8,648 matches
-
comitat al Transilvaniei, de care aparțineau buciumanii, și mai precis în Munții Apuseni, zăcămintele aurifere nu au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu dinții de meșteșugul moștenit de pe vremea strămoșilor daci și perfecționat de romani. Localnicii mai bătrâni povestesc că aproape fiecare gospodărie deținea câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea minereurilor aurifere) cu ajutorul căruia se mărunțea și se spăla minereul. În timp, buciumanii au fost nevoiți să se supună regimurilor succedate
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni-i neamul prins în rădăcini adânci, În glia stăpânită de străbuni, Precum un brad în clinul dintre stânci Sau vița bolții la ai noștri buni. Și limba ne e tot o rădăcină, Rămasă de la daci și traco-geți, Și-atâta cât a soarelui lumină Ne-o lumina cu-a razelor săgeți O vom vorbi, ca sfântă și curată, Ce-a viețuit în secole prin noi, Ca rădăcina de stejar ’cercată, De vânturi și torente în puhoi
RĂDĂCINI de NELU PREDA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375258_a_376587]
-
rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MAI LASĂ-MI ! Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mai lasă-mi o clipă, alături să-ți stau! Și-n poală să-ți gust măngâierea, Din cerul pierdut, cu nori ce treceau, Pe față să simt, cum
MAI LASĂ-MI ! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372678_a_374007]
-
pământ, de-atâtea nevoi. Mai lasă-mi copacul, cu creanga plecată! S-adumbrească adâncul ce tare mă ține, Și golul să-mi umple, cu umbra lui toată Și coasta ce-i ruptă din mine. Referință Bibliografică: MAI LASĂ-MI ! / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
MAI LASĂ-MI ! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372678_a_374007]
-
golul să-mi umple, cu umbra lui toată Și coasta ce-i ruptă din mine. Referință Bibliografică: MAI LASĂ-MI ! / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
MAI LASĂ-MI ! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372678_a_374007]
-
chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbătorii, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea familia și a fost binecuvântată de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
armonioase și a măreției puterii deusiene. În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată. Mă mângâi și mă faci voios / Și mă-ntărești îndată. / O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată (colind popular despre brad), dar și în riturile de trecere ale românilor
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate spre moștenire de strămoșii noștri, dacii, și vom continua să le păzim și de dincolo de moarte! - Dragul meu, să lăsăm aducerile-aminte și să sărbătorim evenimentul! Să afle întregul neam vampiric din lume că în Carpați s-a născut urmașul nostru! - zise cu blândețe Contesa. - Voi organiza
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
SĂ FUGIM ! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din cosiță. Altfel, s'or lăcomi la ie Să cerceteze cele ape Țesute mai îndeaproape Și sânii care le
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
că a rămas cu el, altfel cine știe... Spune-mi! De ce fata este cu tine și nu la spital și unde este cea care ar trebui să-i poarte de grijă? Off, Doamni, doamnî! m-am gândit și eu șî dac’-aș fi aflat răspuns, cum nu v-aș spuni? Ioana, nu știu undi s-o fi dus..., o vinit pi la ora zăci jumati, mi-o pus fata-n brațî, o plecat șî bunî plecat-o fost..., mai mult nu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
formațiunea prestatală a lui Dromichetes nu a fost în Bărăgan, ci în Bugeac, nu a existat un rex Histrianorum, cu formația sa, ci sunt tribali cu care s-au luptat Ataias și Filip al II-lea, a emendat lacune despre daci din textul lui Aurelius Victor 13,3. La baza întregii activități științifice a Domniei Sale a situat afirmarea adevărului, chiar cu riscul de a avea neplăceri. Personalitatea Domnului Profesor Vladimir Iliescu afost prezentată și de Acad. Răzvan Theodorescu, care i-a
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
muncă, dacă orice autorizație este legată de atențiile uneori cerute direct. Totul lâncezește iar economia țării este înfrânată datorită fricii. Mi-e frică și de umbra mea. Asta-i traiul curent pe care-l duce nația de urmași ai mândrilor Daci. Pe de altă parte nici birocrația amplificată de teama funcționarilor de a nu acorda cumva o favoare interpretabilă nu îmbunătățește crearea locurilor de muncă. Funcționarii nu mai aprobă nimic cerând cele mai nefirești acte de justificare. Episodul „cătușe” mult reliefat
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
drept concept al conducerii societății. Fără partide și în consecință fără politicieni ar domni un haos, nicidecum traiul demn, decent și îmbelșugat în care-ți poți crește în liniște progeniturile ce duc mai departe în timp România și tradiția de Dac romanizat. Acesta întinde uneori mâna pentru un codru de pâine dar nicicând nu pleacă capul. Părerea mea, dacă interesează pe cineva, ar fi: Partide cu demnitatea de om integru vertical și drept, asociată cu investiții pentru crearea locurilor de muncă
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
ce-nseamnă demnitatea ! Mulți ce trăiesc în ignoranță Și nu stiu ce se-ntâmplă mâine, Ascultă mass-media cu importanță Sperând că le va da un colț de pâine.. Entuziasmul este bun la tinerețe, Hai să le dăm o alternativă, În spate avem daci, figuri semețe Ce ne-au dat seva prin arhivă ! Să le dăm curajul nemuririi Celor ce astăzi n-au speranță Că-n noi avem bogăția firii, Să îi iertam, să avem toleranță Prea mulți, ce trebuie să moară Că nu
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
n-au speranță Că-n noi avem bogăția firii, Să îi iertam, să avem toleranță Prea mulți, ce trebuie să moară Că nu-nțeleg sensul bun al unirii, Să le-arătăm fără să-i doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
sensul bun al unirii, Să le-arătăm fără să-i doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un muget Și-am fi în pragul agoniei... Acum e pace, dar strâmbe-s toate, N-avem istoria noastră adevărată, Ci una fabricată, de lumi
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
de arheologie curată! Mai bine trăiesc în cloaca minciunii Decât să-și recunoască greșala, Noi avem sentimentul amărăciunii Și nu m-ai acceptăm amăgeala. Fiind născuți din strămoșii traci Am dat startul cert al reîntregirii, Fi-vom noi, victorioși eroi daci Ai erei noi, ai împământenirii? Deșteaptă-te române, fi-i dac, Din somnul ce nu-ți dă nemurirea, Privește din al istoriei cerdac Cum tinerii îți aduc împlinirea! Că astăzi tinerii noștrii vânjoși Își scot sabia vie a-nțelepciunii, Luând
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
-și recunoască greșala, Noi avem sentimentul amărăciunii Și nu m-ai acceptăm amăgeala. Fiind născuți din strămoșii traci Am dat startul cert al reîntregirii, Fi-vom noi, victorioși eroi daci Ai erei noi, ai împământenirii? Deșteaptă-te române, fi-i dac, Din somnul ce nu-ți dă nemurirea, Privește din al istoriei cerdac Cum tinerii îți aduc împlinirea! Că astăzi tinerii noștrii vânjoși Își scot sabia vie a-nțelepciunii, Luând din arhive ai noștri strămoși, Punându-i în fruntea sacră a
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA NOASTRĂ Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor, Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor. Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește, Românesc e al lor nume - cinste celui ce îi crește. Limba noastră e
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
kabilii / kabirii și-au mai spus despre ei înșiși până în zilele noastre “getuli” ceea ce trimite cu gândul la prea puțin studiata ramură a geților din nordul Africii. Jane Acomb Leake scria în lucrarea „Geții lui Beowulf” că „Numele originar al dacilor era daoi. Tisageții, Tirageții și chiar getulii africani erau același neam cu daoii”. Iar Strabo, scriind despre Dacii care se chemau in vechime daai/daoi, remarca și el asemănarea de nume cu dahae-ii din Varkana / Hyrcana / Valkhala / Valahia (țara lupilor
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
prea puțin studiata ramură a geților din nordul Africii. Jane Acomb Leake scria în lucrarea „Geții lui Beowulf” că „Numele originar al dacilor era daoi. Tisageții, Tirageții și chiar getulii africani erau același neam cu daoii”. Iar Strabo, scriind despre Dacii care se chemau in vechime daai/daoi, remarca și el asemănarea de nume cu dahae-ii din Varkana / Hyrcana / Valkhala / Valahia (țara lupilor). Mircea Eliade făcând etimologia cuvantului "dac" îl propune ca fiind dintr-o rădăcină comună cu "dahae". Păi dacă
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
chiar getulii africani erau același neam cu daoii”. Iar Strabo, scriind despre Dacii care se chemau in vechime daai/daoi, remarca și el asemănarea de nume cu dahae-ii din Varkana / Hyrcana / Valkhala / Valahia (țara lupilor). Mircea Eliade făcând etimologia cuvantului "dac" îl propune ca fiind dintr-o rădăcină comună cu "dahae". Păi dacă suntem de acord că “dahi, dachi, daci, daoi” totuna, de ce nu ar fi și berbera / barbara 11 Kahina, Dahina, Dyhi(n)a, Dochina, Daci(n)a, Daoina, etc.
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
daoi, remarca și el asemănarea de nume cu dahae-ii din Varkana / Hyrcana / Valkhala / Valahia (țara lupilor). Mircea Eliade făcând etimologia cuvantului "dac" îl propune ca fiind dintr-o rădăcină comună cu "dahae". Păi dacă suntem de acord că “dahi, dachi, daci, daoi” totuna, de ce nu ar fi și berbera / barbara 11 Kahina, Dahina, Dyhi(n)a, Dochina, Daci(n)a, Daoina, etc.? Adică o femeie din seminția noastră geto-dacă? Și mă duce gândul la o altă femeie de legendă, Dochia, din
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
Eliade făcând etimologia cuvantului "dac" îl propune ca fiind dintr-o rădăcină comună cu "dahae". Păi dacă suntem de acord că “dahi, dachi, daci, daoi” totuna, de ce nu ar fi și berbera / barbara 11 Kahina, Dahina, Dyhi(n)a, Dochina, Daci(n)a, Daoina, etc.? Adică o femeie din seminția noastră geto-dacă? Și mă duce gândul la o altă femeie de legendă, Dochia, din frumoasa poveste a iernii... Dahii și urmașii lor au realizat imperii puternice migrând nu doar în Eurasia
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]