3,503 matches
-
19 la sută. Concluziile care se desprind din studiul rezumativ, dar „in extenso” în lucrare, al pancreatectomiilor, pot fi rezumate astfel: 1. Indicațiile pancreatectomiilor, indiferent de lărgimea lor, în afara cazurilor de urgență, vor fi judicios analizate, cel puțin în două deziderate: - în ceea ce privește afecțiunea pancreasului, care necesită pancreatectomie, să se studieze dacă potențialul general al bolnavului poate suporta o intervenție chirurgicală de anvergură, de talia îndepărtării chirurgicale a unor segmente de pancreas, ca operații cu intenție de radicalitate, sau operația să se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
mătușă Brigitte se sfîrșește de cancer pe măsură ce glosarul- compilație înaintează în timp. Este oare Une Glossaire (luat ca întreg, nu în articolele lui separate) o narațiune, după criteriile anterioare? Cu certitudine, unui glosar obișnuit i-ar lipsi toate cele trei deziderate de mai sus. La început, cel puțin, se pare că Une Glossaire e văduvit în această privință - față de texte narative indiscutabile, ca Barn Burning de Faulkner și Pnin de Nabokov, unde cititorul aproape că poate găsi imediat indicatori ai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
material agricol din "țările avansate", adică din țările Europei Centrale, care la rândul lor erau invitate să se specializeze în domeniul industrial. În realitate, relația de dependență astfel gândită nu a fost niciodată realizată. Cu toate acestea, ea rămâne un deziderat pentru responsabilii sovietici, influențând astfel evoluțiile economice și politice ale democrațiilor populare. După prăbușirea blocului comunist, Uniunea Europeană exercită o tutelă de tip nou asupra Europei Centrale și Orientale, tutelă care nu presupune exploatarea economică. Țările nu sunt însă mai puțin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ediția de față, volumul include, pe lângă textele poetice, două manifeste literare esențiale pentru literatura sârbă modernă - Explicație la Sumatra (1920) și Pentru versul liber (1922). Aici sunt exprimate, într-o manieră ce plasează manifestele în vecinătatea avangardelor din Europa occidentală, dezideratele unei generații ce reinterpretează tradiția literară și mobilizează atenția lumii culturale spre domenii noi ale creației: "Timpurile cele mai noi au acceptat versul liber. Viața este alta, iar în cadrul ei și arta ocupă alt loc. Și, de asemenea, lirica. Logic
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
una de maximă dificultate, ca și cea politică sau științifică, ea cere enorm timp, consecvență În același mediu, simț al relațiilor și al „mediului” specific ieșit din comun, un instinct al orientării și sociale de prim rang etc., etc., dincolo de dezideratele riguroase și elementare cum ar fi cunoașterea perfectă a limbii și culturii În care te avânți! - sau... riscul (politică enorm al Întoarcerii, afrontând furia camarilei securisto-politice! Într’ adevăr... greu, extrem de „greu” și chiar de „periculos” era „cel de-al doilea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o putem Înțelege: este izbitura socialului, față de care formele psihice Încă labile cedează; contactul, șocul cu primele autorități În afara familiei - pedagogul, autoritățile civice -, dar și revolta față de autoritățile „interne” - părinții, tatăl, mai ales. Șocul față de „cinismul social”, „nepotrivirea” grosolană a dezideratelor sociale față de cele „ideale”, scurse din cărțile, din preceptele scolastice, școlare, sau pur și simplu „ieșite, forjate” de mințile Înfierbântate postpuberale. Este, bineînțeles, un refuz al realității, al celei sociale În primul rând, al societății, așa cum este ea organizată, cum
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Împacă cu starea de fapt din grija pentru familie, din grija profesională, dintr-o necesitate minimă de previzibilitate și chiar de-o oarecare onorabilitate!... Iar greșeala mai ales a ultimului deceniu al cuplului prezidențial a fost tocmai desconsiderarea acestor minime deziderate umane și sociale, iar sfârșitul „lor”, al celor doi, atât de grotesc, atât de diferit față de colegii lor, șefii statelor comuniste din Est, din jurul nostru, a fost poate și un răspuns al acestei indignări ce venea realmente „de jos”! (De
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
principi munteni și moldoveni din istorie - iar scriitorul Titus Popovici și alții i-au satisfăcut, În pelicule ample și kitsch, o grandoare Împrumutată! -, proclamându-se un ctitor și un păstrător al tradiției naționale, el a rămas, Însă, prizonierul celor câtorva deziderate leniniste pe care le-a deprins În Închisorile făcute În tinerețe, iar În ultimul deceniu, a luat măsuri care veneau În condradicție flagrantă, absolută, cu elementele mari ale tradiției istorice românești, În esență: Biserica, Țăranul - proprietar de pământ, de vite
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În toată țara, unde se afirmau, ba aș putea spune că se clamau, se strigau, cu aceeași voce răgușită și cu ochii inflamați resturi se pare Încă vii ale stalinismului românesc, revenirea „necondiționată la atașamentul de partid” și uitarea ultimelor deziderate ceaușiste, precum profesionalismul, randamentul la locul de muncă, contractele economice cu străinătatea, selecționarea cadrelor după pregătire și eficiențăă la faptul că „șeful” se pregătește, poate după modelul nord-coreean, să concentreze În mâinile sale toată puterea! E adevărat că, se pare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
detalii, cartea de față se adresează specialiștilor, acelor cititori cu exercițiul lecturii elevate sau celor pasionați de simbolismul bacovian și nu numai... Nivelul este unul intențional înalt, abordarea respectă canoanele academice, și din câte am putut surprinde, autorul își nuanțează dezideratele, asumându-și și nemulțumirea de a nu fi spus tot... "Ateneu", nr. 9, septembrie 2003 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" Theodor Codreanu este autorul unei cărți care depășește limitele noționale ale monografiei Bacovia, propunându-și (reușind, fără îndoială) să aducă noutăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-i de loc de dată recentă, vine de departe, la ea se referă și postfața cărții, fără pretenția că noi am spus tot ceea ce așteaptă cititorul, dar un îndemn către cercetarea domeniului îl facem și vă mulțumim dacă veți aprofunda dezideratele. Cartea profesorului Alexandru Mânăstireanu „Călător... prin vâltoarea vremii”, în totalitatea ei, cele patru volume, cuprinde foarte multă corespondență, cu informații social-culturale și științifice care servesc cititorului în multe privințe. Nu la aceasta, care stă deja la îndemâna noastră, ne vom ocupa
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
se impunea și pentru țara noastră. De asemenea, el nu a omis lipsurile existente la nivelul Ministerului de Interne din România, afirmând extrem de pertinent: „Dacă legislația polițienească a noastră nu lasă mult de dorit, apoi se poate spune că înfăptuirea dezideratelor legilor aproape că nici nu a început”. Pe lângă Vasile Barbu, mai pot fi menționați, cu lucrări bune în același domeniu, C. I. Bendescu (Memoratorul general pentru uzul ofițerilor de jandarmi (1930)) și colonelul Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se întâmplă în țările balcanice și, în fiecare seară, un buletin informativ pe această temă era expediat la Moscova. Una din direcțiile principale de acțiune ale U.R.S.S. a fost restabilirea relațiilor diplomatice cu Bulgaria și Iugoslavia. Pentru atingerea acestui deziderat, presa sovietică nu a atacat guvernul conservator condus de Aleksandr Țancov, dar a susținut venirea la putere a lui Aleksandr Malinov, un politician moderat, cu care relațiile diplomatice bilaterale ar fi fost îmbunătățite vizibil. Scopul acestor acțiuni diplomatice ale Moscovei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest lucru „se impune” în eficientizarea colaborării între structurile menționate. În privința concluziilor rezultate în urma călătoriei de studii, ofițerul de jandarmi a fost extrem de tranșant: „Dacă legislația polițienească a noastră nu lasă mult de dorit, apoi se poate spune că înfăptuirea dezideratelor legilor aproape că nici n-a început”. Un alt ofițer trimis în străinătate pentru documentare a fost locotenent-colonel Constantin Tobescu, unul din ofițerii de informații ai I.G.J., care a vizitat Cehoslovacia, Franța și Italia „ca să ia contact cu jandarmeriile străine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
preveni orice atentat, organizat de diverse asociații, mișcări sau organizații, atât legale cât și clandestine, iar în al doilea rând, s-a acționat pentru paza efectivă a persoanelor, în scopul zădărnicirii inițiativelor izolate de suprimare a conducătorilor țării. Aceste două deziderate nu au putut fi puse în practică decât parțial în ceea ce-l privește pe primul ministru Armand Călinescu, motivul principal fiind suprimarea măsurilor de siguranță chiar de către el însuși. Totuși, până la atentatul reușit, agenții Corpului Detectivilor, în colaborare cu celelalte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
poliției toată independența necesară pentru îndeplinirea misiunii sale naturale, îndepărtând-o de influențele locale care o împiedicau în trecut să-și realizeze această misiune; d) Să coordoneze cât mai perfect acțiunea diferitelor ramuri polițienești”. Cauzele pentru care în trecut aceste deziderate n-au putut fi transpuse în practică au fost „pasiunea politică și mobilurile electorale”, care au înăbușit încercările de administrație obiective. Proiectul de lege care trebuia să modifice Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului din 21 iulie 1929 a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
b. A evita, prin informații oportune și măsuri imediate, orice încercări din partea inamicului de a executa, prin agenți sau partizani, acte de terorism în spatele frontului. c. A cunoaște în orice moment starea de spirit a trupelor proprii. Pentru realizarea acestor deziderate au fost trasate următoarele linii principale de acțiune, fiecare fiind divizată în mai multe mijloace de acțiune: 1. Împiedicarea inamicului de a culege informații. 2. Asigurarea spatelui contra oricăror încercări de a se săvârși acte de terorism. 3. Cunoașterea stării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și telegrafice, dispunerea unităților în orașe (planul clădirilor, a corpurilor de gardă, a șanțurilor, posibilitatea blocării trupei în cazarmă), situația și paza depozitelor de arme și muniții, identificarea locuințelor șefilor de instituții publice și izolarea acestora. Pentru realizarea celor două deziderate majore - „a urmări cadrele legionare și filarea lui Antonescu” - au fost angrenați zece ofițeri tineri, 80 de studenți din rândurile mișcării și o serie de servitoare recrutate/ infiltrate în casele unor cunoscuți ai primului-ministru. Din procesarea datelor privind activitatea serviciului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în anii următori. 39. Referitor la crearea datoriei externe, Guvernul consideră că trebuie manifestată grijă că sursele de finanțare externă să fie utilizate astfel încît povară rezultată pentru serviciul datoriei să fie suportabila, iar solvabilitatea externă menținută. Pentru realizarea acestui deziderat, Guvernul supraveghează foarte strict toate împrumuturile externe contractate sau garantate de către sectorul public și a fost creat un Comitet interministerial care va inventaria toate creditele posibile și va decide asupra priorităților înainte de acordarea garanțiilor guvernamentale. Mai mult, Guvernul intenționează să
LEGE Nr. 64 din 8 iulie 1992 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat României de către Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108340_a_109669]
-
sarcinii de a le supraveghea. Deciziile noastre de la Helsinki au făcut C.S.C.E. mai operațională și eficiența. Suntem hotărîți să folosim integral consultările și acțiunile concertate care să permită un raspuns comun problemelor cu care ne confruntăm. 19. În abordarea acestor deziderate, evidențiem rolul central al C.S.C.E. în promovarea și supravegherea schimbărilor în regiunea noastră. În această eră a tranziției, C.S.C.E. este crucială în eforturile noastre de a preveni agresiunea și violență prin examinarea cauzelor care stau la originea conflictelor și de
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
de conținut. ... În altă ordine de idei, se apreciază că obiecția formulată nu poate fi primită și pentru aceea că dispozițiile ministrului justiției, date procurorului în mod direct sau prin procurorul general, nu sunt necondiționate, ci, dimpotrivă, sunt strict circumscrise dezideratului social general, exprimat clar și ferm de acelasi text prin formulă: "în vederea respectării și aplicării legii". Ca atare, dispozițiile ministrului justiției, directe sau mijlocite, dobândesc caracter obligatoriu numai dacă îndeplinesc condiția stabilită de legiuitor. Sintagma "în vederea respectării și aplicării legii
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V fiind "Începuturi de o unire mai de aproape între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc își are astfel originea în prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer a misticii religioase înspre dezideratul naționalist. G.R. Melidon (1874), în calitate de revizor școlar, predica viitorilor învățători să se raporteze la școală ca la "o a doua biserică" (p. 103). O analogie reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]