3,199 matches
-
Hoffm.) - H., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXC3U8RXN2; Isoëto - Nanojuncetea, Scheuchzerio - Caricetea fuscae, Bidention, Molinion, Calthion *Juncus effusus L. (Spetează) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.bo.; L8T5C3U7R3N3; Molinietalia, Calthion, Deschampsion, In. *Luzula luzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott (Mălaiul cucului) - H., Eur. centr. Frecv., se.go.e.sa.; L4TXC4U5R3N4, Calamagrostietalia villosae, Piceetalia, Carici - Epilobion, Phyteumo - Trisetion, Calamagrostio - Fagenion, Quercetalia roboris, Fr., In. ORD. CYPERALES FAM. CYPERACEAE -Carex acutiformis Ehrh. (Rogoz) - G.(HH.), Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C3U9R7N5, Magnocaricion
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
orașul în care petrecusem doi ani din viața mea. M-a primit într-o casă nu prea grozavă pentru un învățător, un fel de colibă la marginea orașului plină în interior de icoane pe sticlă ca un paraclis și singur cuc; neînsurat, am înțeles. M-a lăsat singur câtva timp, scuzîndu-se, spunîndu-mi că se întoarce repede și m-a găsit amorțit pe pat, cu gândurile împrăștiate, între somn și veghe. Venise însoțit de cinci-șase inși și am înțeles că era un
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
trecea cu mortul pe la poarta noastră, și-l boscorodiam cu cimilitură: Chițigaie, gaie, Ce ai în tigaie? Papa puilor duc în valea socilor. Ferice de gangur, că șede într-un vârf de soc Și se roagă rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la groapă, Să-i dai vacă de vacă Și doi boi să tacă. Ba îl petreceam până la biserică și apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fată! Trebuie să plângă în brațele unei ființe vii! - De ce? De ce? De ce?!! Mai bine să-l legeni tu, să-i cânte pădurea, să-l crească pământul mare, să uite, să uit, să mă uite...Să uit că mă doare. - Doar cucul își lasă puiul să-l legene altul în locul lui. Scoală-te, fată, trebuie să plângă în brațele unei ființe vii... Simțea cum vântul nu o iartă și prin vorbele sale tăioase o trimite acasă. Își pipăi fața, să vadă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mine am loc. Aud ecoul gândului care țipă, scurgându-se afară ca o apă de ploaie... Adorm ghemuită într-un colț amenajat; gazdă îmi este pânza unui păianjen pe care și-a țesut-o astă vară, temeinic, în liniște, când cucii erau ocupați să-și depună ouăle în cuibare străine... Visez că mă scald într-o clepsidră, mă scurg ca nisipul gâtuit de timp, mă eliberez în pielea unei cenușărese așteptată de o trăsură țesută de iluzii cu destinația: un palat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
premii, fotografii, bilete de amor, cravate, invitații la concert sau meci sau hipodrom, diplome, cecuri, suvenire, coronițe, lenjerie proaspătă, creioane colorate, semințe, lozuri, papagali, rețete de musaca și gogoși, tichete de tren și de vapor, hanorace, discuri, decorații, ceasuri cu cuc și cucuvea, papuci, cărți de joc, brelocuri, repartiții, ventilatoare, biciclete, trotinete, piuneze, ochelari de soare și iar cecuri și diplome, premii și repartiții și bilete de amor. Zăduful, labele grele, trupul de urs crescut, adunând lent căldura, reținând-o, clipă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
masă și Îl Împunge cu degetul. Gore, să fii tu atent la mine, să nu-mi mai spui mie Sandu Șpriț dacă nu desenează ăștia numa’ natură moartă la nivel național În scurtă vreme. Atunci o să auzi cum cântă fantoma cucului’, că tot ziceai de underuărldul ăla. A pagubă o să cânte, mă... 19.10.2009 Despre porc, fata de la pagina 5 și andropauză... Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, dragă Sandu Șpriț asta ți-o doresc! E un frig de-ți plâng
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
umble țanțoș ca un păun, numai coada Îi lipsește. S-o fi-ndrăgostit! Da` ce-i, Gicule, carei treaba cu bătrânii, noi nu-ți mai ajungem? Te-ai simțit singur la Îngropăciune, printre Îndoliați și Îndoliate? Singur ca puiul de cuc, Sandule, nu pot să n-o spun pe-aia dreaptă. Lume puhoi, Întristare la superlativ, iar eu Într-un colț, retras, mi-a fost și frică să mă apropii de groapă, simt niște frisoane când văd cum se cască pământul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu se relaxează decât transformându-se în ură. Artiștii mediocri lingușesc gustul publicului. Există hedoniști vulgari, dar și adevărați boieri ai spiritului. Uneori scriitorul nu rămâne decât cu orgoliu. Nepăsarea împuținează necazurile, dar și bucuriile. Bogații sunt precum puii de cuc. Vor să rămână numai ei în cuib. Veleitarii trăiesc sentimentul că scriu capodopere ... persecutate. Deosebirea dintre scriitor și cioară este că ilustra cârâitoare ar putea depune ceva pe strada băncilor. Orgolioșii plâng dimineața, precum maimuțele africane, de necaz că noaptea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că mă va căuta după cum a hotărât... Un început de săptămână nou. Abia îmi limpezisem ochii după un somn cam scurt din acea noapte că ieșeanul și-a anunțat prezența prin bătăi în ușă. -Deșteptarea, vere, că altfel te pupă „cucul arminesc”! - a strigat el de dincolo de ușă, când mi-a auzit pașii în hol. I-am deschis înviorat ca de fiecare dată când îl aveam în față pe ieșean. Bine ai venit, dragule! Bine te-am găsit, dar... Ieșeanul se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
alt drum care să fi meritat să se așeze o barieră. Cam tot atâta cale este până la Bariera Copoului, care primea drumeții ce veneau dinspre Hârlău. Nu departe de aici îți aținea calea Bariera Sărăriei. De aici, coborând spre Târgul Cucului, se deschide, la stânga, Ulița Albineț, pe care se găsea bariera cu același nume. Trecând valea Cacainei, te cocoți tocmai la Bariera Morile de Vânt, cum se numea locul. Pe aici aveau drum cei veniți dinspre Hotin. În Tătărași erau două
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai convins. Dar nu mi-ai spus totuși locul unde ne vedem mâine dimineață. Îți mai aduci aminte de satul Rufeni, dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou? Cum să nu? Da’ ca să ajungi acolo, trebuie să pornești din Târgul Cucului. Iaca și locul de întâlnire, dragă ieșene. Strașnic mai știi s-o aduci din condei, vere. Dar n-am încotro. Așa că mâine mă găsești în Târgul Cucului. Atunci îți urez poftă bună și pe mâine! Să ai la poftă și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Copou? Cum să nu? Da’ ca să ajungi acolo, trebuie să pornești din Târgul Cucului. Iaca și locul de întâlnire, dragă ieșene. Strașnic mai știi s-o aduci din condei, vere. Dar n-am încotro. Așa că mâine mă găsești în Târgul Cucului. Atunci îți urez poftă bună și pe mâine! Să ai la poftă și poftă bună. Ne vedem mâine dimineață. * În acea noapte am adormit destul de repede, iar visele nu s-au lăsat așteptate, purtăndu-mă în multe locuri, dar m-am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vechea pisanie găsită în curtea bisericii”!... O rază de soare furișată - hoața - printre perdele mi s-a așezat pe pleoapa stângă îmboldindu-mă “să fac ochi”. N-am zăbovit prea multă vreme și am plecat cu pas proaspăt spre Târgul Cucului, acolo unde ieșeanul sigur s-a înființat cu ultimul cântat al cocoșilor... Merg cu spor îmboldit și de răcoarea dimineții care se prelinge cu șiretenie pe șira spinării. Ca un făcut, am avut dreptate și de această dată. Dragul meu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
luăm pe Valea Cozmoaiei. Fie pre voia ta, ieșene. Pornim către cetate ușor dezamăgiți că n-am putut afla prea multe despre viile și stăpânii acestora de la Șorogari. Și pe aceste dealuri sunt vii întinse nu șagă! Ajunși în Târgu Cucului, ne luăm rămas bun, cu promisiunea ca mâine dimineață să ne revedem la Bariera Socolei. * Soarele abia a făcut ochi. Mi-am luat rucsacul și bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit la drum. Merg cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Când cântă găina ca cocoșul nu-i a bine; s-o măsori din fundul casei până la prag, iar de vine capul, îi tai capul"62. Există și alte exemple de păsări care, în satul tradițional, au legătură cu soarta omului. Cucul poate prevesti de bine, dar și de rău: "glasul său auzit pentru prima oară primăvara cântând, menește totdeauna a bine, când răsună de-a dreapta auzului sau în față și dimpotrivă menește a rău sau chiar moarte când răsună din stânga sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oară primăvara cântând, menește totdeauna a bine, când răsună de-a dreapta auzului sau în față și dimpotrivă menește a rău sau chiar moarte când răsună din stânga sau din spate"63. Și astăzi se mai păstrează unele credințe legate de cântecul cucului. În nordul Moldovei, în județul Suceava, încă se mai crede că dacă auzi cucul cântând până la Paști, vei avea un an bun, vei fi sănătos toată vara și vor fi roade bogate. Alte credințe care se mai păstrează sunt cele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
față și dimpotrivă menește a rău sau chiar moarte când răsună din stânga sau din spate"63. Și astăzi se mai păstrează unele credințe legate de cântecul cucului. În nordul Moldovei, în județul Suceava, încă se mai crede că dacă auzi cucul cântând până la Paști, vei avea un an bun, vei fi sănătos toată vara și vor fi roade bogate. Alte credințe care se mai păstrează sunt cele care au în atenție prezența și cântecul cucuvelei. Semn al nocturnului, al întunericului și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Denis, WINDHAL, Sven, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, Editura Comunicare.ro, București, 2001. MILLER, Daniel, SLATER, Don, The Internet: An Ethnographic Approach, Routledge, Londra, 2000. NOELLE-NEUMANN, Elisabeth, Spirală tăcerii. Opinia publică învelișul nostru social. Traducere de Vlad Cucu Oancea, Ed. Comunicare.ro, București, 2004. OATES, Sarah, OWEN, Dianaa, GIBSON, Rachel A. (coord.), The Internet and Politics. Citizens, voters and activists, Routledge, New York, 2006. O'SHAUGHNESSY, Nicholas (ed.), The idea of Political Marketing, Praeger, UȘA, 2002. O'SHAUGHNESSY, Nicholas
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
grupuri de cuvinte care completează vorbirea cuiva: a) Voi aduce totul din nou la viață, își spune primăvara. b) Sunt aici, răspunde Paul. 4. Pentru a separa cuvinte și grupuri de cuvinte care caracterizează pe cineva, care explică ceva: a) Cucul, un solist vestit, a cântat frumos. b) Au cântat apoi, împreună, câteva mierle, artiste de renume. 5. După cuvinte care afirmă sau neagă ceva, când sunt urmate de alte cuvinte: a) Tatăl tău a aflat vestea? Da, i-am spus
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
De asemenea, din punctul de vedere al culesului resurselor vegetale, luncile râurilor concentrează un număr mare de plante ale căror rădăcini (ex: Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
posibil să fi fost vorba de un drum pe care să l fi preferat cei care ocoleau vama și care deveneau, astfel, tîlhari, furi (contrabandiști, cu un cuvînt modern), iar Drumul Bîrladului ar fi fost sinonim cu „porecla“ toponimică Vama Cucului. Numele berladnicilor a fost pus în legătură, de altfel, cu v. turcic birladi, „s au unit“, „s-au asociat“ (pentru a vagadonda și a tîlhări), asemănător ca evoluție cu brodnic < v. rus broditi, „a pribegi, a vagabonda“. Mai mulți lingviști
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
chiar ușor pleonastice („rîul care curge/stropește“), un fel de tautologii toponimice „fosilizate“. Olt Este numele unuia dintre cele mai importante rîuri de pe teritoriul Romîniei. Izvorăște din Transilvania, de la poalele Mun ților Harghitei, din masivul Hășmașul Mare, de la întretăierea Culmii Cucului cu cea a Laloșului, și se varsă în Dunăre pe teritoriul comunei Islaz din județul Teleorman. Are o lungime de 615 km, iar bazinul său hidrografic se întinde pe 24.050 km. Orașul străbate trei mari provincii romînești (Transilvania, Muntenia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
benignă precum o vede personajul lui Cezar Petrescu; în ochii tradiționalistului, pledoaria lui Ionel Florinel este la fel de convingătoare precum ar fi aceea a unui porumbel bucurându-se de apariția, în cuibul său, a unui ou străin, lăsat acolo de un cuc. Adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Așa cum am precizat mai sus, o mare parte dintre preluările culinare turcești, rusești, poloneze, grecești, bulgărești ori maghiare au avut destul timp pentru a fi modificate creativ de bucătăria noastră târgoveață. Dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lunile s-au scurs mai departe, călcând ca un tăvălug, nepăsător peste viața întregii lumi... A venit primăvara... Totul lucește verde... Totul reînvie... În aerul limpede e ceva subtil... ceva greu de înțeles. Cireșii în floare străluceau ca făclii aprinse. Cucul își trimitea chemarea de undeva, din fundul văii, o chemare asemănătoare, ori poate ecoul ei, răspundea din apropiere. Primăvara a venit cu zarzări și cireși înfloriți... Apoi, a înflorit liliacul, a înflorit și salcâmul... toate, toate după rânduiala lui Dumnezeu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]