3,263 matches
-
cealaltă, fiind vorba de un deces, adică de un caz excepțional, să ceri o viză pentru a participa la o înmormântare părea ceva inofensiv. Totuși l-a auzit pe funcționarul de la ghișeul pentru depunerea cererii mormăind "Bine că a mai crăpat un dușman al patriei noastre!". Julius a încercat să-l îmbuneze, însă celălalt i-a spus să aștepte răspunsul acasă și a închis discuția. Așa că Zimberlan n-a avut decât să aștepte. Și, într-adevăr, răspunsul a venit... peste cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sută de metri de Podul Pescăriei, am cunoscut, poate, cel mai grăitor exemplu de urât în ambianța școlară. Clădirea avea mari dificultăți cu paralelismul planurilor orizontale și cu verticalitatea pereților. Podelele aveau găuri umplute cu ciment, sobele de teracotă erau crăpate, ferestrele nu se mai închideau bine din cauza înclinării, aveau cercevelele putrede și se mențineau închise pentru că erau bătute în cuie. În fiecare vacanță de vară, în cadrul lucrărilor de pregătire a școlii pentru noul an de învățământ, se mai adăuga un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
negat Revelația, s-au declarat atei și au început să construiască castele de nisip. Cum poți să te declari ateu în fața unui fapt cum e învierea? Asta îmi amintește fabula cu broasca ce s-a umflat de mîndrie pînă a crăpat. Învierea demonstrează continuitatea vieții, recunoscută acum și de știință. Am continuat să trăim în proximitatea Sursei, chiar atunci cînd, prin opțiunea noastră, dialogul nu a mai fost posibil. Am început să dialogăm între noi, cu cele mai îngrozitoare arme. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
al statului, Wilhelm O. Krupa Junior, a intenționat să șteargă cu totul din istorie pe odiosul său predecesor Ruben Ö. Bötör, pe care l-a răsturnat, desigur prin voința poporului, în Revoluția Pepit, din 17 Aprilie.) Unde dai și unde crapă! Louis Rőmm, cetățean fidel al Republicii Vandana de Sud, director adjunct al liceului din Bukuna din Deal, și-a pierdut pur și simplu identitatea: nu numai că nu putea semna nici un act, nici măcar o notă într-un catalog, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cealaltă, fiind vorba de un deces, adică de un caz excepțional, să ceri o viză pentru a participa la o înmormântare părea ceva inofensiv. Totuși l-a auzit pe funcționarul de la ghișeul pentru depunerea cererii mormăind "Bine că a mai crăpat un dușman al patriei noastre!". Julius a încercat să-l îmbuneze, însă celălalt i-a spus să aștepte răspunsul acasă și a închis discuția. Așa că Zimberlan n-a avut decât să aștepte. Și, într-adevăr, răspunsul a venit... peste cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
La sfârșit voiau, fără a glumi, să fie acoperiți cu aferim, pentru că nu l-au pedepsit (deși acesta nu făcuse nimic). Calici zdrențuroși și ogârjiți hoinăreau pe străzi. Își zgâncileau în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și plătiseră dijma. Prin pielea crăpată de lovituri, șiroia sângele țăranilor. Îndurau pe spate bătaia nemeritată a sărăciei trăite de veacuri, care sporea sub nesațul arendașilor. Mergând mai departe, la marginea târgurilor, străinul vedea înălțându-se în soare cadavre spânzurate în ștreang. Un nor de bâzdâganii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La întoarcere, își găsi copii cățărați pe zăplazul casei, așteptându-l. Râdeau și strigau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Fuziuni genetice mai vechi Să trecem iarăși prin ciur migrațiile, pentru a cerne detaliile, iar fructul lor să-l decojim și să îl curățăm până la cotor unde se găsește sâmburele adevărului despre fuziunile genetice. Să-l smulgem și să-l crăpăm între degete, scoțând la iveală, din miezul lui, prima poveste pe care o ascunde. A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti, un tată (Hg A, genotipul primordial, apărut în Africa), care a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost învolburat de o mulțime de sentimente puternice. Urmînd sicriul mamei, el și-a reamintit de toate cîte dulcea lui mama le făcuse pentru el: "...Cînd pe dînsa cu țărnă-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă Și aș fi vrut cu dînsa ca să mă pue-n groapă... Cînd clopotul sunat-au, plîngea a lui aramă Și rătăcit la minte strigam: unde ești, mamă? Priveam în fundul gropii și lacrimi curgeau rîu Din ochii mei nevrednici, pe negrul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Arald într-un templu de marmoră neagră, care se află în inima muntelui. Acolo, magul începe a face vrăji, cu o vargă fermecată. După aceste vrăji, Arald vede cum zidul piere, biserica creștină este fulgerată, piatra de pe mormîntul Mariei crapă în două și sare în lături, iar moarta se-nalță din mormînt o fantasmă, o dulce întrupare de omăt. Trecînd prin vînt, prin neguri și fulgere, ea se îndreaptă către Arald. Cînd Arald își simte gîtul cuprins de brațele ei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-se dinaintea lor? Dacă umbra lui Darius apare deasupra mormântului său, e pentru că s-a ridicat din lăcașul ei de veci la auzul „jalnicelor tânguieli, evocatoare ale celor morți”, tânguieli atât de sfâșietoare, încât au izbutit să facă pământul să crape și să-l lase pe răposatul rege „să răzbească la lumina zilei”, căci s-a supus și le-a dat ascultare. Ritualul invocării reușește să-l aducă printre cei vii prin apelurile sale („anakakleisthe: aduceți-l aici prin jelaniile voastre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. Întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. Între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atac. Pur și simplu, de spaimă. M-am șters la gură cu un șervețel de hârtie, l-am aruncat, și a rămas agățat Într-o tufă, ca o pată de culoare deschisă. Am stat și l-am privit pe când se crăpa de ziuă. Acum, ori de câte ori mă gândesc la spaimă, Îmi aduc aminte de șervețelul de hârtie atârnat Într-o tufă. Și-a potrivit iar ochelarii, apăsându-i cu un deget, și s-a uitat Într-o parte și-n alta, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
continuat să bată la fel și când de sub copaci s-a ivit În apropiere o umbră, iar lumina farului a luminat pentru o clipă cămașa lui Ivo Markovic. - Te-ai grăbit, a spus croatul. Mai e o oră până se crapă de ziuă. - Nu aveam nevoie de mai mult timp. Dumneata aveai dreptate. - Nu pricep. - Aproape am terminat de lucrat, și nici nu știam. Au tăcut. După un moment, silueta Întunecată a lui Markovic s-a deplasat nițel. Următorul licăr al
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe celălalt, ca să stai tu liniștit: asta e oroarea! Ca întotdeauna, apare, cum-necum, o falie și întreg programul e dat peste cap. Prin fisura produsă pătrunde viața, iar construcția atât de minuțios gândită se prăbușește. Zidul înălțat cu grijă se crapă, lăsând să evadeze prizonierul care va contrazice perspectiva plănuită și va infirma pedagogia adoptată. În adăpostul conceput de Arnolphe ca un obstacol de netrecut, balconul se dovedește a fi fereastra spre exterior prin care va intra freamătul vieții adevărate, răsturnând
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică; cancer; casting; căiește-te; ce?; ceas; a ceda; cicatrice; ciocan; coapte; coroană; crăpa; deal; deodată; destoinic; devreme; disperare; dor; a se duce; duci; dulce; dulci; Dumnezeu; durere în inimă; dus; s-a dus; etern; evadare; eveniment; exista; existență; fără; fericire după; a fi singur; firesc; flămînd; floare; foame; de foame; de frig; fruct
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă; aruncă; au; bariere; Băsescu; bătaie; în bătaie; de-a binelea; bîtă; bluză; box; boxele; brațul; break; bucată; o bucată de pîine; cade; caiet; cană; carte; casă; cazi; cămașă; căzut; ceartă; a ceda; cer; cercul; chef; cîine; cîrpă; copac; copacul; crapă; a crăpa; crăpat; creator; crengi; crin; dărîma; departe; derulare; a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
au; bariere; Băsescu; bătaie; în bătaie; de-a binelea; bîtă; bluză; box; boxele; brațul; break; bucată; o bucată de pîine; cade; caiet; cană; carte; casă; cazi; cămașă; căzut; ceartă; a ceda; cer; cercul; chef; cîine; cîrpă; copac; copacul; crapă; a crăpa; crăpat; creator; crengi; crin; dărîma; departe; derulare; a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); calculator (3); a deteriora (3); distrus (3); mașina (3); pahar (3); a repara (3); a rupe (3); rupt (3); sticlă (3); vaza (3); altera (2); avaria (2); bucăți (2); cana (2); ceas (2); ceva (2); ciob (2); copilărie (2); crăpa (2); a dărîma (2); dărîmă (2); dăuna (2); a defecta (2); desface (2); destramă (2); dezamăgire (2); face (2); a fărîma (2); frică (2); grăbit (2); intenție (2); lovește (2); nepăsare (2); nervi (2); nuci (2); cană (2); pedeapsă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vibrații (2); a?; abstract; acesta; acustice; adverb; aici, la pachet; antenă; apa; armonie; au; biserică; casa; caută; călătorie; căutare; ceresc; în ceruri; ceva; cînd, cum; cînd?; cîndva; clare; clădire; complement; conexiuni; confuzie; copilărie; corpuscul; cu; curios; dai și unde crapă; dar; pe deal; deasa; dezorientare; dilatări ale aerului; drum; elastice; electrice; eu; exotic; facultate; fericire; focul; frecvențe; găsire; Ibiza; ideal; imaginație; incert; incertitudine; inimă; interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a golit apa, completați cu apă fiartă și repetați operațiunea până ce culoarea se deschide. Beți această fiertură timp de o lună. Urticarie la frig (iarna) CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este pielea uscată, cu mâncărimi, care se cojește, crapă și se irită. În general este provocată (mai ales la persoanele mai în vârstă) de frigul iernii. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă mâncărimea vă deranjează permanent sau apare o erupție. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Luați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
are, cine va mai avea vreodată o copilărie ca a mea, o copilărie desăvârșită?” (I, 106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește cu nostalgie e iarna. Notează într-un loc: „Duminică dimineața. Un frig de crapă pietrele. Câțiva trecători cu un aer perplex și care mă privesc Ă mă cred nebun, probabilă cum cânt cât mă ține gura cântece ungurești. Frigul îmi amintește de iernile din copilărie Ă mai puțin zăpada, cu care țara asta, vai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Și tocmai asta e suferința. Dacă măcar ne-am urî, ar fi altceva... Vera: Hai că te ajut eu! Și zău că nu trebuie să m străduiesc prea mult. Hai că te ajut eu de-o să vă urîți pînă o să crăpați de fericire... Dacă asta marea dramă! Mina: Vorbești prostii! Vera: Atunci, iubește-l! Mina: Hm! Vera: Greu, hai! Atunci înșeală-l! Mina: Ilie mi-a spus că nu s-a îndoit de mine decît atunci cînd l-am înșelat Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]