghe Tăutu, Lepturariul reține, ca o micro- constelație de teme, retragerea la moșie, insatisfacția față de puterea politică și creația supusă constrângerii: Repauzând tată-său părăsi studiile și se ocupă cu economia câmpului pe o parte de moșie ce îi mai rămăsese (cum se plânge însuși într-una din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în intimitatea celuilalt. După Alain Montandon, ospitalitatea este o "intruziune în inima casei, în inima intimității" și trebuie pusă în legătură cu transgresiunea; pentru gazdă ospitalitatea este viol al intimității, pentru oaspete ea este dorință de a ști, curiozitate față de celălalt. Această constelație dă naștere la mai multe tipuri de figuri: pe de o parte, gazda afabilă sau ursuză, dar care nu se destăinuiește, nu se lasă cunoscută și își păstrează misterioasa identitate, pe de altă parte, oaspetele misterios, care își păstrează secretul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl aruncă pe Ulise în afara timpului, în grota "celei care se ascunde" (conform etimologiei numelui Calipso) unde, potrivit criticii din Antichitate, este condamnat la șapte ani de orbire (un an pentru fiecare turmă). Întors în timp, fără somn, el contemplă constelațiile (Pleiadele, Bourul, Ursa), care îl ajută să se călăuzească. Din nou, orizontul se deschide, o hartă se desenează după această pierderea a oricărui reper, după această ospitalitate care suspendase timpul și-l făcuse prizonierul insulei Ogigia, acest "buric al mării
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întoarceri de situație în care invitatul devine stăpânul stăpânului (un joc complex devreme ce stăpânul casei se dă drept servitor al oaspetelui său, care la rândul său pentru a avea trecere trebuie să devină sclavul sclavului său etc.). În jurul acestei constelații, avem mai multe figuri: cea a gazdei afabile (sau a gazdei neprietenoase), dar care nu se destăinuie, lăsându-l pe invitat să plece fără ca acesta să fi putut într-adevăr să-i pătrundă misterioasa intimitate (să ne gândim, de exemplu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
veni în minte imaginea muștelor care se zbat să se dezlipească de pe hârtia de muște încât sunt gata să-și smulgă labele". Zadarnic exercițiu de automutilare care nu permite nici o eliberare a încleioșatului. Poziția de oaspete face parte din aceste constelații familiare în care exiguitatea, intimitatea pervertită ar trebui totuși să incite la fugă. Aceasta devine sensibilă în virtualitatea sa, de către un ultim element al casei: scara. Scara este un instrument de o mobilitate paradoxală. Ea permite schimbarea de loc, dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucruri care îți inspiră dezgustul sau cel puțin o morocănoasă indiferență și pe care totuși trebuie să le scrii ca să trăiești"530. Pentru a dezvolta problematica noastră, am fi putut să facem un comentariu detaliat al Metamorfozei care ilustrează admirabil constelația ospitalității familiale și domestice. Kafka depune mărturie, în mod explicit, despre acest raport între scris și reprezentare autobiografică atunci când spune: "Metamorfoza nu este o confesiune, cu toate că este, într-un anume sens, o indiscreție. [...] - Credeți oare că este discret și distins
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucru".1025 Sub rezerva anonimatului, Dl. S. C.1026 a atras atenția asupra principalilor factori care pot influența evoluția procesului de pace, menționând în acest sens: "viitorul programului nuclear iranian și o posibilă intervenție a IDF" (Israel Defense Forces), precum și "viitorul constelației politice în Liban și Siria", toate acestea putând avea un impact direct asupra relațiilor israeliano-palestiniene.1027 Din punctul de vedere al Dlui Prof. Giovanni Allegretti "timpul este cel mai important factor care poate influența rezultatele viitoare" și consideră că soluția
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
este foarte utilă, atât în evaluarea rezecabilității unei tumori, cât și în alegerea unei metode de decomprimare a căilor biliare (protezare endoscopică, drenaj biliar extern) și aprecierea șanselor de reușită a acesteia. Ecografia armonică cu contrast vine să întregească această constelație de tehnici ultrasonografice și să ofere frecvent elementele decisive în diagnostic.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]