2,381 matches
-
spun că ar fi fost făcută de Mircea cel Bătrân, după bătălia de la Rovine, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru biruința asupra păgânilor. Nu există însă niciun document care să valideze vreuna dintre aceste variante.] Cei mai mulți istorici consideră ca primul ctitor al acestei biserici ar fi Banul Barbu Craiovescu, care avea în proprietate moșia și satul Craiova, înainte de anul 1500. Argumentele pentru această afirmație ar fi faptul că la începuturile ei lăcașul s-a numit „Băneasa”, fiind considerată ctitoria unei soții
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
numele, știind că credincioșii nu-l vor putea vedea.” 18 scene din nartex prezintă viața sfântului Nicolae. Pictorul a extras unele aspecte din stilul de viață contemporan. În "Minunea de pe Mare", nava și costumația marinarilor amintește de flota venețiană. Portretele ctitorilor bisericii — sebastocratorul Caloian și al soției sale Desislava, precum și cele ale țarului bulgar Constantin Tih și Tsaritsa Irina, sunt considerate a fi printre cele mai impresionante și pline de viață fresce din biserică, aflându-se pe zidul său de nord
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
au fost restaurate și curățate în 1912-1915 de un specialist austriac și unul bulgar, precum și în anii 1934 și 1944. Biserica a fost închisă publicului în 1977 pentru a fi conservată și restaurată și a fost redeschisă în 2000. Pisania ctitorilor, scrisă în bulgara medievală în 1259 conține textul:
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
său este comerciant iar mama, maestră croitoreasă, ambii creștini devotați. În 1941 familia se stabilește în București. George urmează 6 ani de școală (4 clase primare și 2 de liceu) la Școala Germană Arhiepiscopală Sf. Andrei. În 1949 părinții devin ctitori ai Mănăstirii Tudor Vladimirescu din Galați, prin importante donații: o icoană mare de argint a Sfântului Mina, cruce din aur pentru Măicuța Veronica, ca semn al rangului de Savroforă și toate bijuteriile mamei Victoria vor împodobi icoana făcătoare de minuni
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
anul 1909, când, la interior, a fost amenajată o podea din scânduri, sprijinită pe grinzi transversale, podea care a fost înlocuită, după 1930, cu cea actuală. Alte renovări s-au executat în anii 1979 și 1989. Așa cum s-a precizat, ctitorul acestei biserici este unul din cnejii locali din Sânpetru, poate Dan, tatăl lui Ștefan (jurat al Țării Hațegului între 1411 și 1418), poate un altul, poreclit „Hitemre” („Pe Credința mea”). În acest caz, actul edilitar ar trebui plasat anterior anului
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
(n. c. 1710 — d. 20 februarie 1786, Iași) a fost un cleric ortodox moldovean, care a îndeplinit demnitățile de mitropolit al Salonicului (1745-1760) și mitropolit al Moldovei (1760-1786). Este ctitorul Catedralei "Sf. Gheorghe" din Iași, unde a fost și înmormântat. Numele său de botez era Gheorghe. Era fiul boierului moldovean Teodor Călmașul, fost vornic al Câmpulungului. A fost fratele lui Ioan Teodor Callimachi (1690-1780), mare dragoman la Constantinopol în perioadele
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
păstoririi mitropolitului Gavriil, în Moldova au domnit fratele său, Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), și nepotul său, Grigore Callimachi (1761-1764, 1767-1769). În timpul păstoririi mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786), a fost construită Catedrala Sf. Gheorghe din Iași. Mitropolitul Gavriil Callimachi este atestat în calitate de ctitor al acestei biserici de inscripția de pe piatra sa de mormânt aflată în pridvorul bisericii pe care scrie că ""au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o inscripție de pe
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Prin Decretul 410/1959 schitul
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
provine de la avocatul colecționar Ioan Movilă (1846- 1904), descendent dintr-o veche familie de domnitori și boieri ai Moldovei. În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: ""După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească"". În 1949 cele mai valoroase tablouri ale
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
de Welf din Suabia au trecut în mîinile Hohenstaufenilor, descendenți din sora lui Welf, Judith. Linia masculină a Welfilor, pornind de la Henric Leul, a rămas cu patrimoniul său de la familia saxonă a Billungilor din Germania de Nord. Welf a fost ctitor al unor biserici. A fost înmormântat în mănăstirea Ordinului Premonstratens din abația Steingaden din Bavaria, pe care a fondat-o împreună cu fiul său, Welf al VII-lea. A fost de asemenea patron al "Historia Welforum", prima cronică medievală dedicată acestei
Welf al VI-lea () [Corola-website/Science/325116_a_326445]
-
deasupra pisaniei, de deasupra ușii de intrare, este cunoscută mai ales sub denumirea de „Biserica Sfinților Îngeri". Această biserică a fost ctitorită de Arhimandritul Ioan, posibil stareț al mănăstirii celei mari, ca biserică pentru robii care munceau pe domeniul mănăstirii. Ctitorul este înfățișat în tabloul votiv, alături de Constantin Brâncoveanu, de voievodul Constantin Nicolae, precum și de o parte dintre călugării de la Mănăstirea Hurezi, care au ajutat la ridicarea acesteia. Pe atunci, mănăstirea avea obște de călugări, în vreme ce astăzi ea are obște de
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
în interior luminează timid chipurile sfinților. Iconostasul, care acoperă tainic Sfântul Altar, este din zid și frumos pictat. Biserica „Sfinții Îngeri” funcționează astăzi ca biserică de parohie, ea aparținând satului Romanii de Jos. Însă datorită arhitecturii acesteia, cât și datorită ctitorilor ei, biserica poate fi foarte ușor încadrată în ansamblul arhitectural monahal de la Hurezi. Împreună cu celelalte patru biserici, aceasta formează o Sfântă Cruce: Biserica cea mare, a Sfinților Împărați Constantin și Elena, se află în centru, în vreme ce biserica Bolniței, cele două
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
Biserica Sf. Nicolae și Biserica Sf. Adormire din Cetate. De sărbătoarea Sf. Sofii, la data de 17 septembrie din anul 1851, episcopul Andrei Șaguna a dezvoltat clădirea școlii, împreună cu alte persoane, urmând ca, din anul 1922, gimnaziul să poarte numele ctitorului său. În 1854, gimnaziul era, din punct de vedere cronologic, al treilea din Transilvania, respectiv al șaselea din ținuturile românești. Apoi, în 1996, liceul "Andrei Șaguna" a devenit Colegiu Național. Liceul oferă posibilitatea cursurilor de dimineață, pentru elevii cuprinși între
Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov () [Corola-website/Science/325268_a_326597]
-
(20 decembrie 1808-1889) Informații generale: - mâna dreaptă a Mitropolitului Andrei Șaguna - Cărturar pașoptist, membru activ al revoluției de la 1848 - Ctitor al primului gimnaziu brașovean - Întemeietorul primei episcopii ortodoxe în Caransebeș - Născut în 20 decembrie 1808 - părinții lui (Ioan și Stana) sunt din neam preoțesc - veniți din Vălenii de Munte. Tatăl lui era negustor de pește, iar mama lui era o
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre, spațiul format substituindu-se astfel unei tribune, rezervată ctitorului și familiei sale. Aspectul actual l-a primit în urma renovărilor din anii 1869-1870 și 1927-1928; alte reparații s-au desfășurat în anii 1922, 1968 și 1990. Planimetria originară a bisericii nu a suferit mari modificări, fapt dovedit de reprezentarea machetei
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
reparații s-au desfășurat în anii 1922, 1968 și 1990. Planimetria originară a bisericii nu a suferit mari modificări, fapt dovedit de reprezentarea machetei acesteia în tabloul votiv; o stampă din 1868, executată înaintea restaurării menționate, confirmă aceeași realitate. Numele ctitorilor au fost transmise de textul pisaniei care însoțește tabloul votiv de pe peretele sudic al navei: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt...jupânul Vratislav și cu jupânița Stana și cu fiul...și cu fratele său jupânul
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
cu fetele Ana și Ioanca au construit-o în 1404” (pe peretele sudic) și „S-a construit sub păstorirea papei Grigore și a lui Anastasie, 1404” (pe peretele nordic). Același cercetător aducea și o serie de precizări privitoare la familia ctitorilor acestui lăcaș de închinăciune. Astfel, un prim strămoș, Neacșa Teodor, obținea în 1369, confirmarea luării în posesie a satului Ribița. În anul 1404, un fiu al său Vladislav, pierdea, printr-o hotărâre a regelui Sigismund de Luxemburg, satele Mesteacăn de
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
siluetele unor sfinți episcopi (astăzi ilizibile) și diaconi, precum și de reprezentarea unui „Iisus euharistic”; tâmpla dezvăluie privirii o scenă tipică iconografiei bizantine „Mandylionul”, încadrat de alte două scene reprezentative: „Buna Vestire” și „Nașterea Domnului”. Nava este păstrătoarea minunatei frize a ctitorilor. Tabloul votiv de pe peretele sudic, în care donatorii, frații Vladislav și Miclăuș, prezintă Sfântului Ierarh Nicolae, macheta bisericii, se particularizează nu doar prin sensul monumental al viziunii, ci și prin redarea realistă a detaliilor costumației vremii. În continuare sunt redate
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și erarhului Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a fost consemnate într-o pisanie peste intrare: "„Această S[fântă] și Du[m]nezeiască biserică cu hram[ul] Adormiri[i] M[aicii] D[omnului], S[fântul] Nicolae, S[fânta] Para[schiva] prin osâ[r]diea și cheltueala
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
de Hristea, Radu, Stanca, Elena”", pe Sfânta Treime: "„Această icoană au dăruit Neacșu, Stoica”". Cele patru icoane împărătești erau datate din 1863, iar pe icoana prăznicar a sfinților Trifon și Haralambie se putea citi: "„1869, Ilie zugravu T[ârgoviște]”". Dintre ctitori se remarcă preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Neacșu, Stoica”". Cele patru icoane împărătești erau datate din 1863, iar pe icoana prăznicar a sfinților Trifon și Haralambie se putea citi: "„1869, Ilie zugravu T[ârgoviște]”". Dintre ctitori se remarcă preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Leopold I sârbilor ortodocși. Construirea lăcașului de cult pentru ei a fost finanțată de căpitanul Iovan Popovici Techelia. Biserica închinată Sfinților apostoli Petru și Pavel și-a câștigat actuala înfățișare între anii 1790-1822, fiind mărită de către Sava Techelia (1761-1842), strănepotul ctitorului. Ridicat în perioada anilor 1698-1702, purtând amprenta stilului baroc timpuriu, constructorii folosind diferite materiale provenite din ruinele unor edificii medievale arădene, aceasta văzându-se mai ales în porțiunea decapată a fundației. Între anii 1790-1822 i s-au adus modificări substanțiale
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice în ciuda valențelor artistice și istorice conservate. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, pe baza elementelor sculptate în portal, cel mai probabil din secolul 18. Ctitorii bisericii au fost moșnenii de loc. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, păstrată fragmentar: "„Această biserică au fost dă lemnu și dărăpănată și sau tencuit și sau
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
S. BASERICA SA EDIFICATU ÎN ANULU 1888 ÎN ZILELE MAI (Măriei) SALE IMPERATULUI) - REGE FRANCISC IOSIF - DE ARCHIEPISCOPU ȘI METROPOLITU DR. IOANU VANCEA PROTOPOPULU TRACTUALE PR. ON. (Onoratul) DOMNU SIMION POPU PAROCHULU M. ON. DOMNU PETRU RUSU, CANTORU ALEXA MARTINU, CTITORII LAZARU MAXIMU, MICHAILU OLTEANU, PAVELU RUSU, PRECUPU POGACEANU, IOANU BACIU, TEODORU CUCUREANU, LAZARU MARTINU, IOANU POPA, IOANU HODREA, ALESANDRU DEACU SEN (Senior), NECHITA HODREA, LAZARU RUSU, ELISIE MIRCEA, TEODORU FLOREA, NICOLAE MARTINU, SAMUILU POGACEANU, TEODORU DARABANU SCRISA PREIN CZAKO JOSZEF
Poiana, Turda () [Corola-website/Science/322873_a_324202]
-
folosit pietrele și cărămizile sale la ridicarea altor clădiri. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Hoisești a fost ctitorită de boierul Vasile N. Cantacuzino în jurul anului 1870, lângă conacul boieresc. Pe peretele sudic al pridvorului a fost pictată o pisanie cu ctitorii bisericii: Nicolae, Vasile, Matei, Iancu, Catinca și Pulheria Cantacuzino, Elena Ghica, Radu Beller, Dumitru și Adela Popa. Lăcașul de cult are o catapeteasmă din lemn de tei. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, a fost construită o clădire
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]