4,293 matches
-
păpușă (2); sex (2); sex feminin (2); simpatică (2); adolescentă; albă; Alesia; se aranjează mult; arbore; armonie; atenție; atrăgătoare; băiată; balcon; bătrînă; bîrfă; blîndă; blond; brunetă; buze; cap; capul; casă; căldură; cercel; fără chip; cine?; coafură; coastă ruptă; colegă; copiliță; creatură; cunoscut; cunoscută; curajoasă; curățenie; curvă; delicată; demnă; deosebită; dor; drac; e dragă; drăgălaș; duioasă; duioșie; durere; emoții; eu; Eva; expresivitate; familie; feminină; fericire; fidelitate; finuț; fond de ten; fragilitate; frate; frunte; fustiță; gospodină; grație; harnică; individ; ingenioasă; inocentă; insensibilă; inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
32); animal (26); suflet (18); bărbat (15); individ (15); femeie (11); rău (11); eu (10); personalitate (10); deștept (9); rațiune (9); lume (8); copil (7); frumos (6); omenie (6); bunătate (5); creație (5); homo sapiens (5); maimuță (5); viu (5); creatură (4); demnitate (4); făptură (4); om (4); biped (3); bucurie (3); cinstit (3); complicat (3); familie (3); harnic (3); inteligență (3); iubire (3); iubitor (3); înalt (3); mare (3); natură (3); nebun (3); plăcut (3); pom (3); prieten (3); uman
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urît (2); usturoi (2); vietate (2); acolo; acvaticul; agitație; aliment; alterat; alunecare; alunecă; amintiri; apa; apă curgătoare; aruncat în gunoi; aur; ăăă!; bac; balon; bătaie; biserică; bîrfă; bogat; brun; calciu; cap; caș; călător; Cernavodă; cîine; cîrnaț; coborî; condamnabil; copt; cozi; creatură; credință; crește; cuptor; curățat; curvă; deltă; dezvoltă creierul; dorință; dulce; Dunărea; față; femei; fetițe; fier; ființă; fluid; focul; fript; frumos; fu; găleată; Goga; grație; hering; Iana; impietate; lămîie; liniște; lipan; loialitate; lostrița; lubrifiant; lucios; magazin; mamifer; Marcel; market; de mase
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); incertitudine(2); inevitabil (2); linie(2); nedreaptă(2); pecetluită(2); rău(2); singur(2); țel(2); tristețe(2); aia e; aleasă; altă; amenințătoare; Ana; anevoioasă; aspră; asumare; așteptări; atracție; bea; bine; blestemată; bol; botez; bunătate; cap; capac; carmă; chin; creaturi; credință; cruzime; cum ți-idat de Dumnezeu; dat; datină; decizii; delăsare; divin; dominare; dreaptă; drumul vieții; durere; e scris; familie ideală; fericire; a fost viață; frig; fugă; greu; harta vieții; idee; ignorantă; implacabilă; interes; iubire pierdută; iubită; împăcare; împrejurări; închisoare; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și legi. Un corp cyborgic, jumătate om, jumătate calculator, se poate înscrie în direcțiile mitologiei și ale imaginației umane, de tip science-fiction, însă se poate manifesta în mod existențial-actanțial în viața de zi cu zi. Prima categorie este ilustrată de creaturi din literatură, cultura populară sau cinematografie: „monștri” cyborgici care sfidează opoziția dintre normalitate și anormalitate, înscriindu-se în cadrele unui anormal care tinde spre normal sau care este acaparat în zona normei și a normalizării. În noul context, „anormaliile” sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conflicte, după cum se poate observa pe tot parcursul acestui studiu. Natura (inclusiv corpulă și tehnologia/cultura/arta sunt combinate în forme ontologice hibride, uneori monstruoase și înfricoșătoare, alteori seducătoare și atractive. Ontologia virtuală se dovedește a ține, ca în exemplul creaturilor de viață artificială (vezi mai josă, de un „regim nocturn” al imaginarului (Durand, 1998Ă. În continuarea depășirii dihotomiei artificial-natural/biologic se remarcă renunțarea la o altă opoziție filosofică tradițională, și anume la aceea dintre obiect și subiect, în cadrul filosofiei virtualului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inteligenței artificiale își propune să redefinească mintea și cunoașterea umane, știința vieții sintetice încearcă să reconceptualizeze biologia. Viața artificială este creată atât în spațiile realității virtuale, în cadrul cărora se realizează interacțiunea dintre uman și entități sintetizate (avataruri agenți sau diverse creaturi artistice digitaleă, cât și în formele robotice evolutive ale realității fizice (pet-urile electronice sau teleroboțiiă. Pe de o parte, percepțiile umane sunt interfațate și protezate, iar pe de altă parte teritoriile abstracte de date se „organicizează” și înfățișările sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Karl Sims dovedesc acest lucru cu prisosință. Spre exemplu, simulatorul de viață artificială pe Internet, „TechoSphere” (Prix Ars Electronica, 1997Ă, creat de Gordon Selley, Rycharde Hawkes și Jane Prophet, este un univers de ființe nonbiologice, rezistând tendinței de antropomorfizare a creaturilor virtuale, însă creându-și propria comunitate și propriile trăsături de specie. La fel ca majoritatea inițiativelor de acest tip, utilizatorii online intră în interacțiune cu aceste ființe numerice care coabitează în spațiul virtual în ritmuri diferite de evoluție. Convergența dintre
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sufletul constituia deopotrivă principiul vieții și mărturia supremației față de mașini, lucrurile s-au schimbat radical pentru susținătorii vieții sintetice: artificiul poate constitui de data aceasta motorul vieții. În timp ce orologiul a marcat în diacronie trecerea de la uneltele simple la mecanisme complexe, creaturile vieții artificiale sunt considerate a trece dincolo de mecanică sau de industrie. Pe când omul a învățat de la mașinile-mecanisme modul funcțional de interacțiune al părților într-un întreg (până la analogia om-ceasornică, din domeniul vieții artificiale reiese faptul că omul poate învăța să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
denunțată ca un proces funcționalist al puterii: sentimentele, trupul și pântecul sunt considerate valori sacrificate pe altarul vieții sintetice. Cu toate că populațiile și generațiile simulate în mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt acestea constituite de-a lungul timpului. Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme tehnobiologice deterministe și esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și întrupări contingente, transgresând opozițiile împământenite de tipul artificial vs natural/biologic sau obiect vs subiect. Atât „omul Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, cât și diversele creaturi ale vieții artificiale nu se simt alienate în societatea cybertehnologică menită a ține locul naturii, cred în progresul prezentului computațional care neagă trecutul și memoria culturală, sunt amnezice la capitolul istorie și acționează ca niște reset game-uri, deși sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și în lumile virtualității tehnologice ca eliberare de limitele corporalității și ca libertate de alegere. Astfel, se aplaudă pretutindeni modurile în care identitatea, în cadrul rețelei Internet, poate fi selectată, deoarece, fluidă și polimorfă, poate fi asumată sau lepădată cu ușurință. Creaturile în carne și oase par a fi lăsate în urmă, în schimbul reprezentărilor avatarice sau al imaginilor numerice ale utilizatorilor din spațiile interfețelor online. Lucrurile nu stau însă tocmai așa, după cum va încerca să dovedească capitolul următor. tc "" Capitolul 2tc " Capitolul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
posibilitate care legitimează analogia dintre genetica corpului și cibernetică. Opera de artă transgenică, precum „KFP Bunny” (2000Ă, chestionează noțiunile interactivității informaționale, ale eticii și ale biologiei în contextul tehnoartistic al rețelei Internet, hibridizând privitorul sau participantul uman cu interfața digitală. Creaturile artistului pot fi considerate „ființe intermediare” sau „cvasiființe” (vezi Quéau, 1989, pentru aceste sintagmeă, ființe aflate în stadiul metamorfozei și al evoluției și în vecinătatea autonomiei vieții artificiale. Arta genetic-digitală este „vie” grație interacțiunii dintre privitor și mașină și capacității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și figural. Pulverizarea hotarului dintre imagine, subiect și obiect se produce, de data aceasta, în cadrul aceluiași „personaj”-mutant, care, precum ființele vieții artificiale (vezi primul capitolă, trăiește în scop vizual autoreferențial. Pe de altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și responsabilitate pentru noua formă de viață astfel creată. Preocupările etice sunt supreme în orice lucrare de artă, și ele devin și mai cruciale în contextul bio artei. Din perspectiva comunicării între specii, arta transgenică necesită o relație dialogică între creatură/opera de artă și cei care vin în contact cu ea (Kac, 1998, onlineă. Una dintre ipostazierile artei transgenice, „GFP Bunny”, este o lucrare realizată în 2000 și expusă prima dată în Avignon, Franța; în 2001-2002, lucrarea este continuată în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Unique”, o instalație publică de la Le Lieu Unique din Nantes, Franța. Imaginea-organism propusă îmbină arta în dimensiunea de reprezentare/ simulare a unui animal „himeric”, știința geneticii prin transformarea genetică și transplantul de gene și elementul social-cultural prin responsabilitatea pentru noua creatură. Artisticul și științificul, naturalul și culturalul-socialul, biologicul și tehnologicul, organicul și artificialul, toate aceste modele dihotomice sunt unificate pentru rediscutarea noțiunilor obișnuite, simultan biologice și artistice, de omogenitate și puritate, de unitate și identitate sau de corporalitate și predestinare. În
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
izolate dintr-o meduză din partea de nord-vest a Pacificului sunt purtătoare ale acestei gene. Gena devine vizibilă cu ochiul liber (bioluminiscentă de o nuanță verde-deschis strălucitoră în momentul expunerii sub lumină ultravioletă. Artistul a creat cu ajutorul acestei gene și alte creaturi transgenice (plante, pești, bacteriiă care pot fi controlate prin sistemul audiovizual al biobotului din perspectiva căruia spațiul poate fi experimentat și prin intermediul căruia se efectuează simbioza organism-mașină. Animalele, plantele și bacteriile alterate genetic sunt plasate în instalații unde acestea pot
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi preluat, iar ADN-ul recombinat poate fi trecut la generația următoare. Artistul devine în mod literal programatorul genetic care poate crea forme de viață scriind sau alterând acest cod. Odată efectuate crearea și procrearea mamiferelor bioluminiscente și a altor creaturi în viitor, comunicarea dialogică dintre specii va schimba profund ceea ce în mod curent înțelegem prin artă interactivă (Kac, 1998, onlineă. Dincolo de toate problematicile particulare, concepția generală a tehnoartistului este că arta transgenică poate oferi omului șansa de a înțelege ce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un moment al ivirii posibilității științifice de combinare a speciilor. Artistul atrage atenția asupra faptului că, în contextul tehnoștiinței, omul poate deveni nu doar cyborg prin implanturi și proteze electronice sau avatar prin intermediul reprezentărilor computaționale de la interfață, ci și o creatură transgenică prin dezvoltările geneticii, un organism care poate avea material genetic străin în propriul corp. Prin urmare, intervenția asupra viului înseamnă, în arta transgenică, hibridarea ființelor, mai degrabă decât melanjul imaginilor. În acest context ontologico-științific, arta transgenică este legitimată să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei logici riguroase, dar capacitatea sa persuasivă nu e de neglijat. Astfel se demonstra de către scolastici, prin analogie, că deși nu sunt univoci, termenii Dumnezeu și res nu sunt nici echivoci, ci analogi. Pentru ei, pentru gânditorii scolastici, Dumnezeu și creaturile aveau În comun ființa, voința, acțiunea etc., dar fiecare În grade diferite de perfecțiune. Oricum ar fi, folosirea acestei metode antrena o suprasolicitare a raționamentului prin analogie, care tinde, de fapt, să stabilească tot mai mult o univocitate Între termenii
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care o posedă În sine, dă existență altor ființe și o conservă pentru ele În ele Însele. Atunci când se vorbește despre participarea „Ființei prime” la ființele finite, nu trebuie să se uite că existența - esse - lui Dumnezeu și cea a creaturilor nu sunt identice sau univoce, ci doar analoage. O astfel de definire a naturii esenței divine, ca existență necesară, o vom regăsi În toată vigoarea sa și la Descartes. Sfîntul Bonaventura Filosofii de felul lui Giovanni di Fidanza - Sfântul Bonaventura
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
apelul la un alt gen de argument scolastic, În care se pun În evidență relațiile fundamentale dintre substanțe și calitățile lor: „Iată de ce au dreptate În școală să spună că numele substanței nu e univoc În privința lui Dumnezeu și a creaturilor, adică nu este nici o semnificație a acestui cuvânt pe care să o concepem distinct și care să revină În același sens Lui ca și lor; Însă, pentru că printre lucrurile create câteva sunt de așa natură că nu pot exista fără
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se axează pe implicarea persoanelor din cadrul unei comunități în realizarea studiului, datorită efectelor pe care le are acel proces pentru comunitate în ceea ce privește dezvoltarea angajamentului, a capacității și a talentelor, ca și îmbunătățirea utilizării acestora. Rezumattc "Rezumat" Focus grupurile sunt niște creaturi exemplare în regnul grupurilor. În ceea ce privește aparențele, focus grupurile se aseamănă foarte mult cu alte tipuri de experiențe de grup. La o analiză mai atentă totuși, putem spune că focus grupurile au o serie de caracteristici distinctive: 1. Implică persoane care
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de misiunea imposibilă a recuperării Ființei, dar este sedus pentru că există la el, în mod fatal, dincolo de orice iluzie, intuiția unei realizări în eșec. Citează dintr-un mistic musulman o afirmație considerată demnă de Meister Eckhart: „Adevărul care nu distruge creatura nu e adevăr” (I, 64). Afirmație demnă de el însuși, în care sunt încorporate propriile experiențe. Doar că distrugerea de sine îmbracă adesea ipostaza unei întemeieri. Ca și eșecul căutării adevărului: „Totul e capitulare, exceptând neliniștea, exceptând setea neostoită de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
straturile subconștientului, acolo unde bîntuie fantomele spaimei, acolo unde rațiunea nu are bilet de liberă circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]