3,539 matches
-
ideal; numărîndu-se printre cele mai cunoscute, mitul peșterii conține fundamentele gnoseologiei platonice 103. Dar mitul platonic al creației lumii conținut În Timaios 104 precizează că atît Artizanul (demiourgos) lumii, cît și lumea Însăși, sînt buni. Dualismul platonician nu este nefavorabil cosmosului, este procosmic. Artizanul cel bun din Timaios, intermediar Între lumea ideilor și copia ei care este creația, „ a pus inteligența În suflet și sufletul În trup și a construit universul În așa fel Încît să fie În mod natural lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
avută cu nedreptatea. În platonism trupul este rău, după cum se afirmă În numeroase locuri, fără nici o urmă de ambiguitate 112. Această atitudine caracterizează Întreaga tradiție platoniciană, fie că e vorba de Filon, fie că e vorba de Plotin. Pentru Plotin, cosmosul Înseamnă armonie Între un nivel superior și unul inferior 113, Însă, În același timp, este și o ruptură În această armonie, o „devoluție” În expansiunea Ființei, din pricina căderii sufletului individual și a pierderii de către acesta a „aripilor” sale114. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este În mod clar păcălit de creatura sa, care Îi este superioară. Omul n-a fost făcut pentru această lume și nici lumea pentru om. În esență, demnitatea specifică a omului nu provine din obediența, ci din Împotrivirea lui față de cosmos. Iar faptul că el se situează Împotriva lumii se Însoțește cu exaltarea naturii umane, care se Înalță deasupra lumii unde se află În exil. Astfel principiul antropic este negat, Însă dintr-o perspectivă pesimistă nu În privința omului ci În privința universului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pure sau cei cinci Fii ai Protoantropului, Încă prizonieri În trupurile moarte ale Arhonților (ce alcătuiesc acum Lumea) și În cele ale Arhonților astrali ce țin În puterea lor pămîntul nostru 52. Îngenuncheat, Atlas sprijină pe umerii săi pămînturile. Structura cosmosului maniheenilor este complexă și trebuie să fi fost „științific” convingătoare pentru adepții din acele veacuri. Maniheismul aprofundează Într-adevăr tendința scientologică prezentă În gnosticism. Vom oferi Într-o secțiune ulterioară detalii asupra mecanismului cosmic destinat să recupereze particulele de lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și docetism. Din acest motiv, specialiștii l-au ales drept reprezentant al tipului ideal al oricărui dualism sau pesimism. Inutil s-o mai spunem, maniheismul nu e decît În foarte mică măsură pesimist. Teoria dublei naturi a omenirii și a Cosmosului poate duce la atitudini variate, printre care și cea, perfect optimistă, potrivit căreia lumea Însăși se revelează În fiecare zi ca o epifanie a Împărăției de Lumină. „CÎnd am ajuns să-1 cunoaștem pe adevăratul Dumnezeu și Legea neîntinată” - se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
neproductive. Pune accentul pe absența evoluției unei situații sau pe obscuritatea și dezordinea ce domnesc în spiritul celui ce visează. Mare, ocean Marea este simbolul matricii universale, al apelor primordiale, al locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului, a cosmosului și a umanității. Prezența ei în vis pune adesea accentul pe relația cu mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
vis (2); zări (2); în zori (2); -; adio; aer; afară; ai dreptate; ajunge; ambiție; amintire; Anglia; apropiere; apus; ascultare; așteptare; aventuri; banane; biserică; bora-bora; buneii; bunica; bunici; bunicii; cal; călător; chiar; China; cîmp; cîmpii; cîndva; clar; codru; colegiu; colosal; continent; cosmos; în curînd; cuvînt; de cei dragi; departe de casă; determinare; dincolo; distanțare; la distanță; dorință; dragoste; dreptate; drum lung; pe drum; dur; durerea îndrăgostită; de ea; egal; en for away; era; excursie; falsă; familia; fantastic; foarte; frică; gînd; cu gîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); străini(2); toată(2); totalitate(2); țări (2); vorbă(2); world(2); acasă; adevărată; adunătură; agitată; aglomerații; aici; albastru; alții; amfiteatru; anxietate; apă și pămînt; ascunsă; aspră; bîrfă; bogată; mai bună; carbon; călătorie; cărbuni; centru; comunitate; condiție; confuzie; continent; cosmos; crudă; culori; cultă; cunoaștere; cunoștință; cunoștințe; curiozitate; democrație; depărtare; destin; dezamăgire; dezmăț; diferență; diferit; diferită; diversă; diverse păreri; dulce; dură; dușmani; ecuator; enorm; enormă; Europa; falsă; familie; fățărnicie; festival; ființe; frumusețe; gălăgioasă; ghimpe; glas; glume; gură; haită; handicapată; hotare; imens
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strălucitoare(2); superbă(2); univers(2); aer curat; albastră; ascuns; ascuțită; astre; astronauți; astronomie; aștri cerești; auriu; bec; blîndețe; brînză cu cratere; brînză; bună; Calipso; calm; calmitate; casă; cașcaval; căldură; cer în noapte; cer înstelat; cer, noapte; clar; clară; corp; cosmos; crater; cu; curată; curiozitate; de miere; de pe cer; distanță; ea; emoții; existență; facultate; farmec; fericire; fierbinte; galaxie; geam; gri; iarnă; impresionant; inamic; insomnie; interval; iubire; jumătate; luceafăr; lumina; luminoasă; macrocosmos; melancolie; minunat; minunată; mistic; mistică; moarte; mor; muncă; natură; neliniște
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); constelație(6); departe(6); galben(6); luminoasă(6); luminos(6); vedetă(6); corp ceresc(5); frumos(5); lucitoare(5); strălucește(5); astronomie(4); depărtare(4); galaxie (4); mare(4); norocoasă(4); star(4); strălucitor(4); cometă(3); corp(3); cosmos(3); galbenă(3); în frunte(3); luna(3); meteorit(3); pe cer(3); scaun(3); vise (3); albastră(2); arzătoare(2); Becali(2); bună(2); călătoare(2); clar(2); destin(2); Dumnezeu (2); fotbal (2); frumusețe(2); ideal(2); iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urca (2); în vîrf (2); urcuș (2); zbor (2); în aer; nu aici; albastru; altitudine; amețeală; astral; bani; pe bar; bine; bloc; bogat; mai bun; cămară; cap; capul; cariera; în carieră; pe cer; la cer; ceruri; clădire; colbăit; în copac; cosmos; credință; culmi; cutremur; depărtare; direct; director; divinitate; la etaj; etern; eu; funcție; greutate; ierarhic; Iisus; imens; important; înălțător; înălțimi; de înălțimi; înaripat; îndepărtat; larg; liber; libertate; lumină; luncă; mansardă; măr; măreție; mijloc; moarte; mori; mulțumit; neatins; de neatins; necunoscut; nemărginire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
708/185/56/129/0 vis: somn (105); frumos (72); dorință (64); coșmar (55); noapte (38); speranță (27); realitate (26); iluzie (17); imaginație (17); împlinit (15); urît (14); ideal (8); ireal (8); scop (7); țel (7); dulce (6); împlinire (6); cosmos (5); odihnă (5); plăcut (5); reverie (5); adînc (4); amintire (4); aspirație (4); fericire (4); închipuire (4); basm (3); ciudat (3); erotic (3); fantastic (3); gînd (3); imagine (3); irealitate (3); revenire (3); visător (3); aievea (2); colorat (2); în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nor (2); putere (2); viață (2); visare (2); vise (2); vultur (2); adiere; aer liber; aer, în aer; aerian; amin; apropiere; ardoare; aspirație; aventură; aviator; avioane; cu avionul; barză; calm; în cer; cioară; cișmea; cîștig; coboară; cocor; codru; concediu; cosmos; creion; curat; curiozitate; decolez; deget; deltaplan; departe; descătușare; descoperire; drum; elicopter; Emirate; emoții; euforie; extaz; fidelitate; fly; frică; fulg; gaz; gînd; gînditor; cu gîndul; gînduri; grație; greu; hulub; iarbă; incredibil; inevitabil; infinit; Italia; înalturi; înălțător; înălțime; început; îndelung; îndelungat; îndepărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
consecință a acestei evoluții este revolta mașinilor de a scăpa de sub controlul uman, din captivitate și din sclavie, un adevărat scenariu de literatură și de cinematografie științifico-fantastică, care ajunge până în pragul exterminării speciei umane și al supraviețuirii mașinilor inteligente în cosmos. Dincolo de aceste proiecții, depășirea de sine și împotrivirea la stagnare, îmbătrânire sau decrepitudine sunt invocate de transumaniști drept necesitățile tehnologice vitale și urgente ale momentului, în timp ce sunt orientate în sprijinul menținerii semnificației vieții umane, al dezrobirii umanului din chingile morții
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pacea. O pace pe care lui Cioran pare să i-o aducă somnul, plictisul sau ploaia. „Prin somn, spune Cioran, ne reintegrăm în curentul anonim al vieții, regăsim o stare de pre-individuație, suntem cum eram înainte de a ne separa de cosmos ca persoane, prin somn, redevenim germen universal” (I, 105). În opoziție, „prin conștiință atentăm la izvoarele noastre. ș...ț Conștiința este principiul otrăvit al vieții noastre” (idem). Altundeva, o situație similară: „În plină zi, trag storurile, astup ferestrele și mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eliberezi de origini. Fidelitatea față de un neam nu trebuie să degenereze în idolatrie (evreii). Naționalismul e un păcat împotriva spiritului Ă păcat universal Ă din nefericire” (III, 44). În continuare, Cioran amintește concepția stoicilor care gândeau omul drept cetățean al cosmosului. Oricum, revenind obsesiv, nevoia de a se rupe de origini arată neputința lui Cioran în acest sens. Ba chiar, obsesia obârșiilor. Nimic nu poate face Cioran fără să se gândească de fapt la sine însuși, la propriile rădăcini. Iar neputința
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
imaginarului colectiv (discursul mitic, categorii cronomorfe, categorii topomorfe) autoarea trece la analiza concretă a materialelor, mai ales din zonă. Aflăm, din lucrare, că discursul poetic specific creației populare din Bucovina se ilustrează cel mai bine prin trei "semne poetice nucleare": "cosmosul antropoorf", "omul-cosmos" și "ghemul vieții". O marcă distinctă a folclorului câmpulungean, care merită pomenită, este cântecul-doină cunoscut într-o multitudine de variante, cu incipitul Mândră floare-i norocu', tratat cu multă sensibilitate în capitolul despre "ghemul vieții", motiv ce i-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare semantică este meta-imaginea, în calitate de coexistență și coparticipare. Meta-imaginea se autodefinește prin intermediul ceremonialului care deschide drum cunoașterii individuale și universale. Prin ceremonial umanul se reintegrează în cosmos, recuperându-și sensurile primare, înfățișându-le ca existențial-semantic: meta-imagine. Pentru ilustrarea acestei tipologii a imaginilor ne oprim asupra "imaginii primare" "casă" al cărei nucleu existențial este format de ființarea celor patru elemente arhetipale apa, pământul, focul, aerul Fie că semnifică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
regăsesc și la nivel microcosmic, reprezentat de om și casă: "omologarea tradițională dintre microcosm și macrocosm raporta cele cinci elemente cosmologice (apă, foc, lemn, aer, pământ) la organele corpului omenesc (...); omul posedă în trupul său propriu toate elementele care constituie Cosmosul și toate forțele vitale care asigură înnoirea sa periodică". 67 Construcția casei începe cu alegerea locului care trebuie să fie "pământ tare, pietros", să nu fie "bahnos (apatos)" pentru "a nu fi purtată de geruri" 68. La temelia casei se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de element, substanță esențială și germinativă sau de categorie proteică și generatoare de viață. De la cuplul demiurgic Fârtat / Nefârtat, apa este duală, pe de o parte este sursă a vieții, iar, pe de altă parte, este substanță care va înghiți cosmosul. Cu apa lustrală se spălau copiii la naștere, la nuntă se spălau pe mâini și față tinerii însurați, se stropeau cu apă nuntașii pentru a se purifica nunta, iar la moarte se spăla mortul, se punea apă într-un vas
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale existenței.138 2. PĂMÂNTUL " Matrice a apei", pământul originar a dat naștere arhetipului Marii Mame Terra Mater care a creat viața 139. Pământul este "substanța universală", "Prakriti", "haosul primordial, materia primă despărțită de ape".140 Dacă Apele precedă organizarea Cosmosului, pământul produce formele vii: "Apele reprezintă masa nediferențiată, pământul-germenii diferențelor"141. De-a lungul timpului, pământul a fost considerat "matcă a tuturor viețuitoarelor și plantelor", "matricea universală" (Terra Genetrix). Prin darurile sale, pământul se înfățișează pozitiv. Aparținând Regimului Diurn. Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a lăsat-o pe apă".189 Focul ca și celelalte elemente se înfățișează dual: preexistent, ca adjuvant al plăsmuirii cosmosului, dar și creat după geneza universului: "Fiindu-i urât într-o zi, se duce diavolul cel șchiop la frate-său, sub pământ, și îl întreabă cum îi e. "Nu mi-ar fi rău, zice acela, numai cât e tare întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
naturii, prin intermediul cărora s-a exprimat ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
valorificând semantic dihotomia creat / increat. B. OBICEIURI CALENDARISTICE I. APA Timpul sacralizat, ca ieșire din timpul percepției cotidiene, exprimă pactul ontologic cu universul, determinând manifestarea ritualică a trăirilor, în deplină concordanță cu ritmul cosmic. Timpul mitic reînnoiește periodic relația cu cosmosul, primenind viețuirea în spațiul ritualic al desăvârșirii umanului. Un astfel de ritual, de înnoire a timpului calendaristic, este reprezentat foarte bine de perioada celor 12 zile (20 decembrie-7 ianuarie), când moartea anuală a Moșului Crăciun, identificat cu zeul iranian Mithra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]