2,549 matches
-
575 Ibidem, p. 185. 576 Ioana Lipovanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 89. 577 Ibidem, p. 181. 578 Se înscrie, astfel, într-un program de cercetare lansat în filosofia secolului al XX-lea, centrat pe raportul dintre logică și dialectică (Vezi în acest sens Petru Ioan, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990, chapter 7), mai exact într-o secțiune a acestuia numită "Logica dialecticii". 579 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în filosofia secolului al XX-lea, centrat pe raportul dintre logică și dialectică (Vezi în acest sens Petru Ioan, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990, chapter 7), mai exact într-o secțiune a acestuia numită "Logica dialecticii". 579 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 85. 580 Așa cum au făcut în spațiul filosofic românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000, p. 61. 728 Ibidem, p. 61. 729 Ibidem p. 81. 730 Ibidem, pp. 86-87. 731 Cf. H. Cuny, Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969, p. 40. 732 Dumitru Daba, Dialectica naturii și gândirea teoretică modernă, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 65. 733 Max Born, Fizica în concepția generației mele, Editura Științifică, București, 1968, p. 48. 734 Ibidem, p. 89. 735 Cf. Ioan-Ioviț Popescu, Andrei Belea, "Conceptul de dualitate undă-corpuscul", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sistem, holon, Editura Mirton, Timișoara, 1992, p. 151. 759 Ibidem, p. 152. 760 Ibidem. 761 Ibidem, p. 154. 762 Ibidem, p. 155. 763 Gaston Bachelard, Le nouvel esprit scientifique, Felix Alcan, Paris, 1934. 764 Gaston Bachelard, "Noul spirit științific", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 169. 765 Ibidem, p. 164. 766 Ibidem, p. 170. 767 Ibidem, pp. 175-176. 768 Ibidem, p. 192. 769 Ibidem, p. 189. 770 Ibidem, p. 191. 771 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1986, p. 169. 765 Ibidem, p. 164. 766 Ibidem, p. 170. 767 Ibidem, pp. 175-176. 768 Ibidem, p. 192. 769 Ibidem, p. 189. 770 Ibidem, p. 191. 771 Ibidem, p. 192. 772 Gaston Bachelard, "Activitatea raționalistă a fizicii contemporane", în Dialectica spiritului științific modern, vol. II, p. 286. 773 Gaston Bachelard, "Dialectica filosofică a noțiunilor relativității", în Ibidem, p. 232. 774 Ibidem, p. 233. 775 Gaston Bachelard, "Filosofia lui Nu", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 280. 776 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
767 Ibidem, pp. 175-176. 768 Ibidem, p. 192. 769 Ibidem, p. 189. 770 Ibidem, p. 191. 771 Ibidem, p. 192. 772 Gaston Bachelard, "Activitatea raționalistă a fizicii contemporane", în Dialectica spiritului științific modern, vol. II, p. 286. 773 Gaston Bachelard, "Dialectica filosofică a noțiunilor relativității", în Ibidem, p. 232. 774 Ibidem, p. 233. 775 Gaston Bachelard, "Filosofia lui Nu", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 280. 776 Ibidem, p. 281. 777 Ibidem, p. 368. 778 Ion Mânzat, "Dialectica neclasică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
772 Gaston Bachelard, "Activitatea raționalistă a fizicii contemporane", în Dialectica spiritului științific modern, vol. II, p. 286. 773 Gaston Bachelard, "Dialectica filosofică a noțiunilor relativității", în Ibidem, p. 232. 774 Ibidem, p. 233. 775 Gaston Bachelard, "Filosofia lui Nu", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 280. 776 Ibidem, p. 281. 777 Ibidem, p. 368. 778 Ion Mânzat, "Dialectica neclasică în orizontul științei contemporane", în Revista de filosofie, nr. 5-6, București, 1999. 779 Gaston Bachelard, "Supraraționalismul", în Dialectica spiritului științific
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Bachelard, "Dialectica filosofică a noțiunilor relativității", în Ibidem, p. 232. 774 Ibidem, p. 233. 775 Gaston Bachelard, "Filosofia lui Nu", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 280. 776 Ibidem, p. 281. 777 Ibidem, p. 368. 778 Ion Mânzat, "Dialectica neclasică în orizontul științei contemporane", în Revista de filosofie, nr. 5-6, București, 1999. 779 Gaston Bachelard, "Supraraționalismul", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 259. 780 Ibidem, p. 260. 781 Ibidem, p. 263. 782 Ibidem. 783 Ion Mihail Popescu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Nu", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 280. 776 Ibidem, p. 281. 777 Ibidem, p. 368. 778 Ion Mânzat, "Dialectica neclasică în orizontul științei contemporane", în Revista de filosofie, nr. 5-6, București, 1999. 779 Gaston Bachelard, "Supraraționalismul", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 259. 780 Ibidem, p. 260. 781 Ibidem, p. 263. 782 Ibidem. 783 Ion Mihail Popescu, op. cit., p. 147. 784 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 167-168. 785 Gaston Bachelard, Dialectica spiritului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 259. 780 Ibidem, p. 260. 781 Ibidem, p. 263. 782 Ibidem. 783 Ion Mihail Popescu, op. cit., p. 147. 784 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 167-168. 785 Gaston Bachelard, Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 343. 786 Vezi Ferdinand Gonseth, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995, pp. 249-260. 787 Gaston Bachelard, op. cit., pp. 344-345. 788 Ibidem, p. 345. 789 Ibidem, p. 348. 790 Ibidem, p. 350. 791
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 350. 791 O antinomie de acest gen ar fi cea din microfizică, referitoare la proprietățile particulelor elementare: Electronul este un corpuscul Electronul este un fenomen ondulatoriu. 792 Ibidem, p. 358. 793 Alexandru Surdu, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983, p. 4. 794 Vezi Peter Mittelstaedt, Problemele filozofice ale fizicii moderne, Editura Științifică, București, 1971, cap. 6. 795 Alexandru Surdu, op. cit., p. 4. 796 Se pare că acest studiu a fost
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecologistă își înțelege tocmai această situare într-un flux dinamic al realizării de sine. Cred că această terminologie specifică ecologiei profunde poate fi reformulată cu ușurință în termenii filosofiei imanentiste a lui Spinoza, eventual cu importarea anumitor elemente specifice unei dialectici de tip hegelian. Conceptele cu care lucrează reprezentanții ecologiei profunde, deși au o încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor clarificate în termenii unei teorii care nu conține nimic mistic. În condițiile în care acceptăm că relația de interconectivitate este constitutivă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-ne din cercul puterilor latente,/ Vieții universale, adânci, ne vom reda" (Panteism). Ceea ce se dă ca posibil întrupat în transparența strălucirilor avide se re-dă stadiului pre-ființial al originii, universală ascundere a Vieții fondatoare. În Banchizele e exprimată pregnant această subtilă dialectică ce conjugă la nivelul ființării tensiunea dintre ascundere și neascundere: "Mereu rătăcitoare, substratul lor închide/ Tot darul unui soare roșiatec și avar,/ Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar/ Și toată înflorirea reflexelor fluide". Rătăcitoare în spațiul intermediar al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-l vezi/ ce-n tine se învăluie-n tăcere"4. "Vălul/ ce negrăit acoperă"5 desparte vizibilul de invizibil; acoperindu-l pe acesta din urmă, îl propune pe cel dintâi ca singurul cu adevărat posibil. Mai mult: scoate invizibilul din dialectica manifestării; fiind acoperit, prin urmare de nevăzut, el nu există; lumea - inclusiv cea a omului - este imperiul vizibilului: esse est percipi. Dar din moment ce invizibilul este prin definiție nevăzutul, de ce trebuie acoperit, ascuns din vederea pentru care el oricum nu este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
larg al ochilor deschiși. Aici, în albul acestui prag nevăzut, uitarea timpului este iubirea, veșnicia fidelității 8. În prezentul care închide viitorul, daimonul vine la nesfârșit și luminează urmele zilei, trece mereu așa. Mircea Ivănescu sau imaginea absenței de imagine Dialectica prezenței și absenței care dă imaginea ca fenomen de substrat, în chiar posibilul începutului ce deschide vederea, lucrează în intervalul unor complementare faceri și desfaceri, așa cum se dă ea pe față în poemul De-a baba oarba de Mircea Ivănescu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nebunia cea dată nouă în dar de zei" (244 a), iar "nebunia, când hărăzită-i de la zei, este ceva frumos" (244 c), "stă mai presus nebunia care ne vine de la zeu pe lângă omeneasca chibzuință" (244 d). 38 E. R. Dodds, Dialectica spiritului grec (Grecii și iraționalul), Editura Meridiane, București, 1983, p. 244. 39 "Profilul de crin, simetria hexagonală a lumii se ivesc din cultul formelor" (Dan Botta, Despre arta poetului, în op. cit., vol. IV, p. 184). 40 M. Heidegger, "[...] În chip
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
social. Un singur lucru pare să se focalizeze asupra lui cu predilecție: tirul fulgerelor. Cu cât substanța lui se călește în indiferența crescândă, cu atât conductibilitatea ei la fulminență sporește: atât cât rezistă, pe culmile disperării omul devine paratrăsnet. O dialectică neliniștitoare se amorsează între, pe de o parte, capacitatea lui de conducție și dispersie a urgiei și, pe de alta, incapacitatea urgiei de a-l distruge. Un fel de pariu pe transferul de nemurire devine tentația principală a acestei dinamici
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
până la adoptare modul de a fi înseamnă că de fapt o faci fără să-ți dai seama și că trebuie să fii ajutat să conștientizezi lucrul ăsta." Pătruns de mirosul greu al locului ca de-o inspirație reziduală impermeabilă la dialectică, arhitectul se simți agentul molipsirii lumii cu modele aristocratice, ca și cum valabilitatea acestora ar fi atârnat în vreun fel de răspândirea interesului pentru ele. Aaa, nu, asta reprezenta o nepermisă concesie făcută mercantilismului burghez, ce contravenea ideologiei de castă singularizată definitiv
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ei și în cortul nomazilor aceeași strategie amicală; acolo însă neîncrederea prevalase. Acel "noi vrem să trăim ca voi" fusese clar trântit ca baricadă în calea întâlnirii, și tocmai pentru a împiedica imprevizibilul du-te-vino al conversației. Tranc! Oameni suspicioși la adresa dialecticii lăsaseră poarta unui baraj ce protejează de viituri cu prețul secetei. Ștampila lor cu inscripția "aprobat" căzuse greu pe un proiect în albul cel mai murdar. Cum ar veni, nu vrem să știm cine sunteți, căci știm deja foarte bine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
facă rost de-o privire publică mai tolerantă... − Știi ce cred? Ei nu de atenția noastră au nevoie, cât de neatenție: practică un joc de-a distragerea, și nu atragerea atenției. Pură strategie, artă marțială brută, pe care-o opun dialecticii noastre. Fascinat de privirile solicitate insistent, narcisistul se mișcă greoi și previzibil, urmând spotul reflectoarelor, ceea ce face ca spațiul din jurul lui să devină mai permeabil mașinațiunilor de tot felul. Acest "vă rog să mă-nțelegeți!" e un truc de iluzionism
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
suprafață cuprinde un paralelism la situația de viață a pacientului, iar dimensiunea de adâncime accesează posibilitățile de transformare interioară, prin mesaj. Acțiunea, personajele, situațiile pe care structura de suprafață le propune, la nivelul conținutului reprezintă verigi exterioare de legătură, în dialectica minte conștientă-minte subconștientă. Veriga interioară a acestei relații o realizează limbajul, printr-o sintaxă specifică, incluzând anomalii sintactico-semantice de tipul omonimiei sintactice, al sinonimiei sintactice, al elipsei, distorsiuni topice, inconsecvențe la nivelul propozițiilor etc. Sunt trăsături care activează mecanismele psihologice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de Eugenio Coșeriu în volumul Principiile lingvisticii ca știință a culturii (E. Coșeriu, 1991-1992), unde lingvistul formulează cinci principii funcționale: "principiul obiectivității", "principiul umanismului", "principiul tradiției", al antidogmatismului și principiul "utilității publice" sau al binelui public. Sunt principii fundamentale în dialectica raporturilor dintre mass-media și cititor. Parafrazarea în titlurile bine selectate, a celebrului personaj din literatura engleză, Robin Hood, este în esență, o problemă de interferență culturală, de reconsiderare a unei anumite culturi, de către jurnalist și este o metaforă jurnalistică. Paratextul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care ingeniosul Lalande l-a dat acestui cuv�nt � �principiile� metodei sociologice. �ntre Durkheim ?i noi s-a produs o complet? distan?are a punctelor de vedere�. [�]. ��n opozi?ie cu sociologia durkheimian? inspirat? de Comte ?i, dincolo de Comte, de dialectica german?, sociologia contemporan? este hoț?r�ț empiric?. Ea abordeaz? problemele nu doar pentru a deschide perspective asupra procesului socializ?rîi, ci pentru c? s�nt interesante �n ele �nsele. O emisiune radiofonic? dramatic? ne ofer? ocazia s? studiem psihologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și cea organizatoare a individualismului responsabil. În acest sens, suntem spectatori și actori ai unui proces de normalizare, de integrare și de moralizare a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul istoriei, dialectica spiritului, idealurile (poporul, națiunea, libertatea, umanitatea) și-au pierdut credibilitatea, printr-un proces de retroacțiune a individualismului responsabil. Una din formele de maturizare și asumare responsabilă a autonomiei individului este preocuparea sa, mai mult sau mai puțin manifest declarată, față de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]