3,459 matches
-
acestui interogatoriu legat de căpitanul Hedrock. Cred că pe ei îi interesează doar parțial uriașul. Probabil își dăduse singură seama că avertismentul ei venise prea tîrziu. Se opri și, se uită la Gonish căruia i se făcu milă de ceea ce desluși în ochii ei. Pînă în clipa asta niciodată Împărăteasa Isher nu i se păruse întru totul umană. Dar nu putea fi vorba de nici un pic de milă. Făcînd un gest brusc, Gonish își apropie mîna de gură, trase puțin într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
zvelte, dar greoaie datorită structurilor de rezistență, nu a fost lipșită de dificultăți tehnice, dată fiind structura ,,geologică’’ a târgului, asemuită de un specialist cu un șvaițer, dată fiind mulțimea de hrube, tunele și pivnițe, ale căror istorii au fost deslușite în foarte mică măsură. Cum, necum, cu soluții tehnice originale ăcAșamplasarea fundației pe o rețea de piloni, înfipți zeci de metri în sol) hotelul a fost ridicat și a trecut cu bine peste toate zdruncinăturile telurice de până acum. Dar
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
un calculator plasat într-o nișă protejată atent. Din acest punct al centrului de comandă, prin ferestrele largi care se deschid, se poate vedea o imensă mulțimea de trupuri umane prizonieră a abisului. Apropiindu-se de ferestre, Olrik pare să deslușească desenul unei lumi captive ce lucrează sub impulsul tiranic al bicelor care lovesc trupurile scheletice. Silueta unui complex industrial prinde contur sub ochiii lui Olrik și ai lui Sponsz. Un adânc care se ascunde sub adâncul de oțel și de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pasăre din vârful copacului. M-am cocoțat aici și nu mai pot să cobor. Și vreau să-ți cer o favoare, domnule sculptor. Să fii dumneata vânătorul pe care-l aștept..." Am bănuit că omul căruia nu izbuteam să-i deslușesc chipul ascundea ceva. Îmi întindea o cursă? Am simțit transpirația curgîndu-mi caldă, lipicioasă pe buze, pe bărbie și m-am trezit apărîndu-mă de ceva, șopîrlă? păianjen? Am aprins lumina. Îmi crescuse pulsul. Afară era încă noapte. M-am uitat la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fără o pasăre nu mai sânt om". Și ce credeți? A rîs." Ba și Leon m-a învinuit, pe drept, recunosc, că-mi mirosea neputința lui, iar Dominic, din prietenie pentru Mopsul, o pândea pe Moașa pe coridor, încercînd să deslușească pe figura ei soarta mea. "Prea are fumuri, n-ar fi rău să i se dea puțin peste nas", ar fi zis el. Domnul Andrei mă ținea la curent cu ce spunea unul și altul, căutând să nu fie văzut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
atunci. Acum, faptul că nu se zăpăcise dând cu ochii de atâtea oglinzi incendiate de lumina scânteietoare răspândită de masivul candelabru atârnat de tavan, mă descumpănea. Abia când m-a întrebat: "Dar cu fotoliile astea de răchită ce e?" am deslușit în glasul ei o emoție reținută. Părea ușor intimidată de nenumăratele imagini răsfrânte în oglinzi și se mișca de colo colo pentru a verifica parcă dacă imaginile se țineau după ea. În cele din urmă însă cochetăria feminină a triumfat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am înfipt lângă masa la care se găsea Profetul. ― Unde e doctorul? Câțiva au ridicat privirile, dar nimeni nu mi-a răspuns. ― Unde e doctorul? am întrebat din nou, ridicând tonul și bătând cu pumnul în masa de tablă. Am deslușit un fulger de mânie în ochii Profetului. Băiatul de lângă el s-a sculat în picioare, gata să sară la bătaie, dar Profetul l-a apucat de braț și cu o mână de fier l-a tras îndărăt pe scaun. Îi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pas pe străzi mai pustii și se gândea că nu este important ca aceste lucruri să aibă sau nu un sens, ci că trebuie să vezi numai ce răspuns primește speranța oamenilor. El știa de-aci înainte răspunsul și-l deslușea mai bine în primele străzi mărginașe, aproape pustii. Cei care, mulțumindu-se cu puținul pe care-l însemnau, nu doriseră decât să se întoarcă în casa iubirii lor, erau uneori răsplătiți. Desigur, unii dintre ei continuau să umble prin oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și Grand puteau să vadă foarte departe, pe cealaltă parte a străzii, un cordon de agenți, paralel cu acela care îi împiedica să înainteze și în spatele căruia unii locuitori din cartier treceau repede încoace și încolo. Uitându-se bine au deslușit și niște agenți cu revolverele în mâini, ascunși după ușile imobilelor din fata casei. Toate obloanele acesteia erau închise. La etajul al doilea totuși, unul din obloane părea pe jumătate desprins. Tăcerea era totală pe stradă. Se auzeau doar frânturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Dragă doamnă Willinger, Am primit darul scris cu mult talent și har, bucurându-mă intens cum numai unii copii sensibili se pot bucura în adevăratul sens al cuvântului: BUCURIE. Din corespondența noastră anterioară - citind și printre rândurile scrise, încercam să deslușesc personalitatea dvs. deosebită - inexplicabilă în parte atunci - perfect descifrată și descoperită în memorabilul dvs. volum. N-a fost ușor să faceți cronica numeroasei familii pe o perioadă de 150 de ani, pe generații ce s-au succedat în timpul dat. Scrisă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
școală în clasa I. Era ceva cu totul deosebit în viața mea, dar pășeam încrezător datorită faptului că în timpul iernii ce-mi preceda școala, tata s-a aplecat cu încredere și cu o nădejde aparte, reușind să mă facă să deslușesc tot abecedarul pe care urma să-mi încep ucenicia de școlar. La vremea lui, tata făcuse doar clasa I, din ciclul elementar, dar această puțină carte l-a făcut să fie în lume ceva mai bine pregătit decât alți semeni
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
confrunte și cu o eventuală contestare a ipoteticului acord de către cabinet: își păstra energiile pentru confruntarea reală. Îi făcu semn lui Tal să înceapă. —Domnilor, cercetătorii de la Mazap, Departamentul de Identificare a Criminalilor, au lucrat fără oprire pentru a putea desluși textul prin fragmentele de sânge și țesut și pentru a scoate la iveală ce anume voia să-i transmită Shimon Guttman premierului. Ne-au avertizat că versiunea pe care o au e provizorie, depinzând de testele finale... Ministrul apărării, Yossi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
bucătăria. O împinse, dar era bine închisă. Bătu la ușă, aproape șoptind. —Doamnă Guttman? Sunt Maggie Costello. Ne-am cunoscut ieri. În timp ce vorbea, apăsă mânerul și deschise ușa. Privi în întuneric. Îi trebuiră câteva secunde să-și obișnuiască ochii, apoi desluși conturul unei mese cu mai multe scaune, toate goale în capătul celălalt. Se uită spre chiuvetă și spre blatul de gătit. Nu era nimeni. Abia atunci coborî privirea spre podea, unde zări o formă ce părea a fi un corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în mijlocul ei și săpa. — Ce se întâmplă? —Așteaptă și ai să vezi. Naasri și Mahmud stăteau și se uitau la Nawaf cum sapă încet și degajat. Mahmud observă brațele lui Nawaf, căptușite cu mușchi. Treptat, în pământ începea să se deslușească o formă. Ali săpă mai repede, după care aruncă deoparte lopata, se ghemui și începu să scormonească în pământ cu mâinile goale. În lumina lunii, Mahmud intuia o formă, un fel de animal. Nawaf le făcu semn să vină. Apropiindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ochii închiși pentru a se putea concentra la ce auzea. În clipele care au urmat focului de armă, în timp ce rederula în minte amintirea acestuia, auzise o bufnitură și zgomot de pași pe pietrișul de deasupra. Apoi, un minut mai târziu, deslușise zgomotul portierelor trântite și hârâitul motorului care se punea în mișcare. S-a rugat atunci, ca și acum, să audă curând altceva: pașii lui apropiindu-se, poate, sau glasul lui strigând-o de pe drumul de deasupra. Vocea din mintea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cel aiurit rânjea, privind spre ceva care părea o vacă moartă întinsă jos pe stradă. Ignatius cercetă centrul fotografiei cu ochii mijiți. — Ia privește, tună el. Ce fel de imbecil folosește ziarul acesta drept fotograf? Trăsăturile mele abia se pot desluși! Citește ce scrie sub fotografie, băiete. Doamna Reilly împinse un deget în ziar, de parcă ar fi vrut să înjunghie fotografia. Citește numa’, Ignatius. Ce crezi c-or să zică oamenii de pe Constantinopole Street? Dă-i drumu’, citește tare s-aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-se la preț. Un Cabernet Sauvignon din 1997 părea perfect, destul de scump, Însă În limitele buzunarului lui. După ce au comandat, au Încercat să afle cât de bune erau alegerile lor cercetând fața chelnerului care Îi servea, Însă tot ce puteau desluși era pagina albă a politeții profesionale. Au vorbit puțin, el despre cariera pe care voia să și-o construiască, ea despre copilăria pe care i-ar fi plăcut s-o distrugă; el despre planurile lui de viitor, ea despre urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
iubito... Poate pentru că sunt o bastardă, a observat Asya trăgând Încă un fum. Nici măcar nu știu cine e taică-meu. Eu nu Întreb niciodată, ele nu-mi spun niciodată. Uneori, când maică-mea se uită la mine mi se pare că-i deslușește trăsăturile pe chipul meu, Însă nu spune niciodată nimic. Nu prefacem toate că nu există un tată. În schimb există doar Tatăl, cu T mare. Cine are nevoie de un tată, când Allah vegheză asupra lui din Înaltul cerului? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ar fi făcut de-a lungul zilei era scris pe fruntea ei cu o cerneală atât de invizibilă, Încât doar tatăl o putea zări. — De ce nu poți să faci niciodată nimic ca lumea? Întreba Levent Kzanci de fiecare dată când deslușea vreun delict pe fruntea vreunuia dintre copii și hotăra să-i pedepsească pe toți pentru el. Era aproape imposibil să faci o legătură Între acest Levent Kazanci și omul În care se transforma de Îndată ce punea piciorul afară din casă. Oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
opusul lui Rose: transparența nu era una din calitățile ei. Mai mult, semăna cu o carte misterioasă, scrisă Într-un alfabet tainic. Oricât de mult ar fi Încercat Mustafa să-i ghicească intențiile, nu reușea În ruptul capului să-i deslușească expresia Întunecată. Totuși și-a dat toată silința să pară recunoscător pe când lua bolul cu ashure. Tăcerea care a urmat era grea și indescifrabilă. Nici o tăcere nu i se păruse atât de Încrâncenată lui Mustafa. Rose s-a răsucit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
trupul neînsuflețit care Îi aștepta răbdător să ia o hotărâre În privința sorții sale și din nou Înapoi la cele două mătuși, Însă dacă În acest du-te-vino al privirii sale se ascundea un mesaj secret, nici una din ele nu-i putea desluși Înțelesul. În schimb, mătușa Cevriye i-a dat un bacșiș gras. Așa că Îmbălsămătorul și-a luat bacșișul, iar cele două surori Kazanci mortul. Într-o clipă au Încropit un convoi format din patru vehicole. În fruntea procesiunii venea dricul, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-mi plăceau decît femeile tinere cînd erau slabe, Înalte și frumoase. Fără s-o știe, luîndu-se de Bergman, tata se lua de mine. Dacă niște filme ca ZÎmbetele unei nopți de vară sau Noaptea saltimbancilor erau filmele unui erotoman - se deslușea În ele mai curînd experiența directă a profunzimii păcatului -, atunci cum ar fi calificat tata viața mea sexuală? Erotoman, dar la fel de bine ministrant la biserică. M-ar fi tratat drept un pervers care nu merita altceva decît o castrare chirurgicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
imagina numărul de pești luminiscenți care circulă În apele adînci. N-aș zice că e chiar ca pe Broadway, dar, cu un pic de deprindere, ajungi pînă la urmă să vezi limpede. În lumina confuză a trecutului meu, izbutesc să deslușesc crevete cu picioare lungi, mai curînd simpatice - desigur, colegele mele de clasă - și pești-securi, pești-panglici, animale extrem de vorace spre care Înaintez cu gura larg deschisă, gata să le Înghit. Dacă nu te ferești, devii numaidecît prada propriei tale prăzi. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
tînăr de familie bună, dorința lui fiind de a trece neobservat, și-l revăd zîmbind cînd tata i-a spus: „Deviza dumitale ar trebui să fie Fără să aibă aerul“. Aud glasul lui François: cînd vorbea despre cinema, se putea desluși o gîndire de fier În glasul acela catifelat. Franz și François au murit, cărțile și filmele se joacă de-a v-ați ascunselea În capul meu. Tata scria cărți și dorea ca eu să fac filme. La nouă-zece ani, Începusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
știi? Îți iubești tatăl și ai scris o carte. Ar fi prea ușor să-ți spun că una n-o exclude pe cealaltă. Ai pus cumva plugul literaturii Înaintea boilor dragostei dumitale filiale? Sau ai făcut contrariul? Se poate cumva desluși un scop și un mijloc? N-ai citit așadar niciodată un rînd de teologie? Unele Îndatoriri cer prin ele Însele să fie Îndeplinite fără plăcere. Ce dorești, la urma urmei? Sper că ai depășit stadiul confuziei Între plăcere și dorință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]