3,019 matches
-
de tătari, care făceau dese incursiuni atât în Valahia, cât și în Transilvania, ocupând provizoriu teritorii limitate de unde își organizau atacurile, până la alungarea lor definitivă dintr-o zonă sau alta. Așa se explică posibila imixtiune a domnului valah în succesiunea "Craiului Ungariei, Andrei al III-lea, care nu a avut un urmaș pe linie bărbătească, ci numai o fată, la mâna căreia aspirau Carol Robert de Anjou și Otto de Bavaria". Opțiunea domnului Basarab de a-l sprijini pe Otto, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
În 1476, Ștefan Batori trece cu oaste spre Țara Românească să-l sprijine pe Vlad Țepeș. În fapt, această vânzoleală militară este expresia luptelor pentru putere, pentru scaunul voevodal al Valahiei, în care se amestecă tot mai mult sultanii și craii unguri. Există dovezi documentare din care rezultă trecerea pe acest drum a altor multe figuri istorice, dar și a parcurgerii zilnice a cărăușilor, transportatori de mărfuri. Elocvente, în acest sens, sunt documentele publicate de cunoscutul istoric și slavist Ion Bogdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Având în vedere vechiul drum, hotarul apare, cu aproximație, la cumpăna apelor, așa cum îl găsim până în 1916. Apoi, cele două schimburi parcurgeau zilnic, presupunem, călare, distanța Bran-Fundata, pe Drumul Carului, observând și traficul, mai ales cel comercial. Coborârea pe la Piatra Craiului este puțin forțată, extremitatea sudică a culmei Pietrei Craiului fiind aproximativ pe linia cumpenei apelor, adică splendoarea masivului se află în zona unde drumul urcă de la Moeciu la Fundata. Expresia ar putea, totuși, să semnifice îndreptarea călătorului pe drumul Șirnei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
la cumpăna apelor, așa cum îl găsim până în 1916. Apoi, cele două schimburi parcurgeau zilnic, presupunem, călare, distanța Bran-Fundata, pe Drumul Carului, observând și traficul, mai ales cel comercial. Coborârea pe la Piatra Craiului este puțin forțată, extremitatea sudică a culmei Pietrei Craiului fiind aproximativ pe linia cumpenei apelor, adică splendoarea masivului se află în zona unde drumul urcă de la Moeciu la Fundata. Expresia ar putea, totuși, să semnifice îndreptarea călătorului pe drumul Șirnei, pe la Rogoaze sau și mai aproape de Pietricica, flancul sudic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mergi pe șoseaua ce urcă din Țara Bârsei, trecând pe lângă vechea cetățuie a cavalerilor germani din Bran, fostă mai înainte loc de apărare al coloniștilor germani și ajunge în culmea muntoasă la cota 1245, în imediata apropiere de masivul Pietrei Craiului....după ce trece culmea muntoasă coboară la Podul Dâmboviței... Trecătoarea aceasta există încă de la întemeierea cetății Bran de cavalerii teutoni, este una dintre cele mai pitorești trecători care leagă Ardealul de Muntenia. Ea avea drept scop să înlesnească drumul spre Câmpulung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
șoseaua Branului trece printre stânci înalte, pe lângă păduri și livezi, urcă apoi pe lângă stâni și locuri unde pășunează vitele și ajunge în vârf, la fosta graniță românească, în apropiere de vama Giuvala. Trecătoarea e dominată de masivul stâncos al Pietrei Craiului (2240 m), care se zărește spre vest." Desigur, domnul Ortlepp, care a avut nevoie cel puțin de o reîmprospătare a memoriei pentru a scrie cartea, se pare a vizitat la mai mulți ani după război locurile pe unde a luptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Herțegovina, a fost adusă la Zărnești și îndreptată pe valea Bârsei spre masivul Făgăraș să ajungă la izvoarele Dâmboviței. Astfel, luptând numai cu condițiile naturale deosebit de dificile, una dintre unitățile militare ale inamicului reușea într-o săptămână, prin spatele Pietrei Craiului, adică prin nord-vestul masivului, să ajungă în spatele liniilor fortificate ale armatei române din depresiunea Dâmboviței. Ortlepp afirmă, în cartea lui, că armata germană își luase "suficiente măsuri de siguranță, transmițându-se intenționat informații greșite", de asemenea, el descrie convoiul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
informații greșite", de asemenea, el descrie convoiul și traseul parcurs: "un lung convoi de animale de tracțiune transportând arme, tunuri de munte, mitraliere, muniții, bagaje, unelte și alimente, pornind din valea Bârsei și urcând spre culmea alpilor transilvăneni. Masivul Piatra Craiului, care se zărește de departe, era înconjurat dinspre nord și vest de această brigadă" Lăsând specialiștilor militari aprecierile referitoare la tacticile și strategiile celor două armate inamice, în primul război mondial, ni se pare interesant, totuși, să menționăm o constatare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
decât Drumul Carului: "Tuturor celor ce au participat la lupte, va rămâne ca o amintire neștearsă parcurgerea trecătorii Bran. Șoseaua aici oferă o priveliște admirabilă; spre vest, în lumina clară a soarelui, se vedea masivul stâncos și neîmpădurit al Pietrei Craiului, iar dinspre răsărit ne salutau vârfurile acoperite cu zăpadă ale Bucegilor (2508 m). De o parte și de alta a șoselei se vedeau, în unele locuri, stânci înalte de peste 100 m, înălțându-se aproape vertical, iar la picioarele noastre se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Pușcariu, Sextil, "Brașovul de altădată", Cluj, 1977 "Călare pe două veacuri", București, 1968 "Memorii", București, 1978 13. Răuțescu, Ion, preot, "Dragoslavele", Câmpulung-Muscel, 1937 14. "România în anii primului război mondial", Editura Militară, București, 1987, volumul I Album Fig. 1 Piatra Craiului și culmile pitorești, iarna, văzute din Drumul Carului (forme frământate ale reliefului din interiorul Potcoavei Branului) Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat al Potcoavei Branului și culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra Craiului al Potcoavei Branului) Fig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Branului și culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra Craiului al Potcoavei Branului) Fig. 8 Pâlc de case în Drumul carului, cu un drum secundar, nou creat Fig. 9 Șoseaua modernă de pe Drumul Carului și împrejurimile (vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul) Fig. 10 Noua biserică, în stil maramureșean, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
al II-lea Război Mondial Fig. 17 "Casa cu curte". Părinții primului intelectual al satului, mort, la datorie, in iunie 1941, la Țiganca. Fig. 18 "Fața Drumului" despărțirea de șoseaua actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
șoseaua actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19 Estul Culmii Pietrei Craiului, văzută din Drumul Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul vechi Fig. 25 Drumul vechi, cu fundalul Bucegilor, partea dreaptă a Potcoavei Branului Fig. 26 Panta Drumului vechi, masiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Cele mai importante prospecțiuni, cu rezultate deosebite pentru economia națională le-a făcut în domeniu zăcămintelor de cărbuni cocsificabili. Grigore Răileanu a făcut evaluări prețioase despre perspectivele economice pe care le prezintă și alte substanțe minerale utile (bauxita din Pădurea Craiului și gazele naturale din Bazinul Transilvanieiă. Activitatea didactică a profesorului Grigore Răileanu, începută la Iași și reluată la București în anul 1946, s-a desfășurat la Institutul de Petrol și Gaze și mai ales la Facultatea de Geologie-Geografie a Universității
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ortodoxă. Pe drumuri, uitaseră să vorbească atât franceza, cât și germana și poloneza. Vorbeau cu toți acum bine românește. Onkel Joseph avea un salariat de origine bulgară, Iordan, un tânăr cu părul dat cu briantină, arborând o mustăcioară de mare crai. Când Silvia și Nel se duceau pe la ei, le așezau la masa mare din sufrageria, foarte întunecoasă, din spatele magazinului, pe care Iordan, care mânca împreună cu patronii lui, tocmai se pregătea s-o strângă. Alice începea să prepare cafeaua, iar Onkel
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
altfel, Congresul din Berlin n-a mulțumit pe nimeni pe deplin, afară de Anglia care, după spusa unui diplomat „păcălise și pe Rusia și întreaga Europă“. Anul începe la Teatrul Național cu o piesă originală a lui B.P. Hasdeu intitulată Trei crai de la răsărit. Comedia are mult succes, critica o compară cu Les Précieuses Ridicules a lui Molière. Această piesă este o satiră împotriva celor cari poceau limba română. Musiu Jorj, franțuzitul, Numa Consule, latinistul și Petrică, băiatul de prăvălie care vorbește
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
scrie el - că cele mai multe din fetele invitate la palat erau virgine și cu flirturile lor mult mai în vârstă decât M. V. (Marele Voievod - n.n.) care în plus era necioplit, greoi, stângaci, dansa prost și nu știa să le vorbească ca craii mai versați în arta curtării fetișcanelor”. În realitate, Mihai deși ,,stângaci”, ca orice tânăr complexat în prezența femeilor, era ,,ocupat” cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el, în acel moment. I. Mocsonyi- Stârcea a sesizat faptul că aceste serate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
urmat cursurile f.v. la Institutul Pedagogic din Suceava, am susținut examenele de definitivare în învățământ, gr. II și I (cu medii de 9,66 și 10). Am scris materiale pe care le-am trimis la Revista de pedagogie, Gazeta învățământului, Crai Nou, Zori Noi, am participat cu lucrări personale la simpozioane pe teme de creativitate și noi strategii de lucru cu elevii. În 1965 am ocupat o catedră de limba franceză și educație fizică la Școala Nr. 2 din Rădăuți, apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care fiind mai în apropiere, interesează mai cu seamă. A vârî vrajbă în Polonia, a hrăni în ea tulburări necontenite; a câștiga cu bani pe cei mai puternici, a avea înrâuriri în Dietele lor spre a putea lucra la alegerea Crailor lor și a-și face partizani în Polonia... Dacă puterile vecine s-ar împotrivi să le împace împărțind o cu ele... A lua cât s-ar putea mai mult din hotarele Suediei și a ști cum să se facă ca
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
unul de pe care coborâsem repede cu bicicleta, și altul pe care l-am urcat mai greu. După ce-am trecut de câțiva băieți care, probabil păzeau vacile casei, mi-a apărut în față o clădire. Știam de existența cabanei Piatra Craiului, însă s-a ivit mai repede decât mă așteptam. La restaurant am motivat că sunt cu bicicleta, și trebuie să mănânc. Un chelner amabil îmi spusese că are de toate, dar la bucătărie nu se putea găti, li se luase
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un criminal, spre deosebire de prede‑ cesorii lui. Dar libertatea noastră depindea încă foarte mult de Rusia. În august următor, 1991, eram în vacanță la părinți, în Iași, deși, între timp, mă mutasem la București, și la televiziunea din Republica Moldova au apărut crai‑ nicii și au spus : „E probabil ultimul nostru buletin de știri. La Moscova s-a dat o lovitură de stat. La revedere !“. Ei transmiteau în limba română. SĂ zicem că asta se întâmpla pe la 12, ziua. Pe urmă, la 1
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu privire la producție, consum, nivelul de trai, situația salarizării. * Chemarea vremei .E o publicație țărănească scrisă pentru țărani și nu pentru redactorii ei, așa cum există destule în arena culturalizatorilor noștri de profesie. (D.V. Cărți și reviste din Revista Bucovinei, septembrie 1943) * Crai nou Crai nou, literatură, critică, informație. Apare la Plaiul Cosminului, Cernăuți, în perioada iunie-iulie 1933, lunar. Redacția: Teofil Lianu și Leon Șandru. Tipografia Mercur, Cernăuți. Crai nou își propunea să aducă „cultul frumosului în poezie și proză” Avea formatul: 23x32
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
consum, nivelul de trai, situația salarizării. * Chemarea vremei .E o publicație țărănească scrisă pentru țărani și nu pentru redactorii ei, așa cum există destule în arena culturalizatorilor noștri de profesie. (D.V. Cărți și reviste din Revista Bucovinei, septembrie 1943) * Crai nou Crai nou, literatură, critică, informație. Apare la Plaiul Cosminului, Cernăuți, în perioada iunie-iulie 1933, lunar. Redacția: Teofil Lianu și Leon Șandru. Tipografia Mercur, Cernăuți. Crai nou își propunea să aducă „cultul frumosului în poezie și proză” Avea formatul: 23x32 cm. Semnau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]