139,341 matches
-
Alexandra Olivotto Cam acestea au fost senzațiile pe care le-am trăit cu ocazia filmului Moartea domnului Lăzărescu. Prima se explică prin vizionarea lungmetrajului, a doua prin faptul că am asistat la discuția despre el organizată la Institutul Cultural Român. De la început, să îmi scutesc colegii de breaslă de diatriba care urmează: nici unul dintre criticii de film pe care îi cunosc nu a luat parte la circul respectiv. Nu e nici vina instituției care a organizat evenimentul, ci a
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
acum se recomandă varianta cu s intervocalic a cuvîntului filosofie (și a întregii sale familii lexicale), admițîndu-se ca variantă și filozofie (singura considerată corectă în ediția din 1982 a DOOM), ținîndu-se cont de faptul că pentru filosofie există o tradiție culturală și destui utilizatori împătimiți, chiar dacă forma dăunează întrucîtva regularității sistemului; se admit unele forme de plural foarte folosite, dar care erau absente din normele anterioare: niveluri, alături de nivele, ambele ca plural al neutrului nivel; căpșuni, cireși, coperți (forme de plural
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
o obișnuință de scriere a multor generații care vor fi destul de șocate de aspectul grafic al reunirii. În fond, scrierea compuselor e mai mult decît orice alt capitol ortografic o convenție: care poate fi încărcată de conotații suplimentare prin tradiția culturală; de pildă, dacă scrierea legată e adesea asociată cu greșelile elevilor slabi, s-ar putea produce o reacție motivată ,estetic": ,așa e mai urît". Altminteri, numai cine nu are idee de lingvistică își poate imagina că se pot da reguli
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
al programelor UNESCO-CEPEX, chiar vocile sceptice au declarat că Festivalul a fost o reușită, arătând, în același timp, că spectrul preocupărilor tematice și al mijloacelor de expresie este mult mai larg decât se contura până acum. Coordonatoarea proiectului din partea Asociației Culturale ArtLink, Nicoleta Braniște, a gândit programul în colaborare cu ProHelvetia, de unde a pornit și ideea tematicii acestei ediții, și anume de la Gabriela Tudor, asociindu-și ca parteneri Teatrul Odeon și Teatrul La Scena. Și, întrucât în plan cultural suntem de
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
din partea Asociației Culturale ArtLink, Nicoleta Braniște, a gândit programul în colaborare cu ProHelvetia, de unde a pornit și ideea tematicii acestei ediții, și anume de la Gabriela Tudor, asociindu-și ca parteneri Teatrul Odeon și Teatrul La Scena. Și, întrucât în plan cultural suntem de mult în Uniunea Europeană, programul a fost internațional, cu tinere creatoare nu numai din România, ci și din Cehia, Elveția și Franța. în prima seară, Iulia Weiss ne-a agasat cu titlul lucrării sale: (â!,-/;?), dar am uitat apoi
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
comunicare la corp: iubirea-agapé, iubirea-pasiune, iubirea-senzualitate, iubirea-seducție (iubirea romantică) și corporeismul (iubirea postmodernă). Spre deosebire de iubirea sentimental-erotică greco-romană (de care, din păcate, autorul nu se ocupă decît ca referință) unde sentimentul domina plăcerea erotică, în iubirea-pasiune, ,modelată" de contextul religios și cultural al Occidentului medieval de la finele secolului al XII-lea, dorința este cea care declanșează sentimentele și plăcerea. Apărută în contextul aristocrației occitane ca o repercusiune a creștinismului (deranjează ordinea socială și moralitatea creștină prin alegerea personală a partenerului) și, mai
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
sens și greu de uitat. Să deschidem acest postum Caiet de citire și de caligrafie, subintitulat Fragmente de jurnal și alcătuit din texte de frontieră (jurnal-publicistică-proză) apărute la începutul anilor '90 în ,Luceafărul", ,Adevărul literar și artistic" și alte publicații culturale. Indiferent de temă, de subiectul abordat, intensitatea privirii autorului pare să modifice structura realității, însăși compoziția aerului pe care îl respirăm. Locurile și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică absurdă, în timp ce distanța socială
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
indusă de mafia pesedistă a sclerozat, de sus până jos, mecanismele sociale. Aduși la limita sărăciei, ei dau impresia că nu sunt decât niște mulaje de ghips dintr-un muzeu al ororilor. Cum poate trăi un redactor la o publicație culturală, ca să dau un singur exemplu, cu cinci, șase milioane de lei? Din ce-și plătește chiria, hrana, cărțile? Pentru o garsonieră sordidă, în cine știe ce cartier bătut de Dumnezeu al Bucureștiului, plătești, în clipa de față, minimum o sută de euro
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
intelectuali români, nu tocmai bogat reprezentată totuși, pentru care Europa nu este o aspirație lirică, este o realitate asimilată individual și realizabilă faptic. Fostul deținut politic -a stat opt ani în pușcăriile comuniste -, teoreticianul și criticul literar incomod, enciclopedistul ideilor culturale, Adrian Marino este astăzi unul dintre cei mai fervenți militanți pentru aducerea Europei în România. Un singuratic, un insurgent, un adversar al obtuzității, al provincialismului, al mimetismelor și snobismelor. Să-l ascultăm. - Ați refuzat, domnule Adrian Marino, un refuz făcut
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
-l ascultăm. - Ați refuzat, domnule Adrian Marino, un refuz făcut public, să vă integrați, să vă înscrieți în curentul confesiv-memorialistic atât de puternic, atât de larg după 1989. Deși materie biografică aveați. Ați fost deținut politic, ați cunoscut bine lumea culturală și literară românească din ultimii 50-60 de ani, și totuși nu ați îngroșat rândurile autorilor de literatură confesivă și memorialistică. Provine, oare, acest comportament atipic dintr-o reticență față de confesiuni, ori există altă explicație? Adrian Marino: Domnule Iorgulescu, în primul
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
am scris deja confesiunile mele. Sunt intitulate Viața unui om singur. E un volum imens, de vreo 1400 de pagini, care trebuie puțin redus și rescris, în sensul că vreau să-l modific spre o autobiografie pur intelectuală, ideologică și culturală. În prima versiune este prea anecdotic, prea istoric, prea factologic. Și nu-mi place. Asta ar fi una. Doi: nu sunt de acord cu confesiuni prea imediate, pentru motivul că trebuie o anumită distanță în timp pentru a vedea lucrurile
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
să mă restitui și să public lucrări de ideologie, cam în sensul acestor lucrări publicate după '89. Eu nu sunt un critic literar. Aici este o chestiune fundamentală. Sunt, dacă vreți, un ideolog, și planul meu de acțiune a fost cultural, ideologic. De asta eu nu m-am împăcat foarte bine cu colegii critici, nu că aș avea ceva cu ei. Oamenii sunt de talent, fără discuție, dar avem preocupări deosebite și, cum să vă spun, am dreptul să optez pentru
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
am dreptul să optez pentru orientarea mea. Asta nu înseamnă că eu disprețuiesc cronicile literare. Am scris cronici literare, dacă le-aș aduna într-un volum aș mai avea vreo două în plus. Dar esențialul este o critică de ordin cultural cu orientare spre iluminism-pașoptism. Adică lucrări fundamentale, de început, care să instituie în cultura română o anumită tradiție. Fiindcă eu susțin că o cultură cum este a noastră are nevoie și de propriile sale lucrări de referință. De pildă, recent
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
carte la New York. M.I.: Și chiar în Japonia! A.M. : Și în Japonia. Suntem într-o fază care nu mai seamănă cu faza Lovinescu-Călinescu. Este o fază, n-aș putea spune superioară, dar am intrat pe un alt sistem de relații culturale. La ora actuală, din cauza mutațiilor ideologice și culturale ale epocii, apare o nouă identitate, a unui scriitor care este în același timp român, italian, și european, și internațional. Sunt scriitori cu dublă identitate. Deci eu în primul rând sunt scriitor
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
A.M. : Și în Japonia. Suntem într-o fază care nu mai seamănă cu faza Lovinescu-Călinescu. Este o fază, n-aș putea spune superioară, dar am intrat pe un alt sistem de relații culturale. La ora actuală, din cauza mutațiilor ideologice și culturale ale epocii, apare o nouă identitate, a unui scriitor care este în același timp român, italian, și european, și internațional. Sunt scriitori cu dublă identitate. Deci eu în primul rând sunt scriitor, evident, sînt autor român dar, prin aceste deschideri
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
istorie a Transilvaniei ca lumea. Nu ne place Histoire de la Transylvanie editată la Budapesta, de acord. Dar să facem una mai bună! Nu s-a făcut. Noi avem nevoie de aceste lucrări de referință. Eu mă mențin la acest nivel, cultural. Vă repet încă o dată, nu am nici o pretenție de critică literară, dar de critic cultural parcă, parcă m-aș revendica. Și cred că am dreptate, fiindcă o cultură se bazează pe astfel de lucrări fundamentale. Nu avem o Enciclopedie a
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
acord. Dar să facem una mai bună! Nu s-a făcut. Noi avem nevoie de aceste lucrări de referință. Eu mă mențin la acest nivel, cultural. Vă repet încă o dată, nu am nici o pretenție de critică literară, dar de critic cultural parcă, parcă m-aș revendica. Și cred că am dreptate, fiindcă o cultură se bazează pe astfel de lucrări fundamentale. Nu avem o Enciclopedie a României și să nu uităm că ungurii au deja două de la începutul secolului. Noi suntem
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
nu înseamnă că îi elimin pe alții, dar o cultură trebuie să fie cât mai bogată, cât mai diversificată, cât mai variată în tendințe. Dacă suntem pentru pluralism, domnule Iorgulescu, în ordinea politică, de ce n-am fi și în ordinea culturală și ideologică și critică, nu?! Cred că am dreptate. M.I.: Sunt câteva săptămâni, domnule Marino, când am găsit o revistă proaspăt apărută la București - era primul număr -, revista se numea Stânga. Erați prezent acolo cu un interviu despre importanța unei
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
unde m-a aruncat. Nu vreau să vorbesc despre pușcărie, fiindcă, v-am spus, nu am intenția să eroizez, să-mi acord merite și așa mai departe. M.I.: După 1964 ați venit la Cluj. Cum v-ați adaptat la ambianța culturală clujeană? Dumneavoastră erați totuși ieșean. A.M.: Nu m-am adaptat deloc. Pentru mine Clujul a însemnat al doilea domiciliu obligatoriu. Eu am devenit clujean dintr-o întâmplare, între timp familia mea s-a stabilit la Cluj. Dacă s-ar fi
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
punct de vedere ideologic, falsifică, prin ediții și comentarii tendențioase, scrierile unor clasici de care nu pot face abstracție, prezentându-le ca anticipări ale literaturii realist-socialiste, contrafac, prin metode similare, folclorul, căruia îi adaugă un ,folclor nou", confecționat de activiștii culturali, îi arestează sau interzic pe scriitorii susceptibili de o atitudine nonconformistă. Se trece apoi - tot sub conducerea lor - la producția propriu-zisă de literatură propagandistică. Pregătirea, organizarea și supravegherea procesului de producție din domeniul literaturii au, în mod inadecvat, ca model
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
sunt vândute la prețuri accesibile (sau date cadou cu diferite prilejuri: serbări școlare, tombole organizate de sindicate etc.), ajung automat în bibliotecile publice, sunt prezentate și comentate în reviste și ziare, la radio, în manualele școlare, constituie obiect de schimburi culturale cu alte țări. Necesarul feed-back al relației scriitorului cu publicul lipsește, în perioada 1948-1959, cu desăvârșire. Dacă un cititor îndrăznește să critice o operă literară considerată reprezentativă pentru literatura ,nouă" (adjectiv magic în epocă, dătător de imunitate), riscă să fie
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
termice, volum colectiv. P.S.Am tot ezitat (pentru a nu supăra pe cineva, deși merită, destui...), dar trebuie să spun: dintre toate canalele de televiziune românești, singurul care își respectă în cea mai mare parte menirea și statutul, este TVR Cultural. Mai ales de când la conducerea sa se află Doamna Daniela Zeca Buzura - felul de Om, în sfârșit potrivit la locul potrivit. Emisiunile postului respectiv - fie în direct, fie înregistrate - ne mai adapă sufletul și mintea cu bine și frumos: Istorie
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
ne mai adapă sufletul și mintea cu bine și frumos: Istorie polemică; Muzică și muzicieni; 75 de minute despre...; Dilemele istoriei; Artă versus artă... Apoi: concerte simfonice, spectacole de operă și/sau de operetă, balet, filme cu adevărat artistice, jurnalele culturale etc. Ca să nu mai vorbesc de emisiunea Idei în libertate (moderator: H.R.Patapievici)(căreia i s-a și acordat Marele Premiu al APTR), sau de Restanțele criticii literare, moderată elegant și... intelectual de Eugen Negrici. De exemplu, în seara de
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
s-a realizat la București, în anul 2004, la Muzeul "Național" de Artă Contemporană!!! Performanța în sine ar fi remarcabilă, ba poate ar trebui să fie trecută în Cartea Recordurilor, numai că ea este clădită pe un fals intelectual și cultural. Ceea ce ni se arată în actuala expunere este o artă născută "ex nihilo", care nu are trecut, nu are înaintași care să o fi pregătit, nu are părinți spirituali, nu este susținută de o mișcare culturală care s-o justifice
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
un fals intelectual și cultural. Ceea ce ni se arată în actuala expunere este o artă născută "ex nihilo", care nu are trecut, nu are înaintași care să o fi pregătit, nu are părinți spirituali, nu este susținută de o mișcare culturală care s-o justifice, să-i dea temei. Sau cel putin așa vor să ne facă să credem cei care au conceput-o. Or, se știe, cultura se naște din cultură, nimic nu apare dintr-un hazard: o atitudine, o
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]