5,110 matches
-
și obiceiurile acesteia programarea mentală a lui Hofstede și concepția asupra organizațiilor că entități culturale. Ultima este o altă dimensiune a discuției asupra culturii și a relațiilor publice. Un rol central al relațiilor publice este acela de a comunica valorile corporației și de a încuraja înțelegerea mutuala în interiorul organizației. Intenția este aceea că angajații să afle ce se așteaptă de la ei, ce pot aștepta ei de la ceilalți și de a se identifică în mod pozitiv cu structura și misiunea organizației.) 81
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
noastre este conturarea în mijlocul nostru a două mari tabere, una atașată civilizației celui de Al Doilea Val, cealaltă celui de Al Treilea Val. Una urmărește cu tenacitate perpetuarea instituțiilor-cheie ale societății industriale de masă: familia nucleară, sistemului învățământului de masă, corporația gigant, sindicatul de masă, statul național centralizat și guvernământul pseudoreprezentativ. Cealaltă își dă seama că cele mai presante probleme ale contemporaneității, de la energie, război și sărăcie, până la degradarea ecologică și la destrămarea relațiilor de familie, nu mai pot fi rezolvate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
social. Mai exact, structura delimitează și definește practicile sociale, iar aceste practici edifică și reproduc sistemele sociale. Este vorba, în esență, de relația dintre nivelurile sociale "micro" (agénții, ca, de exemplu, indivizii, familia etc.) și "macro" (structurile, cum ar fi corporațiile multinaționale). Acțiunea socială este esențială în procesul de structurare. Ca atare, acțiunea și structura nu pot fi concepute separat, ci doar într-o relație pe care Giddens o numește "dualitate de structură". Dubla relație între acțiunile actorilor sociali și structură
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ARMATE MONDIALE, UN GRUP DE AVENTURIERI VEST-EUROPENI PUSESERĂ MÂNA PE PUTERE, DUPĂ CARE ÎNCEPUSERĂ SĂ FACĂ O SERIE DE LUCRURI BIZARE. ÎNTÂI, CONSTITUISERĂ UN STAT ȘTIINȚIFICO-MILITAR CARE APOI SE FĂRÂMIȚĂ RAPID ÎN TREIZECI DE STĂTULEȚE, FIECARE AFLAT SUB CONDUCEREA UNEI CORPORAȚII. CÂND PERIOADA DE CONFUZIE INIȚIALĂ SE ÎNCHEIE, ȘEFUL AVENTURIERILOR ÎȘI LUĂ TITLUL DE SUVERAN EREDITAR. ÎN CIUDA CARACTERULUI SĂU FANTEZIST, ELEMENTELE CONSERVATOARE ACCEPTARĂ ACEASTĂ PRETENȚIE DE A-ȘI AROGA PUTEREA ȘI DEMNITĂȚILE UNUI "REGE". ÎNSĂ DUPĂ ASASINAREA "REGELUI", PRACTICILE DEMOCRATICE FURĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de combatere s-au dovedit mult mai eficace; și în acest domeniu, meritele doctorului Davila sunt incontestabile. Picăturile profilactice ale doctorului Davila au început a fi folosite pe scară largă în spitalele din Țara Românească, deoarece însuși conducerea "gremiului farmaceutic" (corporația spițerilor) a comunicat rețeta tuturor oficinelor din Țara Românească în vara lui 1855, fixîndu-se totodată și condițiile de comercializare a preparatului 431. În conținutul său, principalul ingredient îl constituia opiul (cu acțiunea lui calmantă, constipantă), la care se adăuga reventul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și de știință - și, atenți la exigențele concrete ale vieții cotidiene, au reușit să clarifice, din perspectivă etico-teologică, și să justifice în practică, problema dobânzii - și asta în ciuda condamnării de către Biserică a oricărei forme suspecte de cămătărie și a opoziției corporațiilor. Scrie Bazzichi: «Contactul cu lumea, conștientizarea realității sociale, căutarea și analizarea noilor problematici apărute în societate, agerimea lor în practică, în predarea teologiei morale, în predicare și în spovadă: acestea sunt elementele principale care [...] au contribuit la o nouă înțelegerea
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
promovare... nu, nu trebuie să-l supăr. Nu trebuie să bănuiască faptul că eu sunt ăla care-l fut. Să rămân la principiul călăuzitor că e bine să-i distrug pe ceilalți fără a-mi face dușmani pe față. Stilul corporațiilor. Mă așez Înapoi pe scaunul meu când Toal se Întoarce. Mă anunță laconic că donșoara Drummond nu mai e la conducerea cazului. Fraieru de mine e iar În linia-ntâi. Am sentimente amestecate cu privire la asta. Evident că ea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-mă În jos la mine. Sunt sub acoperire, Îi șoptesc eu pe un ton conspirativ. — Nu-i puțin cam mult pentru furturile din supermarket? — Ha! Asta nu-i pentru furturile din supermarket. Asta-i o fraudă la scală mare a corporațiilor pe care o investighez. Dau din cap spre ofițerul angajat din spatele supermarket-ului. — Înțeleg, spune ea evaziv, pe când fiul ei vine lângă ea. Îți aduci aminte de domnul Robertson. Polițistul. El a Încercat să-l ajute pe tatăl tău. — Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
scară mondială prin intermediul circulației globale a Western Media și a industriilor culturale, a valorilor culturale deja stabilite și a semnificațiilor. În Digital Capitalism, Dan Schiller a susținut ca importanță înțelegerii Internetului în formă lui contemporană este vitală în evoluția network-ului corporațiilor de comunicare (intranetul) și integrarea lui în infrastructură telecomunicațiilor americane prin intermediul protocoalelor network obișnuite (TCP/IP), pentru bagajul informației digitale 110. Pentru că industriile comunicaționale globale au impus guvernului SUA și agențiilor supranaționale, ca Internațional Telecommunication Union și World Trade Organisation
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de stațiile tv publice, de bibliotecile școlare și universitare, de creșterea masivă a vitezei, a sofisticării surselor privatizate de informare, înțelegând că instituțiile publice sunt tot mai mult dependente de sistemul corporativ pentru continuarea activității care ofera în schimb controlul corporațiilor asupra controlului informațional 111. Cartea Tizianei Terranova, Network Culture: Politics for the Information Age112, este o explorare critică a relațiilor dintre cultură, informație și politica în contextul informației culturale a culturii network care se caracterizează print-o abundență fără precedent
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
bloguri, photo-sharing precum Flick și Photobucket, microblogg Twitter, social bookmarking services Digg, newreader precum Net-Vibes sau Google Reader, video YouTube, Ustream.TV, Qik etc. Joel Postman subliniază că social media a devenit cel mai puternic instrument dintr-o comunicare de corporație datorită celor șase atribute pe care le-a și definit: autenticitatea, transparentă, rapiditatea, participarea, responsabilitate și conectarea 151. Autenticitatea este, poate, cel mai puternic atribut al social media ce trebuie promovat în mod activ într-o corporație. Transparență are două
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
o comunicare de corporație datorită celor șase atribute pe care le-a și definit: autenticitatea, transparentă, rapiditatea, participarea, responsabilitate și conectarea 151. Autenticitatea este, poate, cel mai puternic atribut al social media ce trebuie promovat în mod activ într-o corporație. Transparență are două înțelesuri: primul este folosit mai ales în finanțe, iar al doilea în social media și prezintă strategiile unei companii, progresul pe care aceasta îl face, scopurile pe care le are etc. Rapiditatea dovedește capacitatea cu care orice
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Bush197 pentru Statele Unite ale Americii, Alain Rousset în 2004, Franța 198, iar, pentru România, în anul 2006, Ioan Mircea Păscu 199 este primul politician român care și-a realizat un blog personal, EUROPOLIS, folosind însă un pseudonim, Oshanu; blogurile de corporație există sub mai multe forme, deoarece orice companie și-l crează și dezvolta așa cum dorește și cum crede că e în insteresul acesteia. Acestea pot fi interne, externe, oficiale și neoficiale, scrise de Chief Executive Officer (CEO Președintele Consiliului de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
interne, externe, oficiale și neoficiale, scrise de Chief Executive Officer (CEO Președintele Consiliului de Administrație) sau de angajați, în mod oficial sau neoficial. În general, publicul țintă al acestor bloguri este destul de limitat. Probabil, cel mai de succes blog de corporație îl reprezintă Sun Microsystems 200; blogurile mediatice sunt create de către jurnaliști însă în nume propriu, personal, individual. The Guardian oferă o platformă de blogging 201, care sunt catalogate pe diferite categorii tematice: unul pentru știri, noutăți 202, Onlineblog destinat actualităților
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și obține feedback-ul subiectelor postate datorită vizitatorilor; blogul este și un vector al exprimării colective; blogul este "un média chaud"208; blogul favorizează traficul și crează interactivitatea. Partea negativă a blogurilor este reprezentată de încurajarea comentariilor negative asupra unei corporații, unui produs sau persoane; blogurile nu pot fi pe deplin controlate și crează senzația pierderii controlului; timpul necesar care trebuie alocat; uneori nu există obiective clare pentru realizarea unui blog și nici pentru postările lor. Dezvoltarea site-urilor de socializare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
colaborative este faptul că o colaborare comună, a mai multor persoane, duce la un rezultat mai bun și mai rapid, la o "inteligence collective"250, decât la un rezultat individual. Astfel de proiecte sunt, evident, extraordinar de benefice pentru companii, corporații, instituții, deoarece servesc la transmiterea unor informații într-un mod facil, rapid și necostisitor. De asemenea, participanții, utilizatorii, angajații firmei pot interveni în acel mesaj tot atât de rapid. Exemplul cel mai vizibil pentru proiectele colaborative îl reprezintă Wiki, prin Wikipedia 251
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
barossa, reluate În legislațiile succesive ale suveranilor, prin cipilor și cetăților, vor face din universitari un grup puternic și capabil să se conducă autonom. Guver nul comunal le pune vreme Îndelungată piedici studioșilor străini care vor să se organizeze În corporații (cele bolog neze nu au nevoie de garanții speciale, fiind tute late de statutul lor de cetățeni), dar În final trebuie să accepte acele universitates studențești ca pe o prezență de prim-plan a vieții cetății. Prin reprezentanții lor, studenții
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
studenții dialoghează cu instituțiile citadine și, mai cu seamă, controlează toate aspectele vieții „studiului“: programele de cursuri, activitatea profesorilor, disci plina internă. Începînd cu secolul al XIII-lea, chiar și pon teficii intervin pentru a Întări cu sprijinul lor puterea corporațiilor studențești. Atenția cu care papii și Împărații au urmărit noile dezvoltări ale culturii intelectuale a fost determinantă pentru succesul extraordinar al universității În Evul Mediu. Legătura cu cele două puteri universale a imprimat insti tuției universitare unele dintre trăsăturile sale
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
din punct de vedere financiar (salariile profesorilor fiind plătite din banii publici); În schimb, la Bologna, pînă la jumă tatea secolului al XIII-lea, studenții continuau să-i plătească direct pe pro fesori, prin sistemul „colectei“. În aceste condiții, autonomia corporațiilor universitare se reduce simțitor: În universitățile din Evul Mediu tîrziu și apoi din epoca modernă, ea va rămîne În multe aspecte numai formală. Din secolul al XIV-lea și, mai cu seamă, dintr al XV-lea, universitatea Începe să devină
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
la organizarea lui, obiecte pentru care Evul Mediu folosea două cuvinte distincte: studium și uni ver sitas. Univer sitas indica În latina medievală orice ansamblu de persoane, organizat pentru a atinge sco puri precise; odată cu afirmarea universității, se defi nește corporația (formată din studenți sau profesori, după așezăminte) care avea autoritate asupra cunoș tințelor transmise În școli și asupra persoanelor care frecventau școlile. Prin studium se denumeau conținutul activității didactice și de cercetare, complexul disci plinelor, meto dele. În universitatea medievală
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ar trebui să studieze în perioada contemporană (Baylis și Smith 2005). Deși departe de a fi exhaustivă, următoarea listă rezumă unele din preocupările disciplinei în perioada recentă: * Actori dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
profil comercial pentru țările care, altfel, ar putea fi complet excluse din comerțul mondial. Condițiile moderne ale comerțului sunt mult diferite de estimările analizei neoliberalilor asupra modului cum funcționează de fapt piețele și comerțul. Internaționalizarea producției, mobilitatea capitalului și dominația corporațiilor transnaționale sunt doar trei tipuri de evoluție care fac oarecum anacronice teoriile avantajului comparativ. Ideea statelor naționale suverane, care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine încet-încet excepția, mai degrabă decât regula. Teoria neomercantilistă, care pune accentul pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nici ea realitățile comerciale actuale. O descriere mai precisă este "mercantilismul corporativ", cu "interacțiuni comerciale controlate în interiorul și între marile grupări corporative și intervenția regulată a statului în cele trei blocuri majore din Nord pentru a subvenționa și a proteja corporațiile internaționale de proveniență locală și instituțiile financiare naționale" (Chomsky 1994: 95). Dacă există ceva ce poate fi numit avantaj comparativ al națiunii, el este în mod clar o reușită a omului și nicidecum un dar de la natură, deși acest punct
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care se credeau datori să continue gândirea lui Kant, cred că acest scop poate fi atins cel mai bine prin dezvoltarea dreptului penal internațional și prin crearea de instituții democratice cosmopolite care să se asigure că toți actorii globali (statele, corporațiile multinaționale și așa mai departe) sunt făcuți responsabili în fața celor pe care îi afectează. Principala miză aici este întrebarea cum pot statele și alți actori crea o comunitate mondială fără să primejduiască existența societății de state. Interesant, Bull (1969/1995
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În anii '70, realismul clasic al lui Claude, Carr, Morgenthau, Niebuhr și alții a fost pus sub semnul întrebării de liberali, precum Robert Keohane și Joseph Nye, care au subliniat interdependența între state, relațiile transnaționale și actorii non-statali, mai ales corporațiile multinaționale (CMN). Relațiile internaționale nu trebuiau concepute ca un sistem de "bile de biliard care se ciocnesc", ci ca o plasă de relații politice, economice și sociale ce leagă actori subnaționali, naționali, transnaționali, internaționali și supranaționali (Keohane și Nye 1972
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]