2,957 matches
-
proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având una sau două mindire în stare bună. Un bogat inventar de obiecte de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului. Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
activ și sistematic; nimănui nu i s-ar fi potrivit mai bine numele germanic decât lui Oscar Franche. A fost, o vreme, medic militar. Poate că originea și educația sa au contribuit la menținerea unui stil de lucru ordonat, perseverent, denotând și calități structurale temperamentale și o mare capacitate de muncă. Oscar Franche, ieșean prin existență, a fost totuși foarte puțin ieșean. A fost un om modern; probabil cel mai modern (astăzi am spune "occidental") dintre toți marii profesori ai medicinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
altor „provinciali“ li se părea că este dezorganizare sau prea mare iuțeală. Mai era de observat familiaritatea lui Zaciu, mai mare decât a multor localnici, cu ambianța și re perele bucureștene tipice, străzi vechi, edificii publice, monumente etc., familiarizare care denota afinități sufletești cu orașul. Ne-am plimbat adeseori, în seri de vară, în zona Silvestru-Armenească- Schitul Darvari, în vecinătatea căreia locuiesc, și Zaciu era acela care mi-o „prezenta“ în elementele ei evocatoare. Cartierele vechi ale Bucureștiului le cunoștea în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
această deșănțată rugăminte, iar eu nici astăzi, că a trecut la mijloc atâta amar de timp, nu am uitat imaginea doamnei Lazu care mă orbise un moment și nici râsul homeric al părintelui meu în fața unei propuneri care, deși naivă, denota o întreagă predispoziție sufletească ale cărei efecte le-am resimțit mai târziu. Dar să revin la interesantul roman din prima mea tinereță. Pentru prima oară am văzut pe Maria în vara anului 1854, la începutul lunei iulie, când venisem, acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în cele trei studii ale sale bazate pe perceptele psihologiei popoarelor, face o substituire a termenului de “popor” în concepția lui Lazarus și Steinthal cu cel de “națiune”. Aceasta nu este întâmplătoare, ea având o dublă semnificație. În primul rând denotă atitudinea lui Alecu Hurmuzaki față de conceptul modern al problemei, folosind termenul dat în plină perioadă de efervescență a procesului de afirmare a națiunilor în Europa și a autodeterminării conștiinței lor naționale. În al doilea rând, această utilizare a termenului pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
e firescul cu care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de afect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată de sentiment.” Tudor Octavian- jurnalist „De o mare coerență și unitate stilistică, denotând o personalitate artistică puternic individualizată, ce a evoluat spectaculos de la an la an, expoziția de față îl situează printre numele de referință ale creației naive românești. Un instinct sigur al gradării și armoniei cromatice precum și un dezvoltat simț al ritmurilor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
uitat“, scrie criticul de artă Constantin Prut în Dicționarul de Artă Modernă și Contemporană, despre lucrările lui Adrian Podoleanu. Luciano Marziano, în prefața catalogului Expoziție de pictură și grafică românească, le descrie ca fiind „redate într-o gamă cromatică ce denotă frecventarea asiduă a unei tradiții picturale de înaltă calitate“. Pentru pictura românească contemporană, alături de foarte puțini alți pictori, Adrian Podoleanu a înnobilat acuarela ca mijloc de exprimare, așezând-o alături de celelalte tehnici considerate majore și imbatabile. Arta lui se înalță
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sunt foarte lungi, având câte șase sau opt pagini (unele au chiar zece), într un format ceva mai mare decât o coală de scris A4. Monica Lovinescu le ținea în plicuri numerotate pe ani, într-o ordine perfectă. Starea plicurilor denotă faptul că ele nu au fost atinse de foarte mult timp. Cărțile poștale încep din 1948 și continuă până în preajma arestării expeditoarei. Citirea lor este, uneori, mai dificilă decât a scrisorilor propriu-zise, deoarece rândurile sunt foarte apropiate și spațiile dintre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii care au buzele groase și răsfrânte disprețuiesc onoarea și au suflet josnic <endnote id="(413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru a transforma „arta” În „știință”, Charles Le Brun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În mod miraculos din Evul Mediu până În pragul secolului XX <endnote id="(503 și 88, p. 256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 271"/>). Încercarea naziștilor și a aliaților lor de a epura etnic comunitatea, de a menține rasa ariană pură, de a păstra sângele nației curat, de a transforma Germania (și ulterior toată Europa) Într-un ținut Judenrein („curățat de evrei”) denotă abisale spaime de murdărie și morbide neliniști ipohondre. Chiar și etnocidul practicat de naziști ar putea fi mai profund Înțeles folosind același tip de semnificații simbolice : evreii erau gazați În camere cu „dușuri” pentru „deparazitare”, iar cadavrele erau incinerate În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Regimentului 29 Infanterie și cere cercetarea motivului pentru care evreii refuză să vină la lucru” și mai ales, „să se ia măsuri severe, pentru că lucrările la aceste instituții reclamă urgență. În aceeași adresă, comandantul Garnizoanei făcea următoarele precizări: „acest lucru denotă că cei care sunt însărcinați cu strângerea și supravegherea lor (evreilor) nu-și fac datoria. Dacă acest lucru se repetă, sunt nevoit să-i trimit la Curtea Marțială, atât pe evreii care se sustrag de la muncă, cât și pe agenții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Istoricul evreu, Matatias Carp, sistematizează contribuțiile excepționale la care erau impuși evreii și totalizează și sumele plătite, însă nu cuantumul acestora prezintă importanță ci, faptul că, îndeplinirea tuturor obligațiilor cerute de stat din partea unei populații „disprețuite, pauperizate, persecutate și umilite”, denotă că populația evreiască a adus servicii unei autorități statale care, de fapt, i-a fost ostilă. Principalele obligații financiare ale evreilor erau pentru Împrumutul Reîntregirii, pentru procurarea de echipamente sanitare pentru spitalele de răniți și pentru constituirea stocului de îmbrăcăminte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
colaborare cu Cronica care ar da dovadă de o lipsă totală de loialitate și iau măsuri în consecință.” Geniul de Andriescu (a mărturisit că are „42 de ani și publică de 20 de ani”) a zis cu o fermitate care denota o pornire destul de mînioasa că ei „n o să poată să nu publice răspunsul lui Costea.” ștefanache a zis că toată treaba asta e mafie, fiindcă atac persoana, că eu trebuia să dau dovadă de generozitate (!?). „Dar Costea, zic eu, a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aveți idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri”. Nu mi s-a părut că ne invidiază, ci - mai degrabă - că ne compătimește. Nostalgic în unele privințe, era optimist și hortativ în altele. Scrisorile sale, îndeosebi cele referitoare la chestiunile didactice, denotă frămîntări, contrarieri, căutări. Pentru el, „nou” și „vechi”, „oficial” și „disident” în predarea limbii și literaturii române erau probleme de conștiință. Nu voia să pară demodat, dar nici să se afișeze cu opinii de a căror valabilitate nu era convins
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pătrunde mai adînc în intimitatea persoanei, una care trăise atît fericirile, cît și dramele secolului. Nici o reconstituire documentară, oricît de minuțioasă, nu poate egala profunzimea și pregnanța mărturiilor directe. Semnificative pentru felul său de a fi, scrisorile lui H. Mihăescu denotă o gîndire viguroasă, care se exprimă printr-o sintaxă fermă și un lexic simplu, nu o dată regional, cu certe valori stilistice. Un mulțămesc pornit din mijlocul Bucureștilor, de pildă, spune despre cel care-l zice mai mult decît o frază
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dintr-un lan de păioase după o furtună: un scris învîrtejit - ici drept, colo răsucit spre stînga, colo aplecat spre dreapta, într un paragraf sau pe un singur rînd. Acest lucru miră la un fost absolvent de școală Normală. El denotă un mod impulsiv și, în același timp, ferm de a redacta, dar are și o explicație fizică: în timpul războiului, Ion Rotaru a suferit un accident în urma căruia i-a fost retezată o falangă din indicatorul mîinii drepte. Ținea deci altfel
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fine, un răspuns timid s-a Înregistrat la data de 12 februarie când comisarul Pașcanu de la Despărțirea I-a a trimis o situație șefului său În care, ca de obicei, s-au Înregistrat numeroase neconcordanțe. Iată cinci asemenea situații care denotă slaba preocupare a autorităților timpului față de evidența persoanelor: „I Vasile Gh. Grecu este Încetat din viață Împreună cu părinții săi; II Ionu Eșanu are numai mamă și dânsul e În serviciul cumnatului său Ionu Mârza din Hușșy; III Vasile V. Palade
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Împărțit teritoriul României În trei categorii: regiuni excedentare; regiuni deficitare și regiuni echilibrate. Desigur, exclusiv din punct de vedere alimentar. De notat rămâne faptul că, potrivit raportorului, nici până În octombrie 1946 nu fusese reorganizată Comunitatea evreilor din Huși, ceea ce denotă (cel puțin!) o mare brambureală și o lipsă aproape totală de interes față de ceea ce fusese Înainte vreme. w. Schimb de lăcașuri de cult Cum deosebirile religioase dintre creștini și evrei sunt la fel ca și distanța de la cer la pământ
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Terdiman Într-un raport de activitate anterior, populația evreiască totală a județului Fălciu și a orașului Huși era cam de 2.200 de suflete și de aceea ne face să credem că participarea anemică la unele evenimente organizate de CDE denotă inapetența evreilor hușeni pentru comunism. Spre exemplu, „Cu ocazia aniversării Constituției Staliniste ARLUS-ul a organizat o serbare la care au participat cam 100 de evrei”. Probabil, aceeași minusculă masă de manevră a fost de față și la „...comemorarea zilei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
participat 25 de tovarăși”. Cu toată migrarea masivă În Israel, totuși, din cei aproape 2.200 de evrei existenți la Huși după război tot au mai rămas barem câțiva așa că numărul atât de mic al celor 25 de gurăcască nu denotă decât faptul că acesta era, de fapt, nucleul dur al organizației bolșevice numite CDE. Zicala românească „La plăcinte - Înainte; la război - Înapoi” sau parafrazat, „La distracție - hai la Teatrul județean; la politică - stați acasă” și-a găsit aplicabilitatea și În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Continuându-și expunerea, Copel Herșcovici, secretarul CDE Huși mai scrisese și alte năzbâtii, tot prin intermediul ultra-calificaților „lămuritori”, menite să zbârlească părul de pe toate părțile trupurilor solicitanților de pașapoarte de plecare definitivă: „Lămuritorii noștri sunt Înarmați cu date și scrisori care denotă viața grea a muncitorilor din Statul Israel, exploatarea la care sunt supuși, precum și șomajul ce se extinde din ce În ce mai mult, În consecințele MARȘALIZĂRII (este vorba de celebrul Plan Marshall care a permis statelor afectate de război să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
502/1 octombrie 1969, demonstrând prin aceasta Încă o dată demagogia activiștilor partidului comunist român care o dădeau Înainte cu „grija față de om”. Acum, când putem spune lucrurilor pe nume, pare neverosimilă intervenția cenzorului Într-o informare reală. Acest fapt nu denotă decât teama paranoică a bolșevicilor cu grade mari de a nu porni vreo mișcare populară care i-ar fi măturat exact ca pe niște gunoaie. Tot conform dispozițiilor, a fost eliminată o parte a textului din care vom cita. Articolul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evazionismul, ci faptul că, judecînd după tonul țanțoș al declarațiilor de acest tip, cei care le fac par să creadă că nu pierd absolut nimic : ei nu vor să vadă viață reală la cinema o știu din trăite. Atitudinea asta denotă o neînțelegere fundamentală în ceea ce privește arta ce vrea ea de fapt și ce poate face pentru noi. Sigur că cei mai mulți dintre noi avem parte de destulă viață reală, dar asta nu înseamnă că și înțelegem tot ce trăim. Dimpotrivă, în cea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a vieții pe Pămînt. Wall-E îi arată comorile lui și între ei se leagă o idilă. Magia e și aici un pic răscoaptă, dar, oricum, un moment ca acela în care se uită amîndoi, fascinați, la flacăra brichetei lui Wall-E, denotă o înțelegere a cinemaului o înțelegere a faptului că adevăratele momente de grație cinematografică nu depind de tehnologie, ci de ingredientele cele mai simple care în ziua de azi e greu de găsit în filmele altor studiouri. WALL-E nu e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]