4,302 matches
-
volume proprii într-un ritm impresionant. Începe redactarea unui uriaș jurnal personal, ce a depășit deja 6000 de pagini, consemnând evoluția sa ca individ și ca autor. Primul volum (1973-1982), ce descrie anii în care se afirmase ca autor foarte controversat prin violența viziunii și temelor sale, precum și prin extraordinara viteză cu care bombarda piața literară (până azi, în 2011, a publicat peste 50 de romane, pe lângă alte producții literare, articole și recenzii), arată o persoană absorbită de viața sa interioară
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de știrbiri a drepturilor cetățenești invocată pentru consolidarea securității naționale. Treptat, ceea ce se întâmplă devine din ce în ce mai mult o reprezentare a pericolelor la care este expusă America din partea unei administrații ce invocă motive de securitate pentru întărirea controlului asupra populației, prin controversatul USA PATRIOT Act. Romanul este o avertizare pentru întreaga societate americană în perioada post 9/11 (vezi SEPTEMBER 11), dar și o altă satiră la adresa comunității evreiești, ai cărei membri arată diversitatea de atitudini umane, de la oportunism și trădare la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
casnică locuind într-una din noile zone suburbane postbelice, Sexton se simțea încorsetată într-o existență banală. Doctorul Martin Orne a îndemnat-o să scrie poezie ca formă de terapie, iar terapia s-a transformat în vocație. Persoană și personalitate controversată, Sexton a ajuns model pentru unii, persoană nechemată pentru poezie pentru alții, mai ales pentru criticii exceselor poeziei confesionale. Sexton îi sfătuia pe cei cu probleme psihice asemănătoare cu ale ei (bipolaritate sau manie depresivă, vezi și JAMISON, KAY REDFIELD
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americane, au ajuns totuși destul de sus în topul celor mai importanți șefi de stat, așa că o lege precum USA PATRIOT ACT ar putea fi văzută ca o rampă de lansare în clasamentul prezidențial, după unii, nu după alții. Subiectul este controversat și complex, istorici revizioniști invocă documente importante, care urmăresc, printre altele, să răstoarne aceste clasamente consacrate. Vezi, de exemplu, cercetările întreprinse de Institutul Ludwig von Mises din Auburn, Alabama (un exemplu este în Denson, în bibliografie). USIA Agenția de informare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
misterelor neelucidate și a posibilelor interpretări ale activității unora din factorii implicați în cazul asasinării președintelui Kennedy este romanul lui Don DeLillo, Libra (vezi DELILLO, DON). WASHINGTON CONSENSUS Sintagma se referă la un set de măsuri și de politici, extrem de controversate, care au afectat dramatic o serie de țări, inițial în America de Sud, apoi în restul lumii. Dacă avem cumva de-a face cu un monstru care urmărește distrugerea unor economii din țările mai puțin dezvoltate, această creatură are, cel puțin, pașaport
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
exponent al acestei școli, Milton Friedman, un promotor al terapiei de șoc, afirma că politicile și programele de reformă nu se măsoară după intenții (de obicei, lăudabile), ci după efecte, și adevărul acestei afirmații explică în bună măsură caracterul extrem de controversat al așa-zisului consens. Consensul de la Washington este, în sens larg, promovarea unor politici neoliberale, precum și epoca asociată cu perioada în care s-au bucurat de un sprijin important (aproximativ 1980- 2000), nu neapărat de administrația de la Washington, care este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
weathermen furtunoși, precum John Jacobs. Dacă nu a reușit răsturnarea guvernului prin forță, Weather Underground a reușit, pe lângă o serie de atentate cu bombă și confruntări armate cu poliția, să se implice în evadarea unuia dintre cele mai pitorești și controversate personaje ale Contraculturii (vezi COUNTERCULTURE), Timothy Leary, apostolul LSD-ului, printre altele, cel pentru care Sir John Lennon de la The Beatles a compus celebrul hit "Let's Come Together". WELFARE Conotațiile cuvântului sunt diferite în funcție de contextul istoric și de perspectiva
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale rasismului, dramatizând personaje precum Bigger Thomas și Cross Damon, interesante prin mecanismele care îi pun în mișcare și prin faptele lor memorabile, dar reprobabile. Wright luptă astfel împotriva stereotipului numit de unii afro-americani un Uncle Tom (într-un interviu controversat, Malcolm X îl numește "un Uncle Tom" pe mai pașnicul Martin Luther King), genul de negru care este supus și dispus să se integreze în societatea rasistă a albilor, o deformare a cunoscutului personaj al lui Harriet Beecher Stowe. El
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
1tc "Capitolul 1" Globalizarea și corporațiile transnaționaletc "Globalizarea [i corpora]iile transna]ionale" 1.1. Globalizare și capitalism globaltc " 1.1. Globalizare și capitalism global" Pe măsură ce devine tot mai mult o realitate contemporană, globalizarea ajunge să fie și cel mai controversat concept în literatura economică și politică internațională. Trăim într-o lume globalizată, și totuși nu există încă un consens cu privire la ceea ce înseamnă globalizare. Pentru unii, înseamnă accesul la Internet; pentru alții, posibilitatea de a munci în străinătate. Pentru mulți, globalizarea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de experiență pe piețele respective. Nimeni nu poate contesta faptul că internaționalizarea (transnaționalizarea) firmelor este asociată derulării unui proces, dacă nu de altă natură, cel puțin de natură cognitivă în rândul factorilor de decizie ai companiei (Petersen, Pedersen, 1997). Partea controversată a modelului de la Uppsala se referă la a doua aserțiune a modelului, care cunoaște două niveluri - primul, de exprimare teoretică, și al doilea, de validare operațională. La nivel teoretic sau deductiv, modelul susține că acumularea în timp de cunoștințe despre
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai bun martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problemă în acești termeni deoarece putem astfel evita o eroare de proporții. Ar fi greșit s] credem c] dreptul natural și utilitarismul modern se afl] pur și simplu în opoziție, mai ales când una dintre teorii se confrunt] cu probleme controversate precum avortul și eutanasia. Cele dou] teorii sunt de acord asupra unui aspect central. Dreptul natural se bazeaz], în primul rând, pe afirmația potrivit c]reia exist] un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acele credințe care au în centru preocup]ri legate de rostul existenței umane. Aceast] list] este cel puțin plauzibil], dar viziunea lui Finnis devine din ce in ce mai discutabil] pe m]sur] ce sunt specificate credințele de bâz] ale rațiunii practice. Cea mai controversat] dintre aceste credințe este necesitatea „respectului pentru fiecare valoare fundamental] din fiecare acțiune”. Aceast] cerinț] servește un dublu rol (plus unul de inspirație catolic]): contribuie nu numai la îndep]rtarea tuturor formelor de rațiune bazate pe consecințe, ci și la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat] un aspect al lumii naturale. Cauzalitatea și libertatea intervin în domenii distincte; cunoașterea ține de primă, iar libertatea de cea de-a doua. Soluția dat] de Kant problemei libert]ții și determinismului este tr]s]tură fundamental] cea mai controversat] a filosofiei sale morale și care face diferența între concepția să și majoritatea scrierilor etice ale secolului XX, inclusiv acelea clasificate că „etic] kantian]”. Întrebarea fundamental] în jurul c]reia își plaseaz] Kant discuția despre etic] este: „Ce trebuie s] fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si anume faptul c] în orice situație de luare de decizii trebuie s] punem în balant] toate datoriile prima facie. Ins] un astfel de tip de abordare nu reușește deloc s] capteze ceea ce noi credem c] este relevant. În cazul controversat legat de avort, am putea fi de p]rere c] este impropriu s] decidem asupra sorții f]tului numai pe baza faptului c] lumea ar fi un loc mai bun cu sau f]r] existența acestuia. Am putea fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între câștigul unei p]rți și pierderea altei p]rți ca urmare a unei acțiuni realizate. Ambele aspecte ale comparației au fost dezb]tute de-a lungul timpului, ins] cel de-al doilea s-a dovedit a fi mult mai controversat. Exist], în principiu, un inconvenient, acela al lipsei unei unit]ți de m]sur] pentru utilitate, care s] permit] stabilirea valorilor acesteia; un contor, de exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a învinge orice team] și capacitatea de a înfrunta lucruri demne cu adev]rât de team]. În opinia lui Socrate, curajul se îmbin] cu înțelepciunea, motiv pentru care nu poate servi unor scopuri malefice. Socrate susține, de asemenea, ideea controversat] potrivit c]reia curajul servește și intereselor personale ale individului. Dup] cum afirm] John Mackie în cartea sa, Ethics: Inventing Right and Wrong (Etică: inventarea binelui și a r]ului), în contextul în care o persoan] își formeaz] dispoziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Consecințialismul”). Chestiunea care ne intereseaz] aici nu este deosebirea dintre curaj și îndr]zneal]. Curajul presupune o acțiune orientat] spre înf]ptuirea un ideal moral, în timp ce îndr]zneala unui iscusit hoț de bijuterii nu urm]rește un asemenea scop. Problemă controversat] legat] de curaj și de idealuri nobile este cea care ne determin] s] ne întreb]m dac] vorbim de curaj în situația în care scopurile urm]rite sunt necinstite. vi. Exclusivismul (continuare) Revenind la discuția despre exclusivism, ne întreb]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de tortur] sau terorism, s]r]cie sau putere, argumentele sunt discutate adesea în termenii drepturilor omului și ai inc]lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme morale controversate: avort, eutanasie, pedeapsa suprem] decretat] de lege, felul în care trat]m animalele și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a ceea ce s-a f]cut pan] acum. Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este legat de o interpretare controversat] a acțiunilor guvernelor, b]ncilor și companiilor transnaționale. Cred c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altele, în relație cu o varietate de alte lucruri materiale și fizice (că de exemplu, s]n]tatea și îndeplinirea anumitor nevoi biologice) pe care activit]țile morale nu le asigur] de la sine. Dar mai sunt multe aspecte contestabile și controversate. În primul rând, trebuie acceptat faptul c] „exploatarea” nu este un concept autoexecutant. Conținutul unor expresii precum „folosește-l pe cel]lalt că pe un simplu instrument”, transform] în mod ilegitim însușiri constitutive ale ego-ului în marf] și „obiectualizeaz]-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe argumente pro, dar și contra. În cele ce urmeaz], voi explica unele perspective substanțiale pe care oamenii le-au îmbr]țișat în aceast] dezbatere. Doresc, oricum, s] subliniez de la inceput faptul c] aproape toate perspectivele substantive sunt dificile și controversate. Sper c] lungă introducere a oferit unele sugestii despre acest lucru. Așa cum sugereaz] nihiliștii morali, ar putea exista probleme în ceea ce privește ideea principal] a practicii morale. S] ne amintim c], potrivit irealiștilor, atunci când consider]m c] este bine s]-i ajut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu afirm] acest lucru. Cunoașterea de c]tre noi a principiilor nu este direct], ci indirect]; ajungem la ea prin ceea ce cunoaștem mai bine, si anume, natura cazului particular din fața noastr]. Am spus deja c] intuiționiștii susțineau dou] concepții generale controversate. Prima este aceea c] exist] adev]ruri morale care pot fi cunoscute și ce-a de-a doua reprezint] o explicație pentru modul în care ajungem s] le cunoaștem (prin intuiție?). Pentru a înțelege cum ajungem s] le cunoaștem, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant”, capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”.) Dar, cum fiecare etap] e considerat] superioar] celei de mai jos, rezult], în viziunea lui Kohlberg, c] teoria moral] deontologic] este superioar] teoriei morale utilitariste. Aceasta este o supoziție cel putin controversat]. Discuția noastr] critic] despre Kohlberg ar putea începe de aici. iii. Examinarea teoriei lui Kohlberg Foarte mulți susțin c] teoria moral] utilitarist] este necorespunz]toare. Indiferent dac] aceste critici sunt fondate sau nu, ceea ce pare evident fals de la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de credinț] sau cum originile lor se aplic] credințelor preteoretice ale oamenilor. Din aceste motive (și altele) atât coerentiștii, cât și fundaționaliștii sunt interesați de mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]