KorAP: Find »[drukola/base=detectiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...167 >

4,169 matches

Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724

Europei, într-un timp al incertitudinii și angoasei. Discursul fluid, ritmul constant al narațiunii și persistența misterului sunt componentele centrale ale unui roman atipic, aparent scris cu intenția de a dezvălui doar atât cât, în contraparte, rămâne ascuns și neînțeles. Detectivul ce-și propune să rezolve cazul, făcând lumină între atâtea umbre și semne, reprezintă, în tradiția detective story-ului, includerea în lumea narativă a instanței auctoriale. Adevărul întâmplării rămâne inaccesibil, chiar dacă revelarea lui devine, în conștiința detectivului, o miză ultimă, la fel de

Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
rămâne ascuns și neînțeles. Detectivul ce-și propune să rezolve cazul, făcând lumină între atâtea umbre și semne, reprezintă, în tradiția detective story-ului, includerea în lumea narativă a instanței auctoriale. Adevărul întâmplării rămâne inaccesibil, chiar dacă revelarea lui devine, în conștiința detectivului, o miză ultimă, la fel de gravă ca o dorință ultimă din testament. Povestea lui Besfort Y. și a Rovenei St. poate fi citită ca o metaforă, însă nu neapărat în codul evident al relației dintre individ și istorie, ci în cel

Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

pentru Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (2011). 2014. Apar volumele: Caragiale abisal (ediția a doua, revăzută și adăugită, Edituara Muzeului Național al Literaturii Române, București); Eminescu incorect politic (Editura Scara, București); Numere în labirint (vol. IV, Editura Detectiv literar, București); Literatura română acasă (Editura Ideea Europeană, București). I se decernează, de către Nicolae Breban, Premiul revistei "Contemporanul. Ideea Europeană". MARELE ZID, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 1981 Ioan HOLBAN Debuturi la "Junimea" (II) La o cu totul altă formulă narativă face

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
de scrupule. Și ministrul și Cațavencu recurg la șantaj. Prefectul poliției și Pristanda recurg la "violarea domiciliului". Se pare că ministrul lui Poe procedează ca Agamemnon Dandanache, a pus bine scrisoarea la păstrare, pe când Cațavencu o poartă în căptușeala pălăriei. Detectivul angajat de prefectul poliției aplică o metodă mai puțin cunoscută în vederea descoperirii documentului, că scrisoarea "e păstrată la vedere", precum un copil care câștigă la un joc iscodind mimetic adversarul, ceea ce nu reușise prefectul poliției pentru că acesta îl reducea pe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Renaștere. Theodor Codreanu crede că aceasta va fi transmodernismul. "Contemporanul. Ideea europeană", nr. 3, martie 2014 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007; II, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2008; III, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA DETECTIV LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu Am să încep cu vorbele autorului: "Acest op e oglinda formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului XX". Intelectualul este d-l Theodor Codreanu, iar opul său se intitulează Numere în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
273 Amalia VOICU Transmodernismul sau viitorul recent al postmodernismului 280 Lucian GRUIA Theodor Codreanu "Transmodernismul" 283 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007; II, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2008; III, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA DETECTIV LITERAR, 2014 Constantin CĂLIN Tânărul Codreanu 287 Lucian VASILIU Literatură de... Huși 289 Valeria MANTA TĂICUȚU Lecturi constructive O nouă carte de Theodor Codreanu 290 Simion BOGDĂNESCU Biografia numărată a ideilor 293 Ion Gheorghe PRICOP " Numere în labirint" (II), de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
http://luceafarul.wordpress.com/literatura/o-noua...; accesat: 24.02.2015 14 Cronică semnată cu pseudonimul Dinu Mirea (n.ed., L.C.). 15 Cronică semnată cu pseudonimul Dinu Mirea (n.ed., L.C.). 16 Volumul al IV-lea a apărut în 2014, la Editura Detectiv literar din București. 17 Articol semnat cu pseudonimul Dinu Mirea (n.ed., L.C.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Theodor Codreanu în imaginarul criticii Theodor Codreanu în imaginarul criticii 14 1

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301

inima d tale bate puternic și clocotitoare pentru ce este plăcut, frumos și înălțător. Am observat, colegii vă iubesc, vă respectă și aceasta este lucru mare. În vasta corespondență pe care ai avut-o, d-ta ai fost și un detectiv, deoarece i-ai descoperit pe toți colegii, cu actualele lor adrese, ceea ce dovedește multă răbdare, perseverență și activitatea de scriptologie care devine câteodată tare neplăcută. Ultima achiziție a fost a lui Coșulschi. Bietul, necăjitul și săracul elev de odinioară, câte

Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

prevenirea și reprimarea acțiunilor contra siguranței statului. A doua parte a lucrării a prezentat organizarea polițienească a unor mari capitale europene, printre care cele ale Franței, Austriei, Germaniei și Ungariei. Capitala Franței era supravegheată informativ de patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare. În Viena acționau 300 de detectivi grupați în Secția Criminală, iar Berlinul avea la dispoziție, tot în cadrul Poliției judiciare, Secția a IV-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
parte a lucrării a prezentat organizarea polițienească a unor mari capitale europene, printre care cele ale Franței, Austriei, Germaniei și Ungariei. Capitala Franței era supravegheată informativ de patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare. În Viena acționau 300 de detectivi grupați în Secția Criminală, iar Berlinul avea la dispoziție, tot în cadrul Poliției judiciare, Secția a IV-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția Judiciară din Budapesta avea în subordine Corpul Detectivilor cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de detectivi grupați în Secția Criminală, iar Berlinul avea la dispoziție, tot în cadrul Poliției judiciare, Secția a IV-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția Judiciară din Budapesta avea în subordine Corpul Detectivilor cu cinci brigăzi, fiecare cu un număr variabil de subbrigăzi a 5-14 oameni. În plus, la fiecare comisariat se afla o subbrigadă a Corpului Detectivilor, care se ocupa strict de problemele siguranței statului. În final, Vasile Barbu a prezentat propriile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția Judiciară din Budapesta avea în subordine Corpul Detectivilor cu cinci brigăzi, fiecare cu un număr variabil de subbrigăzi a 5-14 oameni. În plus, la fiecare comisariat se afla o subbrigadă a Corpului Detectivilor, care se ocupa strict de problemele siguranței statului. În final, Vasile Barbu a prezentat propriile concluzii la care a ajuns și necesitatea impunerii unor măsuri privind securitatea statului român. Astfel, el a considerat că „înființarea unui singur cazier general pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a orașului, serviciul de siguranță și brigada zonală de siguranță). Din punct de vedere informativ, Direcția Generală a Poliției se baza pe Direcția Poliției de Siguranță, care aduna și centraliza toate informațiile privind ordinea publică, îndeplinind prin ofițerii de poliție, detectivi, agenți și organe speciale „însărcinările serviciului de ordine publică și siguranța statului”. Paza securității interne era cea mai importantă ramură a Poliției, deoarece avea misiunea specială de „a veghea asupra siguranței statului”, fiind coordonată tot de Direcția Poliției de Siguranță

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Străinilor. Pe lângă această structură, în cadrul Direcției Generale a Poliției funcționau două organe, cu atribuții de colaborare informativă: Biroul Jandarmeriei, pentru colaborarea între serviciile de poliție urbană și cele de poliție rurală, adică șefii de post care erau jandarmi, respectiv Corpul Detectivilor, cu organizare proprie și atribuții specifice, acesta fiind serviciul de informații acoperit al Ministerului de Interne. În serviciile exterioare, au intrat Prefectura Poliției Capitalei și inspectoratele regionale de poliție. Prefectura Poliției Capitalei, având în atribuții sarcini multiple, a beneficiat de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de călătorie; b. Biroul emigrării, imigrării și statisticii; c. Biroul autorizări de intrare în țară, expulzări și certificate de identitate; d. Biroul prelungirii de ședere în țară. În subordinea directă a Direcției Poliției de Siguranță se mai aflau Inspectoratul Corpului Detectivilor și Biroul Registraturii și Arhivei. O organizare specială a fost acordată Prefecturii Poliției Capitalei, organizată în opt servicii centrale: 1. Serviciul Poliției Administrative (cinci birouri); 2. Serviciul Poliției Judiciare (patru birouri); 3. Serviciul Poliției Sociale, al Moravurilor și Informațiilor (cinci

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subversivi în raport cu cele aflate în dotarea funcționarilor D.G.P. Mai mult, bugetul pe anul 1930 a fost alcătuit cu intenția de a micșora fondurile D.G.P. cu 120.000.000 lei, adică eliminarea a 1173 funcții de polițiști, agenți de siguranță și detectivi, ceea ce ar fi avut ca efect „consecințe foarte dureroase” pentru siguranța statului și, practic, dezagregarea instituției. Dr. Bianu a arătat, ca exemplu, că Viena, oraș cu 2.000.000 locuitori, întreține o poliție cu 1,2 miliarde lei/an, în timp ce

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că aceasta „diferă cu totul de cea a continentului european”, având un efectiv de 56.045 funcționari. O altă analiză a locotenentului-colonel Vasile Barbu a vizat organizarea informativă existentă în câteva capitale europene. La Paris funcționau patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare, în Viena acționau 300 de detectivi, coordonați de Secția Criminală, iar capitala Ungariei avea organizat un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
european”, având un efectiv de 56.045 funcționari. O altă analiză a locotenentului-colonel Vasile Barbu a vizat organizarea informativă existentă în câteva capitale europene. La Paris funcționau patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare, în Viena acționau 300 de detectivi, coordonați de Secția Criminală, iar capitala Ungariei avea organizat un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Vasile Barbu a vizat organizarea informativă existentă în câteva capitale europene. La Paris funcționau patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare, în Viena acționau 300 de detectivi, coordonați de Secția Criminală, iar capitala Ungariei avea organizat un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă cu efectivul de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subordonate Poliției Judiciare, în Viena acționau 300 de detectivi, coordonați de Secția Criminală, iar capitala Ungariei avea organizat un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă cu efectivul de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția IV-a Criminală avea în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă cu efectivul de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția IV-a Criminală avea în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ/contrainformativ. Comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri a propus Ministerului de Interne înființarea unui singur cazier judiciar, atât pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Siguranța statului. Obiectivele D.G.P. au fost stabilite ca fiind „coordonarea și realizarea activității de ordine și informații” pe între teritoriul urban al României. Printre serviciile centrale și speciale ale D.G.P. nerepartizate pe direcții s-au numărat: Cabinetul directorului general, Corpul Detectivilor, Inspectoratul Gardienilor Publici, Biroul de studii și documentare, Institutul de Poliție și școlile de pregătire și educație profesională. Modul cum a fost perceput și aplicat de către polițiști actul normativ din 1929 a fost cerut de către directorul general al D.G.P., Constantin

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Mobile pentru rapiditatea intervențiilor și rezolvarea infracțiunilor. Prin Ordinul de Serviciu nr. 21.460-S/5 aprilie 1937, directorul general al D.G.P. a impus noi norme pentru compartimentarea muncii în serviciile centrale. Astfel, lucrările celor trei direcții, ale Inspectoratului Corpului Detectivilor și ale Serviciului Controlul Străinilor trebuiau prezentate doar de șefii acestora, iar funcționarii au fost atenționați să dea dovadă de mai mult profesionalism în rezolvarea sarcinilor, de mai multă discreție și de mai multă implicare în activitate. La rândul său

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și continuând cu toți șefii de servicii și de birouri, polițiști și agenți implicați în culegerea de informații și colaborarea cu celelalte instituții similare, în scopul unei informări cât mai corecte și eficiente către conducerea statului român. A.3. Corpul Detectivilor Legea din 1929 a prevăzut, printre altele, că „brigăzile centrale existente pe lângă D.G.P. vor continua să funcționeze până la aplicarea integrală a dispozițiilor legii de față, care se va face în cel mult doi ani”. Peste doi ani, la 10 aprilie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost adoptată Legea pentru modificarea și suprimarea unor articole din Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului, care a modificat art. 12, al. final (vezi mai sus) astfel: „În locul brigăzilor centrale va lua ființă, în limitele bugetare, un corp de detectivi care va funcționa pe baza unui regulament special”. Practic, Inspectoratul Corpului Detectivilor a preluat atribuțiile deținute de Inspectoratul Brigăzilor Centrale (patru brigăzi de siguranță), având următoarea organizare și misiune: 1. Grupa I-a - partide politice și mișcări sociale de dreapta

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]