28,239 matches
-
În conflict direct cu mitocanii, cu nemernicii. Îmi aduci aminte de adolescența mea dez orientată, când mă strigau cu toții Bazil și Îmi cereau să fiu ceea ce nu puteam fi. În loc să fac ceea ce ai Încercat tu să faci, am ținut mai degrabă să mă pun la adăpost În rândurile lor, am Învățat să fiu duplicitar, adică să am doar o jumătate de viață a mea, În singurătate. Îți mărturisesc că eu sunt creierul acestei mise en scène care ți-a tulburat ultimele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ca să ți ofere un pahar cu șampanie. Acum se aud doar zgo motele străzii. Și strada n-are nici o poezie la ora asta. Strada nu te duce cu gândul la sex sau aventură sau amor sau preludiu. Strada e mai degrabă derizorie și deprimantă și plină de pericole nevăzute. Bine măcar că-l am pe-ăsta în spatele meu. La cum sunt îmbrăcată, aș putea să fiu violată și vina ar fi tot a mea, fiindcă pe mine scrie viol mare cât China
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
trebuie să mă uit la el. Trebuie să-i spun ceva. Acum. Și. Sophia se întoarce și îl privește. Bărbatul din fața ei nu mai are aerul studiat de acum câteva minute. Nu mai arată ca un actor faimos, ci mai degrabă ca un bărbat frumos și oarecare. Se uită la Sophia cu o căldură care n-ar putea fi jucată de nici un actor de pe lumea asta. Dacă ar exista un astfel de actor, ar trebui să primească automat Oscarul. Fiindcă așa ceva
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pentru că nu mi-am imaginat că Sophia poate să arate așa. Sophia vrea să plângă. Dar nu plânge. Sophia vrea să plângă tare, dar nici un zgomot nu iese din masca asta sinistră care a devenit fața ei. Sophia face mai degrabă implozie. N-o să plângă. N-o să-și dea voie să plângă în urechea unui străin, care a pustiit-o acum câteva ore. Mai ești acolo? întreabă vocea masculului Alpha Bravo Charlie Delta. Sunt aici, spune Sophia cu o voce calmă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos,ale făuritorilor de emfază și ale tuturor măscăricilor dănțuitori în frază?”. Popa:Se ceartă rău? Nelu:Nu.Mai degrabă se pregătesc pentru “Cartea Recordurilor”,la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să rețin cugetarea.După ce-mi dau cu părerea,îmi vine somnul”.(Adoarme) Tabloul 2 Scena 1 A trecut o săptămână.Camera în care
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să crezi că mă flatezi dacă îmi spui că vrei să înveți catalană de la mine. Dacă nu poți dormi, am să te las să mă ții de mână. S-a uitat la mâna ei, apoi la a mea. — Sau mai degrabă eu am s-o țin pe-a ta, că ai nevoie de protecție. Hai să terminăm sticla și nani... Tu ai să dormi la perete, că eu plec devreme. Am de tradus ca o tâmpită mâine, e plenară, și am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
avion, bând vinul lor prost tras în sticluțe cu dop de tablă, m-am tot întrebat de ce mai scrie lumea azi. Ce atâta scris? O țară normală ar trebui să interzică literatura, îmi spuneam arțăgos. Nu, stai, nu literatura, mai degrabă asta... omologarea ei. Să nu mai fie ni meni decretat scriitor vreme de două sute de ani. Da, așa ar trebui, dacă am avea vână și minte. Altfel, în două-trei generații, copiii vor fi obligați să învețe la școală vie țile
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de un interes comun: cazul unei mulțimi care așteaptă undeva un tren sau un avion, având scopul comun de a merge până la o destinație anume. Cu alte cuvinte, definiția este o descriere a organizației din perspectivă teoretică, având relevanță mai degrabă ca tip ideal, ca reper dezirabil. Datorită incompletitudinii sau complexității prea mari uneori definițiile sunt chiar dăunătoare scopului lor principal, acela de înțelegere a unor termeni. Iată o definiție incompletă prezentă într-un manual care, în ansamblu, poate fi evaluat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizațiilor: managementul, marketingul, managementul resurselor umane, comportamentul organizațional Departamentele menționate mai sus, care sunt asociate unor categorii de activități fundamentale pentru organizații, au determinat constituirea unor discipline de studiu specifice: marketing, resurse umane, management. Spre deosebire de acestea, comportamentul organizațional este mai degrabă o disciplină meta-departamentală, o disciplină utilă tuturor membrilor organizațiilor pentru a eficientiza propriile relații în cadrul organizației și în afara acesteia, în mediul organizațional. Iată câteva definiții clarificatoare pentru disciplinele management, marketing, management al resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
găsim argumente în favoarea unor asemenea „coduri” care sunt inacceptabile prin consecințele lor. Un alt exemplu: Codul Etic al Asociației americane de Marketing (Code of Ethics of American Marketing Association, 2005) pare foarte ambiguu, plin de truisme și generalități, arătând mai degrabă ca un instrument de marketing decât ca un set de reguli care să influențeze într-adevăr comportamentul membrilor ei. Aproape că nu există un angajament real în interiorul lui și ar fi foarte dificil să-l folosești pentru a exclude din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
funcției, al autorității deontice, așa cum veți citi în capitolul despre autoritate) este recunoscut de grup și ca lider al organizației (autoritate epistemică). În această situație comportamentul managerului este unul de lider și diferențele încetează să existe. Tabelul următor este mai degrabă orientativ, cuprinzând un set de criterii pentru a analiza în ce măsură o persoană are un stil de conducere mai apropiat de al unui lider sau de al unui manager (care nu este și lider). Caracteristici ale managerilor și liderilor Liderul Managerul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
oilor se poziționa într-o emisiune de televiziune foarte aproape de autoritatea supremă, spunând: „mie nu mi-e frică decât de Dumnezeu și... nu poate nimeni să-mi spună mie ce să fac”. Este nu atitudinea unei persoane religioase, ci mai degrabă o încercare de a anula orice autoritate umană asupra sa. Bochenski consideră, de asemenea, că există două tipuri de autoritate înțeleasă ca relație: Autoritatea deontică (în limba greacă, deomai înseamnă „eu trebuie”), care se referă la autoritatea șefului, superiorului dintr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este determinat de capacitatea sa de a lua decizii care se dovedesc ulterior eficiente. În principiu, se consideră că un proces decizional este rațional. Cu toate acestea, sintagma a lua decizii din limba română sugerează prin verbul „a lua” mai degrabă o lipsă de rigoare, de raționalitate; sugerează mai degrabă întâmplare, fiind foarte diferite de expresia anglo-saxonă to make a decission care, prin „a face, a elabora”, trimite în mult mai mare măsură la un proces rațional, riguros. Cătălin Zamfir consideră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care se dovedesc ulterior eficiente. În principiu, se consideră că un proces decizional este rațional. Cu toate acestea, sintagma a lua decizii din limba română sugerează prin verbul „a lua” mai degrabă o lipsă de rigoare, de raționalitate; sugerează mai degrabă întâmplare, fiind foarte diferite de expresia anglo-saxonă to make a decission care, prin „a face, a elabora”, trimite în mult mai mare măsură la un proces rațional, riguros. Cătălin Zamfir consideră în Incertitudinea (1990, p.16) că „un proces decizional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
din România sunt conștienți de importanța proceselor de luare a deciziilor și a unor mecanisme precum participarea grupurilor la luarea deciziilor (în cazul grupurilor competente și a unor decizii și contexte decizionale adecvate). Ca urmare, ei promovează un model mai degrabă de inspirație comunistă bazat pe liderul autocratic atoateștiutor care controlează tot, dă indicații prețioase, poate face excepții, compromisuri, chiar abuzuri fără consecințe grave. Ignorarea colegilor este însoțită de o ignorare frecventă a clienților, beneficiarilor organizațiilor și a competitorilor din mediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de exemplu, ceva ce poate fi replicat, urmat (de exemplu, un etalon), aprioric (existent dinainte), și termenul de „stil” pentru a descrie modul personal, unic al cuiva de a face ceva (se îmbracă, se joacă, se comportă), ceea ce este mai degrabă aposteoric (existent înainte de a fi descris) și dificil de imitat, de replicat. Un „model de conducere/leadership” poate fi văzut ca o soluție prescriptivă la o situație dată; soluția este teoretică (un tip-ideal, în limbajul lui Weber) mai degrabă decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mai degrabă aposteoric (existent înainte de a fi descris) și dificil de imitat, de replicat. Un „model de conducere/leadership” poate fi văzut ca o soluție prescriptivă la o situație dată; soluția este teoretică (un tip-ideal, în limbajul lui Weber) mai degrabă decât reală. Pe de altă parte, un „stil de conducere/leadership” este mai mult legat de tipurile/modurile reale de comportament existente în organizații. Cu alte cuvinte, oamenii de știință, cercetătorii, teoreticienii creează și descriu „modele de conducere”, liderii au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Mouton (vezi: Vlăsceanu 1993; Zlate 2004 b). - stil centrat pe grup, - stil centrat pe sarcină, - stil mediu oscilant, - stil populist și - stil secătuit. Din modelele descrise în literatura de specialitate am ales spre analiză mai detaliată două, care sunt mai degrabă simple și ușor de înțeles: modelul autoritar (sau autocratic) versus modelul democratic. Acestea sunt mai curând comportamentale (și descriptive) decât orientate contingent (și prescriptive); reprezintă mai degrabă referințe polare decât un continuum precum modelele normative sau cel al lui Schmidt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
literatura de specialitate am ales spre analiză mai detaliată două, care sunt mai degrabă simple și ușor de înțeles: modelul autoritar (sau autocratic) versus modelul democratic. Acestea sunt mai curând comportamentale (și descriptive) decât orientate contingent (și prescriptive); reprezintă mai degrabă referințe polare decât un continuum precum modelele normative sau cel al lui Schmidt (Lussier & Achua, 2004, pp. 147, 157-158). Pentru a descrie cele două modele de conducere/leadership, voi utiliza un set de criterii selectate din diverși autori pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
spre un stil de conducere autoritar, să se comporte ca lideri cu stil de conducere democrat sau chiar permisiv, care încurajează participarea la luarea decizilor, care se centrează pe oameni și relații, și nu pe sarcini ș.a.m.d. Mai degrabă se poate spune că managerii ar trebui aleși în funcție de grup, de situațiile cele mai frecvente în care se află organizația, astfel încât să existe o compatibilitate între toate aceste elemente. Dincolo de dezbaterile pe marginea stilurilor de conducere, rolul managementului ca resursă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Pentru a fi o rezolvare de durată, acceptată de cel care pierde, competiția trebuie să fie corectă, să aibă reguli clare care să fie respectate. Adaptarea este oarecum asemănătoare cu compromisul, dar nu presupune o soluție definitivă, clară, ci mai degrabă o redefinire continuă a pozițiilor, îngăduință, respect reciproc între cei aflați în conflict. Colaborarea presupune un joc cu sumă pozitivă; nu există nici un perdant, ci doar câștigători pentru că au fost găsite scopuri comune (eventual supraordonate, la un nivel superior celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt exemple de performanțe relative normale, însă în medii în care mulți alții au înregistrat eșecuri. Enron și Benetton sunt exemple de consecințe la care se poate ajunge când se fac greșeli. Cazul ultim, al Universității din București, este mai degrabă o semnalare a unui tip aparte de organizație cu probleme specifice (nu României, ci instituțiilor de învățământ superior). Aș fi dorit să includ mult mai multe studii de caz în această ediție a lucrării, dar nu am făcut-o pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Dar să vedem cum s-a ajuns aici. Istoria Prodindpest Virgil Diaconu și Pascu Ifrim, cei doi patroni care împart în mod egal acțiunile Prodindpest, au foarte multe în comun și, deși ca personalitate și preocupări par să fie mai degrabă diferiți, se completează foarte bine. Deși Diaconu este mai degrabă creativ, extrovertit și mai înclinat spre decizii rapide și spre schimbare, Ifrim îl completează excelent prin rigoare, prudență și seriozitatea analitică a unui introvertit care despică firul în patru înainte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Virgil Diaconu și Pascu Ifrim, cei doi patroni care împart în mod egal acțiunile Prodindpest, au foarte multe în comun și, deși ca personalitate și preocupări par să fie mai degrabă diferiți, se completează foarte bine. Deși Diaconu este mai degrabă creativ, extrovertit și mai înclinat spre decizii rapide și spre schimbare, Ifrim îl completează excelent prin rigoare, prudență și seriozitatea analitică a unui introvertit care despică firul în patru înainte de a lua o decizie. Împreună sunt o combinație reușită, nucleul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
înghesuie tot mai puțin în mijloacele de transport în comun, lipsind astfel unul din instrumentele importante ale comunicării (și implicit al socializării): proximitatea. Și exemplele pot continua. Forma dominantă de interacțiune o constituie televizorul. Nivelul aspirațiilor sociale este reglat (mai degrabă determinat) prin reclame. Formele de divertisment sunt fie legate de statul în fața televizorului fie, tot prin intermediul acestuia, de consum: pentru a-ți petrece timpul liber în orice mod imaginabil trebuie să consumi ceva. Consumul noua formă a lipsei omului de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]