8,430 matches
-
ei, fiind de părere că „animalu’ trebe îngrijât dacă vrei să te slujască...”. După ce a intrat în Perișani, exploziile obuzelor au încetat. A încetat și ea să mai biciuie boii, care acum mergeau la pas cu limbile scoase de-un cot. La Pripoare, a tras carul pe prundul Văii Băiașului, a dejugat boii, i-a legat de jug cu funii și apoi le-a pus sub boturi o mână de fân. Plăvanii nici nu s-au uitat la fân: se smuceau
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
astea nu prea erau de ea. O văzu pe Talestri agitându-se, nervoasă, în fața Burneshei, dând cu sabia în stânga și în dreapta, cu atâta satisfacție, de parcă ar fi fost jocul ei preferat, încă de mică. Sări pe lângă Burnesha, dându-i un cot în spate. - Saaaaluuuut! se auzi strigătul prințesei. - Ia de-aici, îi răspunse Burnesha, învârtindu-se prin aer și încercând să dea cu piciorul drept spre prințesă, de parcă ar fi fost un adversar de temut. - Taleeeestriiii! se auzi vocea panicată a
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
ar trebui să le punem cruce, dacă tot... ele vor fi destinate putreziciunii și pământului. Dar îmi dau seama că mă osândesc, vorba lui bunica Valeria... Dacă este vorba de a pune cruce, atunci e cazul să o punem la Cotul Donului, acolo unde odihnesc o sută cincizeci de mii de soldați români. Doamne feri, femeie! Dar ce are una cu alta, mă veți căina Cumpănitori De Metal Azi De Lemn Mâine Sau Din Ce Se Va Nimeri! Chiar ieri am
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
De Metal Azi De Lemn Mâine Sau Din Ce Se Va Nimeri! Chiar ieri am fost la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, unde domnul Vasile Șoimaru din Chișinău a lansat două cărți, un superb album „Românii de pretutindeni” și un volum, „Cotul Donului 1942”. Domnia Sa ne-a povestit că în drumurile sale pe la românii de pretutindeni a ajuns și în satele românești aflate nu departe de locul unde au murit mulți români, alături de alte nații. După lungi discuții cu localnicii de acolo
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
maghiar, printre ungurii căzuți și ei la... datorie. Era multă durere în vocea lui Vasile Șoimaru, românul care a făcut o cruce din bețe și a pus un tricolor pe ea...o singură cruce pentru miile de români căzuți la Cotul Donului! Printre ei și fratele mai mare al maestrului cântecului popular, Nicolae Sabău. După ce Vasile Șoimaru a tăcut, întristați, am ascultat naiul lui Vasile Iovu, prietenul lui Vasile Șoimaru care a cântat „ Ciocârlia” cu mult har. Repertoriul său este forte
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
ar arăta el? Cu toții știm că studentul a evoluat de la student eminent la un student mai “cool”, mai ambițios și mai pus pe distracție, decât era în trecut, adică, un student care umblă cu mapă prin universitate și își tocea coatele prin biblioteci. Dacă în trecut, pe săracul student îl dureau ochii din cauza zecilor de cărți citite și răscitite, acum îl dor ochii din cauza jocurilor pe calculator, a filmelor vizionate online sau, în cel mai fericit caz, din cauza cărții citite pe
STUDENTUL ROMAN de OLGA TOMA, ANUL III, STIINTELE COMUNICARII, UNIVERSITATEA APOLONIA în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341665_a_342994]
-
pământul familia la români a fost bine cimentată și nu se destrăma la prima adiere de vânt. Primii soți care au poftit la carne proaspătă au fost bineînțeles cei care s-au îmbogățit dupa anii nouăzeci muncind, unii dintre ei, cot la cot cu soția. Având ceva cash, toții gușații, burdihănoșii, crăcănții și impotenții s-au trezit că ale lor consoarte nu mai corespund idealurilor înalte de frumusețe, așadar de viață. Și au plecat scârbiți de acasă fie cu șefa de
TEXTE FĂRĂ NUME – DRAGOSTEA, KILOGRAMELE ŞI FANDACSIA de FLORICA BUD în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341658_a_342987]
-
la români a fost bine cimentată și nu se destrăma la prima adiere de vânt. Primii soți care au poftit la carne proaspătă au fost bineînțeles cei care s-au îmbogățit dupa anii nouăzeci muncind, unii dintre ei, cot la cot cu soția. Având ceva cash, toții gușații, burdihănoșii, crăcănții și impotenții s-au trezit că ale lor consoarte nu mai corespund idealurilor înalte de frumusețe, așadar de viață. Și au plecat scârbiți de acasă fie cu șefa de cabinet, fie
TEXTE FĂRĂ NUME – DRAGOSTEA, KILOGRAMELE ŞI FANDACSIA de FLORICA BUD în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341658_a_342987]
-
dormi, era lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o am nu vrea s-audă Sau să-mi acorde vreun favor La ce bun diplomele toate Să aibă moliile ce roade Când toată lumea dă din coate Codoșii, parveniți, iscoade? La ce bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică? Alege omul scurtătura Și
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Cât să mai suporți când vezi că viața ți se scurge Când vezi că timpu' trece și inutil se duce Inutil vor să ne-ncurce, să le facem viața dulce Noi ne trudim pe coate, iar ei bogați vor să se culce. Ne vindem pe la străini că s-aducem în țară Iar voi ne faceți împuțiți cu o cruntă răceală Cum să vă mai suportam Să nu vrem sa va-mpuscam Să vrem să ne
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
mai liniștit, (așa mă vedea dânsa care nu stătea cu mine să fi văzut ce peri albi îi scoteam măicuței și bunicii mele, unchului Bocănici, care se-ngrijau de educația mea, fiindcă și tatăl meu, ca și al tău, căzuseră la Cotul Donului răpuși de glaonțe), dar ce mi-am zis: ia să-i iau din economiile mele o minge, să nu se mai uite cu jind la alți copii cum se joacă... Iar tu i-ai făcut o bucurie nespusă: ai
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
poalele Mezeșului, În centru e contele Vesselenyi, Miluiește un iobag român, ți-am dat un oraș, zice contele, țăranul se miră, astăzi orașul e nou născut. Cândva, la margine era o șatră, m-au alergat câinii, de mi-am julit coatele, la piață se vindea lapte de bivoliță, de n-aveai mațul mai vârtos, te apucau durerile facerii, acolo românii și ungurii mi-au fost prieteni, orașul era condus de un pitic, pe acolo au trecut nea Ceașcă, avea o mână
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o am, nu vrea s-audă Sau să-mi acorde vreun favor La ce bun diplomele toate Să aibă moliile ce roade Că toată lumea dă din coate: Codoșii, parveniți, iscoade? La ce bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică Alege omul scurtătura Și
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340724_a_342053]
-
cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
nea... De câte ori nu i-a dat (evident, în gând) cu șutu-n fund și l-a răsturnat cu scaun cu tot. Alteori, îi sucea gâtul ca la puii de găină, până-i ieșeau ochii din cap și scotea limba de-un cot. Nu, nuu! Trebuie să termin cu el, ce s-o mai întreb pe Firuța!? Gata! Arunc oferta! Dar...cât? Habar n-avea să evalueze. Nici măcar n-a întrebat pe alții care-i prețul la parodiile astea de magazine. Că s-
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
supraviețuire îl ajută, dar lovește în ceilalți? Ce era în jur? Care era decorul onomatopeic? De ce își amintește doar asta și nu și faptul că și-a ajutat prietena? Oare directorii din educație își pun întrebările astea când dau din coate? Care e legătura cu educația? Am vorbit mult cu el despre acest „scenariu de viață” cum îi spune el. A citit cărți despre instinctul de supraviețuire și mi le-a detaliat în atomi: „Alina, rațiunea are putere, dar trebuie bine
„Ăștia vii ne simțim toți vinovați. M-am luptat pentru un loc în față și nu pot să trec peste asta. Vreau să mor...” () [Corola-blog/BlogPost/337941_a_339270]
-
alt jucător important era Sebi, fratele lui Mircea. Avea o condiție fizică de invidiat și era competitiv ca un sârb. Se lupta pentru fiecare minge cu o energie admirabilă și nu ezita să intre tare, cu piciorul, dar și cu cotul. Avea și un mare avantaj: că îi plăcea să stea la poartă. Era bine ca frații să nu cadă în aceași tabără, căci atunci izbucneau mari războaie cu consecințe dezastruoase pentru echipa proprie. Dacă erau în echipe diferite, lupta aprindea
unde fugim de acasă. De la o vreme, deveniserăm suspecți pentru prietenele noastre () [Corola-blog/BlogPost/338061_a_339390]
-
ea cald: e o doamnă care de 75 de ani suferă de diabet de tip 1. Așa poate arăta viitorul unei persoane care suferă de această boală și care se tratează corect. Asta este bătălia pe care medicul o duce cot la cot cu pacienții. Face cursuri în care îi învață pe părinți ce este diabetul de tip 1. Face tabere în care le explică celor mici cum să procedeze în anumite situații. „Imaginează-ți că ești pe munte și faci
„Copilul meu începuse să bea multă apă și era foarte obosit”. O poveste reală despre un diagnostic, familii care „mută munții” și oameni buni care-i ajută () [Corola-blog/BlogPost/338090_a_339419]
-
e o doamnă care de 75 de ani suferă de diabet de tip 1. Așa poate arăta viitorul unei persoane care suferă de această boală și care se tratează corect. Asta este bătălia pe care medicul o duce cot la cot cu pacienții. Face cursuri în care îi învață pe părinți ce este diabetul de tip 1. Face tabere în care le explică celor mici cum să procedeze în anumite situații. „Imaginează-ți că ești pe munte și faci o criză
„Copilul meu începuse să bea multă apă și era foarte obosit”. O poveste reală despre un diagnostic, familii care „mută munții” și oameni buni care-i ajută () [Corola-blog/BlogPost/338090_a_339419]
-
cele mai multe ori, această practică este o șaradă, alte firme alegând să o facă doar pe hârtie, sau în cazurile bune, la buticul din sat. La Billa și la Carrefour treaba a fost serioasă, grupa de femei având șansa să lucreze cot la cot cu angajații magazinelor timp de două luni. Pentru a găsi cursanți, s-a găsit cumva o portiță prin care să li se poată da bani ca să se înscrie, altfel nu ar mai veni nimeni gratis. Suma e frumușică
40 de femei au visat că vor ajunge la Carrefour și la Billa. „M-a durut, era pentru prima dată în viață când îmi călcam pe principii” () [Corola-blog/BlogPost/337802_a_339131]
-
această practică este o șaradă, alte firme alegând să o facă doar pe hârtie, sau în cazurile bune, la buticul din sat. La Billa și la Carrefour treaba a fost serioasă, grupa de femei având șansa să lucreze cot la cot cu angajații magazinelor timp de două luni. Pentru a găsi cursanți, s-a găsit cumva o portiță prin care să li se poată da bani ca să se înscrie, altfel nu ar mai veni nimeni gratis. Suma e frumușică, e vorba
40 de femei au visat că vor ajunge la Carrefour și la Billa. „M-a durut, era pentru prima dată în viață când îmi călcam pe principii” () [Corola-blog/BlogPost/337802_a_339131]
-
burduf care gâlgâia greu la fiecare pas. Pe stângul îl durea la fel când îmi mai lăsam greutatea în el, dar s-a ținut mai tare și n-a vărsat o picătură. Am mai avut acum niște ani apă la cot. L-am dat zdravăn de cantul unei uși de metal și după ce pielea pleznită s-a vindecat, la vreo câteva zile m-am trezit cu o gâlmă. M-am dus la un alt mare spital de stat japonez, soluția lor
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
a vindecat, la vreo câteva zile m-am trezit cu o gâlmă. M-am dus la un alt mare spital de stat japonez, soluția lor: băgăm un ac, scoatem lichidul. Nu, mulțumesc. A trecut de la sine în câteva săptămâni. Dar cotul e cot, genunchiul e genunchi. Dacă vorbim despre o femeie, diferențele sunt și mai mari. Câți dintre noi ne-am surprins uitându-ne hipnotizați la un cot? Câți visăm să sărutăm pielea de pe interiorul articulației brațului și câți pielea imaterială
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
la vreo câteva zile m-am trezit cu o gâlmă. M-am dus la un alt mare spital de stat japonez, soluția lor: băgăm un ac, scoatem lichidul. Nu, mulțumesc. A trecut de la sine în câteva săptămâni. Dar cotul e cot, genunchiul e genunchi. Dacă vorbim despre o femeie, diferențele sunt și mai mari. Câți dintre noi ne-am surprins uitându-ne hipnotizați la un cot? Câți visăm să sărutăm pielea de pe interiorul articulației brațului și câți pielea imaterială din spatele genunchiului
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]