3,587 matches
-
nevoite să cedeze, știind că Ceaușescu Încă avea contacte cu marile puteri și ținea să-și păstreze obrazul chiar și față de „lumea a treia”, În vremea aceea un veritabil „tampon” Între cele două blocuri, lumea arabă și africană, față de care dictatorul României avea mari planuri. Eu m-am Întors din nou la Paris, ocupat să-mi public cărțile și acolo, iar În urma mea nu s-a Întâmplat nimic. E adevărat că mi se putea aduce obiecția - valabilă și azi, probabil - că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ungaria, Cehia și Polonia fac parte din Uniunea Europeană, aflate Înaintea noastră la multe „capitole” esențiale ale administrației și economiei - România intra Într-un nou „tunel” al izolării de Europa și de propria ei tradiție În modernitate, urmându-l pe un dictator tot mai ridicol, mai „anacronic” În actele și gesticulația sa. Da, mă aflam atunci, În primăvara lui ’72, la o răscruce, deși primisem de curând un uriaș cadou, din punctul de vedere al unui emigrant care venea din Est: cetățenia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a filozofului, a cercetătorului (alchimistului!Ă, acel „turn de fildeș” hulit azi de nu puțini era, se pare, și semnul creației, al abundenței și al perspicacității individului singur, Împotrivindu-se nu rareori, În ridicolul și sărăcia sa, prinților și militarilor, dictatorilor, preoților, băcanilor miliardari și poliției secrete! Un alt „semn” al decadenței ce cutreieră azi ca un taifun lumea contemporană, artele, muzica, literatura, ar putea fi, În optica noastră, ceea ce am numit mai sus „spaima de neînțelegere” a lumii moderne și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În Europa țărilor Înalt industriale, suferea, cred eu, de un sindrom al unei „vinovății istorice”, perfect explicabile pentru o comunitate umană ieșită dintr-o rușinoasă Înfrângere și, mai ales, dintr-o ideologie criminală, la care participase nu numai nucleul din jurul dictatorului, dar și o bună parte a armatei, a populației civile, a tineretului. Sigur, acest sindrom al vinovăției Îl trăiau mai ales tinerii și unii dintre acei adulți ai clasei intelectuale care aveau forța de a-și renega trecutul, istoria și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adevărat de secole, din târzia medievalitate probabil, și cum, sperăm, nu se va mai repeta În curând! Dar uriașul ecou pe care-l dădea vocea liberă a Europei Libere În conștiința a milioane de Români, buimăciți literalmente de năpasta unui dictator care nu semăna cu nimeni, nici măcar cu colegii lui comuniști din țările Învecinate, Îi făcea pe cei care aveau acces la microfonul acestui post de radio american să creadă că posedau și În cultură ultimul cuvânt, că judecata lor era
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fi „prins” și o bună parte a establishment-ului politic, al suprastructurii administrative și chiar politice, tot mai nemuțumite de măsurile discreționare și aventuriste ale cuplului prezidențial, fapt pe care emigrația „luptătoare” nu-l lua În cont, amestecându-l pe dictator cu baza, destul de largă, a administrației și economiei din rândul cărora, mai ales la Începutul anilor ’80, au Început să apară voci tot mai hotărâte care criticau mai mult sau mai puțin pe față măsurile prezidențiale. Poziția mea era netă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prima zi, a făcut cerere de azil politic. (Urma să primească cetățenia franceză după câțiva ani.Ă „În spatele meu” se prăbușea România, Înecată printre țările comuniste din Est, dar alegând forma cea mai absurdă de centralism comunist, condusă de un dictator extrem de abil, cu multe relații occidentale și În ceea ce se chema pe atunci „lumea a treia” și care, simțind că se clatină rigoarea „Bibliei moscovite!”, a trecut, cu o insolentă nonșalanță și o demagogie pe măsură, spre un fel de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pământ, de vite și mândru de autoritatea sa locală - și Cultura. Această contradicție grotescă, dacă nu i-a grăbit sfârșitul, i-a oferit lui și soaței sale - căreia, printr-o ciudată slăbiciune sau neîncredere tipică și bolnăvicioasă ca a oricărui dictator În faza finală, i-a acordat, mai ales după ’71, puteri enorme În stat - un sfârșit ce, Încă o dată, ne duce cu gândul la medievalitatea târzie și la felul abrupt și rușinos În care au sfârșit unii boieri sau chiar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o mică Biblie, un fel de carte a lui Mao pe dos, cu care, În absența unei lupte sau organizări efective contra tiraniei, „se lupta” cu sabia de hârtie carageliană, de parcă, scufundându-ne, am fi vrut să-l Îngropăm pe dictator sub o avalanșă de hohote de râs!...Ă Da, eu interpretam astfel, În anii ’50, extraordinara carieră a Mioriței, refuzând analizele rafinate ale prietenilor mei - Cezar, Matei, Nichita și Grigore, care se opreau fermecați la metaforele ei, confiscând-o Într-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tutelari - i-a avut, cu adevărat, vreodată?! - și fervoarea, pasiunea pe care o punea filozoful În Întrebările, supozițiile, chiar disperările, de moment, când se „rușina” de imaginea detestabilă pe care o avea România „lașă” În ochii presei occidentale, suportând un dictator de-o atât de penibilă factură, mă convingeau Încă o dată de legătura strânsă, ombilicală - fie și ascunsă sau calomniată! - ce-l lega pe „teribilistul” gânditor al anilor ’30 de fatalitatea nașterii și formației sale. Dar... apropo de această acuză de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
88, În lumea pe care o cunoșteam bine, cea literară, artistică, existau Încă semne ale luptei, ale Împotrivirii sub diverse forme și chiar ale unei ciudate speranțe că „s-ar putea Întâmpla ceva!”. Nimeni nu știa prea bine ce - moartea dictatorului, o presiune mai clară din partea Rușilor, ba, unii amici, naivi și nu prea, mă asigurau că În unele convorbiri pe care le avuseseră cu Nicu Ceaușescu, prim-secretar la Sibiu, acesta Îi asigurase că, sub „domnia lui”, lucrurile vor lua
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
numai Într-o limbă comună, dar și Într-un teritoriu și o conștiință de sine majoră, amplă, fertilă, unitară. Am avut Într-un fel noroc, da, am avut noroc, În cele din urmă, că această „asiatizare” decisă, „mesianică”, a ultimului dictator român s-a petrecut târziu, cam cu un deceniu Înaintea surpării Bisericii moscovite. Pe care, În ultimii ani, În hybris-ul său, el Însuși Îndrăznea s-o conteste În calitatea ei de far ideologic al imperiului sovietic. O târzie imitație
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu precădere pentru „ne-alogeni”, Întărind astfel resentimentul multora față de Evrei și de Nemți, care aveau privilegiul de a fi „cumpărați” de rudele lor bogate burgheze, statele R.F.G. și Israel. De altfel, aceasta a fost arma sa predilectă, a ultimului dictator: resentimentul, ce este, cum o spuneam, În viziunea nietzscheniană, acea boală umană, abisală, psihică, În care unii indivizi nu sunt capabili de a se realiza prin forțe și calități proprii, ci „au nevoie” de un altul, de alții, pentru a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se baza exclusiv pe poliția clasică - cea politică - sau pe camarilă. Mai exista o „dimensiune”, un resort important al puterii sale - l-am numit mai sus, Resentimentul, În accepția lui Nietzsche și nu În cea curentă, ca ranchiună etc., capacitatea dictatorului de a ațâța din cotlonul celor mai rele, mai virile și mai vechi instincte, unele pseudo-calități, cum ar fi naționalismul, bazat nu pe valoare specifică și pe voință tradițională, coumună, ci pe excluderea „celuilalt”! Acest „celălalt” era exclusiv privilegiul Celui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ubicuă și aproape nemuritoare. (În ce mă privește, am trăit cunoscuta dimensiune a tragicului aristotelician, catharsis-ul, eliberarea absolută de tensiunea „groazei și a milei”, prima oară În viață, când am zărit cuplul prezidențial În situație ordinară: momentul când fostul dictator coboară, incomod, din tanchetă, și-și Îndreaptă ca un țăran căciula, de exemplu! În nici una dintre aparițiile sale ultra-numeroase și obsedante - dar În nici o imagerie din lunga și stufoasa putere comunistă În atâtea țări europene, asiatice și sud-americane! - nu ar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
națiuni care, dincolo de tradițiile, cultura, credința ei, și-a câștigat dreptul de a fi Om - abia și prin ideea de națiune! Faptul că „ideea națională” a fost, În vremuri moderne mai ales, speculată și Întrebuințată de aventurieri politici sau de dictatori impuși de forțe străine nu ne poate distanța de ea În nici un caz! Și nici obiceiul primitiv al celor care o folosesc ca o armă contra etniilor care ne sunt parteneri și complici În istorie, precum Nemții - Șvabi sau Sași
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la "comentariile" lui pe teme din acest palier. Deși Ceaușescu se afla în plină ascensiune și manifesta idei curajoase, mai ales în legătură cu evenimentele din Cehoslovacia, el nu se sfiește să surprindă gravele probleme legate de declinul socialismului și comunismului din pricina dictatorilor. Marx și Lenin au fost singurii care ar fi putut duce lumea la adevărul mult așteptat. E și aici un soi de utopie, dar să nu uităm că la vremea aceea nimeni nu visa la evenimentele petrecute după 1985. Așa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
putut duce lumea la adevărul mult așteptat. E și aici un soi de utopie, dar să nu uităm că la vremea aceea nimeni nu visa la evenimentele petrecute după 1985. Așa că într-o cuvântare ținută la Brașov în 1968, viitorul dictator radical "a emis fraze pline de hotărârea de a continua pe baze solide și "frățești" prietenia cu Uniunea Sovietică și cu ceilalți aliați. Ce "sănătoasă" și rușinoasă abandonare! Iar mulțimea aplaudă orice. Revolta slugii ține trei zile, cel mult" (2150
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a lui Mihail Ralea (3011). Asta nu-l împiedică să-și continue lecturile și să urmărească controversele și polemicile din presa literară ori să emită judecăți pe seama societății socialiste și comuniste, setea de putere a unor nebuni sugrumând idealurile sociale, dictatorii "în neputința lor, au devenit represivi, criminali în spatele unei retorici găunoase. Securitatea, miliția și propaganda au devenit armele de temut ale represiunii" (3054). Se pare că starea autorului se radicalizase. Dacă se mai adaugă faptul că în acest an s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De o parte stau adepții internaționalismului, de cealaltă cei ai naționalismului, concept pe nedrept blamat în ultima vreme, prin asocierea lui cu naționalismul ceaușist. În realitate, arată Theodor Codreanu, cultul personalității nu are nimic de-a face cu naționalismul autentic, dictatorul picând testul național în 1968, când n-a dus gestul până la capăt, și mai ales în noaptea de la Blaire House, când nu a acceptat (influențat de cabinetul 2) propunerea americanilor de liberalizare și democratizare. E simptomatic faptul că după 1989
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îl alungaseră din Mana Orheiului cu tot cu familie, iar el, Nicolae Ceaușescu, îl alungase din Țară, furându-i ce avea mai scump: cetățenia românească." De altfel, se zice că poziția de la Congresul XIV, fie și numai schițată, ar fi grăbit căderea dictatorului. Dincolo de raptul teritorial, Ceaușescu nu s-a sfiit să abordeze explicit, chiar cu o anume vehemență (la prima întâlnire cu Brejnev), chestiunea Tezaurului, rămasă până acum într-un ridicol stand-by: o tot "analizează" o Comisie Mixtă care... tace. Cartea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
energice din partea puterilor occidentale, cu toate că ele dețineau vaste domenii coloniale. O blocadă instituită de Liga Națiunilor, chiar dacă limitată și ineficientă, precum și opoziția celorlalte state i-au obligat pe liderii italieni să apeleze la Berlin. Începînd din acest moment, cei doi dictatori au colaborat pentru atingerea obiectivelor lor imperialiste comune. În octombrie 1936, cele două state au înființat așa-numita Axă Roma-Berlin. Acest aliniament era bazat pe asigurări privind sprijinul reciproc și pe împărțirea Europei în sfere de interes. Grecia, Albania și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eroism... Franța nu-și poate permite o nouă pierdere de sînge. Statisticile noastre vitale se mențin în zona nefavorabilă."4 Între timp, tabăra Axei făcuse progrese remarcabile. În iulie 1936, cînd a izbucnit un război civil în Spania, cei doi dictatori i-au venit în ajutor generalului Francisco Franco. Beneficiind de sprijinul Germaniei și al voluntarilor precum și de echipament italian, în martie 1939 acesta a obținut victoria. În martie 1938, cu acordul Italiei, Germania a anexat Austria. Acest act a fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întregului personal civil și militar guvernamental. Dacă ar fi fost reîntronat regele, ofițerii republicani din armată urmau și ei să fie înlocuiți cu monarhiști. De îndată ce a aflat de învingerea liberalilor, generalul Plastiras a organizat o revoltă și s-a proclamat dictator, dar rebeliunea a fost repede înăbușită. Cu toate că Venizelos nu participase la această acțiune, mulți l-au suspectat de complicitate. În iunie 1933, mașina lui a fost atacată de oameni înarmați cu mitraliere. Venizelos a scăpat nevătămat, dar șoferul lui a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eventuală stare de război. În 1940, cînd catastrofa s-a produs în cele din urmă, Grecia a reușit să reziste cu succes invaziei italiene. Regimul lui Metaxas semnăna în multe privințe cu cele din Italia și Spania. După modelul celorlalți dictatori, generalul și-a luat titlul de Archigos, conducătorul. Mișcarea lui, care nu a beneficiat niciodată de un număr mare de partizani, avea de asemenea uniforme, sloganuri, saluturi și cîntece proprii. Neavînd inițial nici o ideologie precisă, mișcarea a adoptat curînd un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]