3,585 matches
-
în ultimele decenii ale secolului XX lumea s-a modificat profund. 11 septembrie a venit ca un trăsnet într-o seară de vară, arătându-ne un peisaj cu totul schimbat, iar noi încă bâjbâim și ne întrebăm cum ne putem croi drum prin întuneric. George W. Bush și-a început mandatul adoptând o politică externă realistă tradițională care se concentra asupra marilor puteri precum China și Rusia, evitând consolidarea națiunilor în statele eșuate ale lumii mai puțin dezvoltate. Dar în septembrie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
n-au avut plăcerile unui trai liniștit, întreaga lor viață n-a fost decăt muncă și osteneală”, iar odată ce șiau atins scopul, ,,ei cad ca tecile uscate ale unei semințe”. În concluzie, filosoful afirma: ,, Fericit este acela care și-a croit soarta conform caracterului său propriu, voinței și bunului său plac, bucurăndu-se astfel de existența sa. Istoria universală nu este tărămul fericirii. Perioadele de fericire sunt pagini goale ale sale, deoarece ele sunt perioade de concordie, lipsite de contradicție.” Extinzănd problema
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
1989). Cum arată Elias în Mozart, sociologie d'un génie (1991), independența creatoare și profesională care apare treptat se produce cu riscuri și pericole pentru ei. Schoenberg spunea că "miza [muzicii] lui este întregul" (Adorno, 1995, p. 41). Artiștii își croiesc propria cale în afara cercurilor academice datorită negustorilor care se intercalează între ei și noul public (White, 1991); dezvoltarea unei opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea anglo-saxoni) insistă pe rolul presei (Chatelus, 1991; Wrigley, 1993) și al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
răbdarea mă părăsește, o mărturisesc, când aud avansându-se în sprijinul unei astfel de hotărâri această eroare economică: "Este de altfel mijlocul de a crea locuri de muncă pentru lucrători". Statul deschide un drum, zidește un palat, reabilitează o stradă, croiește un canal; prin acestea, el dă de lucru anumitor lucrători, este ceea ce se vede, dar el privează de lucru alți lucrători, este ceea ce nu se vede. Iată strada în curs de execuție. Mii de lucrători sosesc în fiecare dimineață, se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu asta te speli pe mâini. Ce rezolvi de pildă cu "înspațiere" pentru Einräumen? Eu aș pune "curățirea spațiului" și aș vedea aici povestea primitivului care vine și se așază într-un spațiu "curățindu-l" după ce înainte și l-a "croit" (räumen) prin hățișuri. Odată curățat, spațiul respectiv devine loc (Ort), și anume loc cu o structură organizată (Ortschaft), determinat de relația lucrurilor care-l populează (pomi, grădină, animale domestice, coliba, prispa etc.). În orice caz, gândesc în limitele unei recuzite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
chinezește, stadioanele? Ce le reproșez celor care ajung să se îmbete cu puterea? Simplu spus: uită că sânt și ei, ca noi toți, niște omuleți. În spatele coloanelor cu girofaruri, cu SPP-iști care "ocupă pozițiile" și controlează preventiv locul, care croiesc drum și care veghează și supraveghează ― se află până la urmă un omuleț. În spatele celor care se urcă la tribune, care vorbesc mulțimilor, care umplu ecranele televizoarelor ― se află până la urmă omuleți. În spatele ridicării unor armate și al declanșării unui război
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
suntem pentru traduceri, ci pentru compuneri originale; numai aceea voim ca piesele, de nu vor avea valoare estetică mare, cea etică însă să fie absolută. Ni place nouă și gluma mai bruscă, numai ea să fie morală, să nu fie croită pe spetele a ce e bun. Ni place nouă și caracterul vulgar, numai corupt să nu fie; onest, drept și bun ca litera evangheliei, iată cum voim noi să fie caracterul vulgar din drame naționale. Dacă cineva se simte anume
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
drept. Cine nu știe acuzațiunea ce ni se face nouă românilor pentru că solicităm pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru dînșii? Ce întoarsă, ce minunată trebuie să fie acea glavă care face altuia o crimă din ceea ce el pentru sineși croiește o virtute! Tot ce constituie viața lor internă e o minciună. De ce să ne mirăm dacă alegerea la ei înseamnă beție, bătaie și omor? Să nu ne mirăm dacă toate noțiunile au cu totul altă semnificare pentru că sunt privite prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de teapa doctorului, cam târziori la minte, în loc să se ocupe cu lucruri folositoare, precum punerea în stare normală a ciubotelor vechi, revenirea asupra căilor acului de-a lungul pantalonilor sau eventual înlăturarea constipulațiunilor, din contra, pun la cale lumea toată, croiesc irigațiuni și scriu rețete pentru popoare întregi. Mulțimea acestor individe reformatoare ale universului trăiește toată direct sau indirect din sudoarea claselor pozitive, fără să li deie nici o compenzație prin măg... ulirile ei. De aceea vom face un serviciu nației arătând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unui nume regal poate investi pe-un idiot. Cine conspira dar contra legii fundamentale a "Romîniei" acela e mai conspirator 66 v decât cel care conspiră contra numelui, a hainei, pentru că acea haină e strâmtă și noi vrem să-i croim tot acestei societăți o haină mai largă, în care să-ncapă toată lumea românească din Viena. {EminescuOpIX 446} ["DOMNULUI PRODAN I-E CIUDĂ... "] 2257 D[omn]nul[ui] Prodan [i]-e ciudă, cumcă, după cum spune, un oaspe ar fi tras pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost eristic, cel grec asemenea, cel român asemenea, însă de zece ori mai rău decât cei precedenți. ["CE SĂ VĂ SPUN? IUBESC ACEST POPOR... "] 2257 Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le așezăm pe umeri. Pe fruntea [lui] străinii scriu conspirațiuni și alianțe ruso-prusiene, pe seama lui se croiesc revoluțiuni grandioase ale Orientului a căror fală o duc vro trei indivizi, a căror martiriu și dezonori le duce poporul, sărmanul. Ați făcut din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți ca s-aveți alegători pe sprânceană, ați scumpit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
făcut din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți ca s-aveți alegători pe sprânceană, ați scumpit hrana de toate zilele ca s-aveți alegătorii voștri, ca în urmă acei puțini alegători să vă dea dreptul d-a vă croi diurne și d-a împovăra într-un mod nemaiauzit în România. V-aș fi iertat să vă serviți [cu] neonestități personificate, cu faliți declarați, cu furi cunoscuți de lume, cu nulități egale cu bestia, ca să ajungeți la un scop, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
or să se dea bărbații în vânt după tine; atunci se liniștea ca prin minune, își punea degetul mare în gură și dormea câte treizeci de ore. ERNA: Da, așa-i viața omenească, încearcă omul o viață întreagă să-și croiască un drum corect prin viață, și pe urmă propriile lui odrasle întorc spatele vieții și omeniei. GRETE: Ei, Hannelore n-are decât să-și găsească norocul în Australia, chiar așa, fără ovare sau mai știu eu ce, dacă așa i-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
avocat voia să mă sărute în timpul drumului cu vaporul dintre Veneția și Murano. Vă purtați așa de gingaș, șoptea el, asemenea sticlei făcute în locurile astea. (Râde) Tăceți, i-am spus, și luați-vă de lângă mine fața atât de banal croită cu aceste buze răsfrânte oribil, și pe deasupra mai și mirosiți a peștele pe care l-ați înfulecat fără rușine la prânz. (Râde) Și atunci el a răspuns, ha ha... nu fusese nici un pește, ci pur și simplu supa de ceapă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
capacitatea să scoată în lume propriii copii din propriul trup. Sunt dușamanii familiei, dragă Hasi, oameni care folosesc mijloace anticoncepționale, care se bucură de fiecare răspundere creștină ca de moarte; oameni sexuali fără răspundere sexuală. Trebuie să găsești mijloace ca să croiești drumuri în care asemenea oameni să își adune limba, cât să-și povestească viața lor neîmplinită și fără valoare și să remarce că viețuiesc o viață rea. Bineînțeles că duc o viață prost condusă, care își ajunge ei înseși, așa cum
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
În același timp, a fost făcută o încercare de a aborda problema municipalităților și fragmentării sistemului municipal. Noțiunea cheie înaintată spre legislație a fost conceptul de pays, care împlica reuniunea municipalităților rurale cu scopul de a dezvolta proiecte de dezvoltare croite pentru o anumită regiune geografică cu caracteristici culturale, sociale sau economice distincte. Ca urmare a acestei abordări, în 2001, nouă scheme de pregătire a serviciilor colective au fost înlocuite cu Schéma National d'Aménagement et Développement du Territoire SNADT (Schema
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
este nu doar de a duce negocieri cu consiliul regional, ci și de a coordona PASED din diferitele departamente care compun regiunea. Așadar, prefecții constituie centrul unei rețele dense a legăturilor de la diferite niveluri ale statului și trebuie să-și croiască un drum "lin" printre acestea. Prin urmare, în această situație destul de complexă, calitățile solicitate unui prefect nu mai sunt reprezentate de capacitatea de a impune voința statului într-o manieră autoritară de la vârf spre bază, ci de a ajunge la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
joacă la centru s-a schimbat radical. Astăzi, el se află într-o situație mult mai modestă și mai puțin ierarhică decât era cazul în trecut, iar calitățile unui bun prefect sunt acelea care îi oferă posibilitatea de a-și croi un drum printre o serie de instituții mult mai complexe și mai dezorganizate decât în trecut. Astăzi, el trebuie să ia în considerare o nouă serie de actori ale căror poziții au fost consolidate drept rezultat al reformelor de descentralizare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364, dar și posibilitatea de care dă dovadă, aceea a stabilirii corecte a poziției pe care dorește să o ocupe în societate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pământul «sediul neclintit al Universului»2. Tot așa și noi: Îl considerăm veșnic și nemuritor. Cu toate acestea și după toate probabilitățile, forțele șdynameisț specifice pământului sunt cu totul altceva. Când dispar, când reapar, când Își schimbă locul și Își croiesc drum pe alt făgaș. Ele se tot repetă periodic ca Într-un ciclu de-a lungul timpului, după cum ne-o arată și cele ce se Întâmplă În jurul nostru. Lacuri, fluvii, cel mai adesea izvoarele calde scad și seacă; (434) până la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pregătirile pentru această mare petrecere. Se făceau cumpărăturile de rigoare și se stabileau și se procurau și darurile de nuntă pentru nași, socrii mici și socrii mari. Tot în acest interval de timp, se brodau batistele cu monograma miresei, se croiau și se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a lui Buruiană de la Burdușoaia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de sus țesută în patru sau cinci ițe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se cocea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din pânză Azuga, era croită pe trup, ușor evazată în partea de jos, fapt pentru care i se spunea „cloș” și era ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii satelor răzășești, fiind considerați mai înstăriți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]