2,852 matches
-
numai nu se găsește înăuntrul lucrurilor celor aievnice. Pentru exemplu: o curte în aer, un munte de aur. Dar însă noi vom întrebuința ceva și nimic în două înțelesuri; adică înțelesul logic, încît privesc numai spre cungiura cugetărei (ființei în cuget), și iarăși în înțelesul aievnic, încît privesc spre cungiura ființei de față (a ființei din afară de cuget). Amândouă aceste cungiure sunt în așa raport cătreolaltă, cât cungiura ființei cei aieve se poate privi ca o parte din cungiura celei logice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aur. Dar însă noi vom întrebuința ceva și nimic în două înțelesuri; adică înțelesul logic, încît privesc numai spre cungiura cugetărei (ființei în cuget), și iarăși în înțelesul aievnic, încît privesc spre cungiura ființei de față (a ființei din afară de cuget). Amândouă aceste cungiure sunt în așa raport cătreolaltă, cât cungiura ființei cei aieve se poate privi ca o parte din cungiura celei logice. Pentru că acele ce sunt în cungiura ființei în aieve trebuiesc neapărat să se găsească și în cungiura
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fie și să și nu fie. Însă această spunere n-are temei; căci multe sunt cari se pot cugeta si pentru aceea totuși nu sunt în aievea de față, pentru exemplu o curte în aer; așadar acest lucru fiind în cuget însă nefiind de față poate totdeodată și a fi și [a] nu fi. Deci mai bine se poate spune acel principiu cumcă: cu neputință este ca un lucru tot în aceeași privire totdeodată să și fie și să și nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
terminii acel folos, căci printr-înșii ne obicinuim împărtăși altora simțirile sufletului nostru. Această folosire a terminilor este sau civilă sau științifică, precum sau în viața cea de comun sau în știință și măiestrii le întrebuințăm, pentru a împărtăși altora cugetele noastre. 570 {EminescuOpXV 571} Legile folosirei terminilor. În genere la întrebuințarea terminilor în chip de lege ne poate sluji: ca să întrebuințăm terminii însemnători, nu săci, hotărâți, proprii și lămuriți. Îndeosebit în privire cătră noi înșine la întrebuințarea terminilor se cuvine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
termini tehnici, fiindcă cu agiutorul acestora se însemnează pre scurt aceea ce altmintrelea ar trebui să se zugrăvească cu multe cuvinte. Cuprinsul acelor semne, cu cari prin învoirea oamenilor sunt legate înfățoșările noastre și prin cari putem noi altora împărtăși cugetele noastre se numește limbă. Acea limbă cu care ne-am pomenit și prin care am câștigat cea mai dentîi conștiință se numește limba maternă sau națională. Deși este adevărat cumcă cuvintele numai din obicei însamnă cugetările noastre; totuși prin lungă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceea limba cu care ne-am pomenit și ale căria cuvinte mai dentîi s-au tipărit în sufletul nostru, ni este ca și firească, și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai îndămînă a cugeta și a ne împărtăși cugetele noastre în limba maternă decât în orice străină limbă, pentru că cugetând în limba noastră, ca și de sine ni se zugrăvesc dinaintea minții înfățoșările cele legate cu terminii acestei limbi, și oricând înfățoșări și idei necunoscute voim să le cunoaștem
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
batjocorește acele mai mari averi ale pământului; mulțămit de cele de față, este cu odihnă pentru cele viitoare; îndestulat cu sine, nu se însărcină cu nime; nu se vede mai mult a intra în supărările nevoii, de-a grăi împotriva cugetelor sale sau a mai suferi vorbe împotrivă. Depărtat fiind de curți, nu mai are grija Domnilor, nici a se sili să intre în dragostea lor. Nu se vede a sluji plecăciunilor ce le cer cei mari, ci se află întru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
continuată, cu variații de intensitate, până la sfârșitul deceniului patru). Această postură îi va atrage ziaristului de la Linia Dreaptă, Facla, Seara și Cronica, alături de o celebritate mai degrabă negativă, adversitatea celui care, prin Sămănătorul (1901), Neamul românesc (1906) și, apoi, prin Cuget clar (Noul Sămănător 1936), devenise exponentul naționalismului de factură tradiționalistă, în plan ideologic, și al sămănătorismului, în cel literar-artistic. Orientarea sa radicală către universul rural, precum și pledoaria ferventă pentru mistificarea edulcorată a acestuia îl plasează în zona ideologizată a unei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sceptic într-o lume a căror valori s-au inversat; tonul ironic și/sau satiric au fost abandonate, în favoarea retoricii de tribună, care exploatează forța de persuasiune a anaforei: "N-avem încă un Abecedar, după ce am avut un "Semănător", un "Cuget Clar", un "Neamul românesc". Ar trebui să avem un abecedar pentru toată lumea, pentru ca în șase ani toată lumea să știe a citi, fără să mai găsim un analfabet în toată țara analfabetismului cultural. N-avem o Carte de citire, o adevărată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intimation = somație, ordin) pentru a exprima intenția enunțiatorului de a stabili un contact viu, direct și imediat cu receptorul său. Emilia Parpală folosește varianta românească intimație pentru a califica același tip de raport, cf. op. cit., p. 272. 179 Publicat în Cugetul românesc, București, I, nr. 1/febr., 1922. 180 Tudor Arghezi, Ars poetica, p. 207. 181 Marc Angenot, op. cit., p. 21. 182 Nicolae, Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, p. 11. 183 Cornel Munteanu, op. cit., p. 253. 184 Albert W. Halsall, " Figures
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Păstrarea și apărarea dreptei credințe „... se cere să luăm aminte ca la vremea marilor încercări să nu cădem din credință, ci să o păstrăm nestrămutată în Dumnezeu, fiindcă cu asemenea simțăminte în suflet, Dumnezeu va zăbovi (și El pururea) în cugetul nostru, neînvins; iar sufletul, păstrând în cuget pe Cel neînvins, nu va ajunge nici el în voia năpastelor ce dau năvală”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea V, 15.4., în PSB., vol. 14, p. 276) „Cunoștința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să luăm aminte ca la vremea marilor încercări să nu cădem din credință, ci să o păstrăm nestrămutată în Dumnezeu, fiindcă cu asemenea simțăminte în suflet, Dumnezeu va zăbovi (și El pururea) în cugetul nostru, neînvins; iar sufletul, păstrând în cuget pe Cel neînvins, nu va ajunge nici el în voia năpastelor ce dau năvală”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea V, 15.4., în PSB., vol. 14, p. 276) „Cunoștința despre credința în Dumnezeu și despre toate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
răpind cele ale altora, bocindu-te fără măsură pentru cei încetați din viață și făcând multe alte rele, cum am să te cred că va fi înviere? Și chiar de nu ar grăi așa, totuși vor cugeta așa, și în cugetele lor îți vor pune aceste întrebări. Aceasta este ceea ce împiedică pe necredincioși de a se face creștini. Deci să-i atragem prin viața noastră. Mulți bărbați simpli și proști, în chipul acesta au uimit cugetele filosofilor, căci prin faptele lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vor cugeta așa, și în cugetele lor îți vor pune aceste întrebări. Aceasta este ceea ce împiedică pe necredincioși de a se face creștini. Deci să-i atragem prin viața noastră. Mulți bărbați simpli și proști, în chipul acesta au uimit cugetele filosofilor, căci prin faptele lor au arătat o mai mare filosofie decât aceia; căci din viața și din faptele lor iese un glas mai puternic și mai strălucit decât orice trâmbiță. Purtarea deci și viața curată este mai puternică decât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
are deloc nevoie de dovedire, sădind o încredințare îndestulătoare în credincios, din unele lucruri vădite”. (Calist Patriarhul, Capete despre rugăciune, cap. 52, în Filocalia..., vol. VIII, p. 293-294) „Și când vei vedea voia ta că se încrede cu toată curăția cugetului mai mult în Dumnezeu decât în tine, și că te silești să nădăjduiești în El mai mult decât în sufletul tău, atunci se va sălășlui în tine puterea aceea necunoscută de tine. Și vei simți puterea Celui ce este cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tine puterea aceea necunoscută de tine. Și vei simți puterea Celui ce este cu tine, în chip neîndoielnic; puterea aceea pe care mulți simțind o intră în foc și nu se tem și călcând pe apă nu se îndoiesc în cugetul lor, socotind că se vor scufunda. Căci credința întărește simțurile sufletului și acesta simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
neînvățătura lui, ba încă, dacă s-ar putea spune, și ceva de admirat este, că mai îndemânatică este și mai ușor primește simplitatea și neînvățătura decât înțelepciunea. Păstorul și omul simplu mai degrabă va primi, căci el micșorându-și deodată cugetul și raționamentele sale, se predă pe sine Stăpânului fără vorbă. Astfel deci, Dumnezeu a pierdut înțelepciunea înțelepților, și fiindcă dintru început a doborât o, apoi la urmă nu mai este bună de nimic. Când ea putea și trebuia să-și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îndoim mereu dacă metodele ce le am folosit au fost cele mai bune pentru aflarea adevărului; d) ne îndoim mereu dacă nu cumva adevărul neaflat nu face problematic adevărul fragmentar aflat. (n.s. 375, p. 321) footnote>. Iar credința cere un cuget curat și simplu, care e străin de orice meșteșugire și de căutare prin metode. Vezi cum se împotrivesc una alteia? Casa credinței este o înțelegere de prunc și o inimă simplă. Căci în simplitatea inimii lor, zice, au slăvit pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuvântări, omil. a IX a, I, în PSB, vol. 17, p. 435) „Doar numai Dumnezeu singur este Cel care are din Sine existența, după cum deducem din vedenia teofaniei arătată marelui Moise (Ieș. 3, 14). Drept aceea cel care scoate din cugetul său ideea că Dumnezeu există prin Sine, dar ajunge să spună că tot nu există, acela și-a nimicit ființa punând-o în afara Celui care este existența însăși. De aceea se și spune, că întrucât s-au abătut de la fața
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu din pricina voirii. Nu ești așa fiindcă nu voiești, și nu că n-ai putea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia II, pp. 18-19) „Și cad din credință aceia care așteaptă totul de la cugetul lor. Căci, într-adevăr, cugetul omului nufragiază deseori, în timp ce credința lui îi servește ca o corabie sigură. Deci cei ce se depărtează de credință vor naufragia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
așa fiindcă nu voiești, și nu că n-ai putea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia II, pp. 18-19) „Și cad din credință aceia care așteaptă totul de la cugetul lor. Căci, într-adevăr, cugetul omului nufragiază deseori, în timp ce credința lui îi servește ca o corabie sigură. Deci cei ce se depărtează de credință vor naufragia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 62) ,,Astăzi ni
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru noi, și nu numai că Se jertfește, ci după aceasta se și 68 roagă pentru noi?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XV, p. 293-294) „Așadar, dacă raționamente greșite războiesc cugetul nostru, noi să punem înainte credința; dacă fapte absurde ne muncesc, de credință să facem uz; și în definitiv dacă durerile și scârbele se grămădesc asupra noastră, numai pe credință ne putem repauza. Ea este cu drept cuvânt păzitoarea și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
repauza. Ea este cu drept cuvânt păzitoarea și apărătoarea tuturor celorlalte arme, și dacă nu o posedăm, apoi și acelea toate se frâng”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia XXIV, p. 245-246) „... credința liniștește cugetul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I, p. 18) „... cei ce se țin de credință, se sprijină de o ancoră puternică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei că buna înțelegere se mărginește numai la vorbe, le-a adăugat: ci să fiți întemeiați întrun gând și într-o înțelegere, ca și cum le-ar fi zis: cer de la voi buna-înțelegere pe care nu numai în vorbe, ci și în cugetele voastre să o aveți. Și fiindcă se poate să se vorbească și cu cugetul aceeași, și să nu fie bună-înțelegere - deși nu în toate lucrurile - pentru aceea a adăugat cuvintele: să fiți întemeiați, fiindcă cel unit în oarecare lucruri și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fiți întemeiați întrun gând și într-o înțelegere, ca și cum le-ar fi zis: cer de la voi buna-înțelegere pe care nu numai în vorbe, ci și în cugetele voastre să o aveți. Și fiindcă se poate să se vorbească și cu cugetul aceeași, și să nu fie bună-înțelegere - deși nu în toate lucrurile - pentru aceea a adăugat cuvintele: să fiți întemeiați, fiindcă cel unit în oarecare lucruri și în altele dezbinat, nicidecum nu a fost întemeiat, ci a rămas străin de împreuna-glăsuire
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]