75,521 matches
-
sprâncene, coate și decolteu, toate formau un mozaic spart. Pentru Vaughan, accidentul de mașină și propria-i sexualitate se uniseră într-un mariaj definitiv. Mi-l amintesc noaptea cu femei tinere și agitate în compartimentele zdrobite din spatele mașinilor abandonate în depozitele dezmembrărilor auto, și-mi amintesc fotografiile acestor femei surprinse în pozițiile unor acte sexuale incomode. Fețele lor crispate și coapsele încordate erau luminate de blițul polaroidului, ca niște supraviețuitori speriați ai unui dezastru submarin. Acele târfe aspirante, pe care Vaughan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
geamul din spatele patului meu. - Mașina mea, nu a ta. Mi-o imaginam deja sub forma unei piese de muzeu, ridicată pe piedestal, expusă ca o amenințare în fața blocurilor operatorii. - E-o epavă în toată legea. Poliția a tractat-o în depozitul din spatele secției. - Ai văzut-o? - Mi-a cerut sergentul s-o identific. N-a crezut că ai scăpat cu viață. Își strivi țigara. - Îmi pare rău pentru celălalt... soțul doctoriței Hamilton. M-am uitat stăruitor la ceasul de deasupra ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Vaughan, dune albe de șindrilă industrială. Un șir de felinare apăru în depărtare, demarcând perimetrul acelui complex de tranzit și odihnă. Imediat dincolo de marginile lui, în suburbiile vestice de lângă Stanwell, se afla o zonă de curți ale dezmembrărilor auto și depozite de mașini abandonate, mici ateliere de reparații și tinichigerii. Am trecut pe lângă un treiler cu două platforme pline de mașini accidentate. Seagrave se ridică în scaunul din spate al mașinii lui Vaughan, creierul lui golit fiind atins de un stimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai multe bandaje decât mi-am dat seama la momentul acela, fundalul tuturor fotografiilor era același - automobilul, înaintând pe autostrăzile din jurul aeroportului, blocat în ambuteiajele de pe podul rutier, parcat în fundături și pe străduțe pentru amorezi. Vaughan mă urmărise de la depozitul poliției și până la zona de recepție a aeroportului, de la parcarea supraetajată și până acasă la Helen Remington. Judecând după acele instantanee încețoșate, părea că toată viața mi-o petreceam în sau aproape de-o mașină. Interesul lui Vaughan față de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
la care aveam să fim martori nu erau ale ei. Vaughan ședea răbdător lângă mine în vreme ce eu conduceam Lincolnul spre vest, pe direcția locului accidentului. Se uita cu ochi resemnați la fațadele albe ale fabricilor de materiale plastice și ale depozitelor de pneuri de pe marginea șoselei. Asculta detaliile coliziunii triple transmise pe frecvența poliției, ridicând treptat volumul ca și când ar fi vrut să audă într-un crescendo maxim confirmarea radiofonică finală. O jumătate de oră mai târziu, ajunși la locul accidentului, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cadrul volanului în mâini, urmărind parcursul mașinii de-a lungul unui drum de racord. Am oprit sub un pasaj superior, bara de protecție din față a Lincolnului frecându-se de palisada de ciment care despărțea terasamentul autostrăzii de marginea unui depozit abandonat de mașini dezmembrate. Înainte să rotesc cheia în contact, am ascultat ultima muzică a motorului, apoi m-am lăsat pe spate în scaun. Pe ecranul oglinzii retrovizoare am urmărit mașinile care urcau rampa de acces pe autostrada din urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cifrele lor luminoase. Carapacea consolei, planurile înclinate ale tabloului de bord, marginile metalice ale radioului și scrumierei scânteiau în preajma mea ca niște piese de altar, geometriile lor întinzându-se spre corpul meu ca îmbrățișările stilizate ale unei mașinării hiper-cerebrale. În depozitul de mașini dezmembrate, un scut colectiv de caroserii zăcea în lumina mereu schimbătoare, modificându-și contururile de parcă le-ar fi suflat adierea vremii. Fâșii de crom ruginit se scurgeau în aerul supraîncălzit, bucăți de celuloză intactă sângerau în coroana de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un scut colectiv de caroserii zăcea în lumina mereu schimbătoare, modificându-și contururile de parcă le-ar fi suflat adierea vremii. Fâșii de crom ruginit se scurgeau în aerul supraîncălzit, bucăți de celuloză intactă sângerau în coroana de lumină care acoperea depozitul. Pintenii de metal deformat, triunghiurile de sticlă spartă, erau semne rămase necitite ani întregi în acea iarbă neîngrijită, cifruri traduse de mine și Vaughan în timp ce stăteam îmbrățișați în mijlocul furtunii electrice care ne traversa retinele. I-am mângâiat umărul, amintindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
redevenise cenușiu și mohorât. Aerul și lumina se epuizaseră. Am pășit în stradă, îndepărtându-mă de mașină, conștient de brațul nesigur al lui Vaughan întinzându-se după mine. Am mers de-a lungul palisadei spre intrarea năpădită de buruieni a depozitului de mașini dezmembrate. Deasupra mea, mașinile de pe autostradă se mișcau ca niște epave motorizate, cu vopseaua decolorată și scorojită. Șoferii lor ședeau rigizi în spatele volanelor, depășind autobuzele liniilor aeriene pline cu manechine îmbrăcate în haine absurde. O mașină abandonată, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să-mi storc din corp și ultimele micro-picături ale iritantului ăluia aiuritor. Termitele plecaseră. Schimbarea nuanțelor luminii aproape că încetă, iar aerul de deasupra autostrăzii se stabiliză. Ultimele jeturi de stropi argintii și aurii se pierdură în epavele abandonate ale depozitului. Terasamentele îndepărtate ale autostrăzilor își recăpătară contururile șterse. Irascibil și istovit, am dat portiera în lături și-am coborât din mașină. Mugurii de sticlă răspândiți pe jos scânteiau ca niște monede ieșite din uz. Un motor porni cu un uruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
întoarcem, James! - Nu încă - ăsta e doar începutul... În timp ce coboram drumul de acces unde, cu câteva zile în urmă, Vaughan încercase să mă ucidă, m-am gândit la imaginea unui oraș gol, cu o tehnologie lăsată în voia sorții. În depozit, dincolo de palisada distrusă, un grup de mașini abandonate zăcea în lumina înălbită. Am trecut de contrafortul zgâriat de ciment către caverna întunecată a pasajului superior, unde eu și Vaughan ne îmbrățișaserăm printre pilonii de ciment, ascultând traficul care bubuia deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Și, de pe drumurile laterale pustii și de pe străzile pietonale, dar și din piețele aeroportului tăcut, spectatorii se îndreptau spre uriașa scenă, atrași acolo de logica și de frumusețea morții lui Vaughan. În ultima noastră seară, eu și Catherine am vizitat depozitul poliției unde fuseseră duse rămășițele mașinii mele. Am luat cheia porții de la ofițerul de serviciu, un tânăr cu privire pătrunzătoare pe care-l văzusem supraveghind scoaterea mașinii lui Vaughan de pe strada din fața blocului nostru. Eram sigur că acesta își dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
luni tentativa unui accident cu limuzina actriței de film, adunând materialele necesare pentru asta, începând cu mașinile furate și cu fotografiile cuplurilor surprinse în timpul raporturilor sexuale. Eu și Catherine am mers de-a lungul șirului de vehicule sechestrate și abandonate. Depozitul era cufundat în întuneric, un întuneric străbătut doar de becurile iluminatului stradal reflectate în cromul contorsionat. Pe bancheta din spate a Lincolnului, eu și Catherine am făcut dragoste scurt și ritualic; așezată călare peste mine, cu fesele strânse tare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
persecuta Biserica înseamnă a o întări; a o contraface înseamnă a o slăbi (prin diverse secte religioase, aflate poate în slujba masoneriei sau alăturându-se acesteia). În neagra eră a ciumei roșii, în Penitenciarul Aiud, unde era cel mai mare depozit de inteligențe românești, aduse aici ca să fie nimicite, sărbătorile noastre erau însoțite de un plus de tristețe și amărăciune [...] Dintre țările satelit URSSului, suntem țara cu cele mai multe victime, iar bătăile, schingiuirile și crimele ce au avut loc în securitățile noastre
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ce este mare și mondial, aceasta este chiar intenția noastră. Un impozit pe tranzacțiile financiare în proporție de 0,5%. [...] O suprataxă gradată pe acumulările de capital pe termen scurt. Cererea de a se crea o rezervă de 100% pentru depozitele la vedere. [...] O reglementare strictă a derivatelor financiare (prin definiție jocuri de noroc). [...] Un tratament preferențial al băncilor comunitare. [...] Aplicarea riguroasă a legilor antitrust. Opțiunile de preluare ale muncitorilor și ale comunității. Regulile falimentului ar trebui structurate similar pentru a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pare să mă preocupe așa de mult, nu e clar dacă de teamă să n-o pierd, sau pentru că abia aștept să scap de ea. Ce e sigur e că nu e un bagaj oarecare, ce poate fi lăsat la depozitul de bagaje, sau pe care te poți preface că l-ai uitat în sala de așteptare. E inutil să mă uit la ceas; dacă cineva ar fi venit să mă aștepte, ar fi plecat de o bucată de vreme; e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sensul că, dacă eu, în mod ipotetic, aș avea doar o poveste de istorisit, m-aș învârti excesiv în jurul ei și aș sfârși prin a o distruge, din dorința de a o pune cu-adevărat în valoare; având, însă, un depozit practic nelimitat de material de povestit sunt în măsură să-l manevrez cu detașare și fără grabă, lăsând să transpară chiar și o anume plictiseală și permițându-mi luxul să mă lungesc asupra unor episoade secundare și a unor detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
celelalte două încăperi drept debara, respectiv cameră de cusut, dar putea să golească debaraua și să pună totul în garaj. Astfel avea să facă loc pentru colțișorul personal al domnului J.L.B. Matekoni. Dacă o să se hotărască s-o folosească drept depozit pentru piese de schimb sau motoare vechi, asta va fi treaba lui, dar o să-i dea de înțeles că motoarele ar trebui să stea afară. Sufrageria putea să rămână mai mult sau mai puțin neschimbată. Scaunele ei erau de preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
au putut primi în familia lor, fiindcă aveau deja doi copii și nu erau foarte bogați. Fetița a învățat setswana destul de repede. A găsit modalitatea de-a câștiga câteva pula adunând sticle goale de la marginea drumului și returnându-le la depozitul de sticle. Ducea bebelușul în spinare, legat într-un ham și nu-l pierdea niciodată din ochi. Am stat de vorbă cu infirmiera în legătură cu ea și am înțeles că, deși fetița era ea însăși încă un copil, i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
așa că rămânea acasă. O prevenise să nu se aventureze prea departe și să fie atentă la animalele sălbatice și la șerpi. Aveam cuibușorul nostru de nebunii unde mergeam să fim singuri, o colibă situată dincolo de terenul cultivat. O foloseam ca depozit de furtunuri, sfori, chestii de-astea. Era însă și un loc foarte bun pentru întâlnirile unor amanți. În noaptea aceea eram în colibă împreună. Era lună plină și era destul de multă lumină afară. Dintr-o dată mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-mi spui clar: ai scris acolo că te-ai culcat cu Laura? Dau din cap ca bulgarii. - Ei și tu... Petrarca, mamă... E un doar un joc... - Că i-ai rupt rochia cu dinții și-ai sărit pe ea în depozitul bibliotecii? Că s-au răsturnat rafturile și-ați început să râdeți și aveați senzația că respirația scriitorilor vechi vă înconjoară, c-au răsărit clasicii din pereții crăpați și vă excitau cu privirile lor indiscrete? a continuat. Ciudat! Molfăi niște onomatopei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ei? Lassa arătă spre colegul lui: - El e mai bun. - Bine... În cazul ăsta, spune-i că se va ocupa de bucătărie; tu o să-l aprovizionezi cu carne și pește, Sebastián o să aibă grijă de straturile de legume și de depozitele de apă, iar tăntălăul de norvegian o să-l ajute la ce mai are nevoie și o să strîngă ce aruncă marea pe țărm... Arătă spre al doilea francez. Cum Îl cheamă? - Georges, răspunse Dominique Lassa. - Bine, spuse scurt Iguana Oberlus. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
al Insulei Hood, iar monarhul păru să priceapă asta curînd. Avea nevoie de oameni sau, dacă nu, el Însuși avea să fie nevoit să se apuce din nou de muncă, să cultive pămîntul, să pescuiască, să gătească sau să repare depozitele de apă, iar asta l-ar fi Împiedicat să-și dedice tot timpul activităților pe care le dorea cu adevărat: cititul, Învățatul și observarea pînă și a ultimului detaliu din ceea ce-l Înconjura. Vapoarele care au ancorat pe insulă lunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să-i cheme din nou pe sclavii lui, să le pună căluș, să-i ascundă și să petreacă apoi ceasuri nesfîrșite, preocupat de posibilitatea ca unul dintre intruși să descopere că În anumite zone ale insulei existau culturi, pomi fructiferi, depozite de apă și urme clare că acea stîncă aparent solitară era populată de ființe omenești. Cum cerul era senin spre linia orizontului, Îi urmări cu atenție pe supușii săi, care aveau obligația de a lucra din zorii zilei, și observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
portughez. — El mi-a făcut asta, spuse. Și l-a omorît pe omul de-acolo... Și alte zeci de oameni, nimeni nu știe cîți, continuă el așezînd pietre de lavă pe ceea ce Într-o zi avea să fie un mare depozit unde avea să se strîngă toată apa care venea pe povîrniș la vale. E nebun și nu trebuie să aveți Încredere În el, pentru că mai e și viclean pe deasupra. O să vă folosească pînă cînd o să se sature sau pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]