4,704 matches
-
înțeleasă corect, să fie produsă conform anumitor reguli sau norme gramaticale ce reglementează utilizarea corectă a codului lingvistic. Chiar dacă aceste reguli sunt convenții, care, ca orice convenții umane, sunt aproximative, respectarea lor ne ajută să dăm corectitudine gramaticală intervențiilor noastre discursive. Dacă respectarea regulilor gramaticale duce la expresii bine formate, nerespectarea lor poate duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cuvânt de legătură, ci mai curând un adjectiv. (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în Al. Boboc, Filosofie contemporană, 1998:199). La nivelul combinării sau conectării propozițiilor și frazelor (ce conțin cel puțin două propoziții) în secvențe discursive mai mari sau texte, ne întâlnim cu fenomenul numit coeziunea secvenței discursive sau a textului. „O secvență (șir) de unități lingvistice (de obicei propoziții) a căror legătură se manifestă prin anumite particularități gramaticale, particularități care apar cu precădere ca rezultat
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prin analiza logică a limbajului, în Al. Boboc, Filosofie contemporană, 1998:199). La nivelul combinării sau conectării propozițiilor și frazelor (ce conțin cel puțin două propoziții) în secvențe discursive mai mari sau texte, ne întâlnim cu fenomenul numit coeziunea secvenței discursive sau a textului. „O secvență (șir) de unități lingvistice (de obicei propoziții) a căror legătură se manifestă prin anumite particularități gramaticale, particularități care apar cu precădere ca rezultat al relațiilor transpropoziționale. <<Legătura>> care asigură caracterul de <<tot unitar>> al unei
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care asigură caracterul de <<tot unitar>> al unei astfel de secvențe este numită de către unii cercetători, în teoria textului, coeziune.” (E. Vasiliu, 1990:29). Coeziunea este, așadar, legătura sau conexiunea gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive, de aceea mai este numită și „conectivitate secvențială” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Ideea e că putem avea un șir de propoziții rostite (sau scrise) împreună, dar care nu constituie o secvență discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive, de aceea mai este numită și „conectivitate secvențială” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Ideea e că putem avea un șir de propoziții rostite (sau scrise) împreună, dar care nu constituie o secvență discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să luăm, spre exemplu, șirul de propoziții: „Copiii se joacă. Pământul se învârte în jurul soarelui. Alina este psiholog. Curentul electric s-a scumpit.” Acest șir de propoziții nu constituie o secvență discursivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să luăm, spre exemplu, șirul de propoziții: „Copiii se joacă. Pământul se învârte în jurul soarelui. Alina este psiholog. Curentul electric s-a scumpit.” Acest șir de propoziții nu constituie o secvență discursivă întrucât, pe lângă formarea gramaticală a propozițiilor, aceasta cere de mai multe ori și o coeziune gramaticală determinată de o serie de expresii numite „mărci de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea integrală sau parțială a unor elemente lexicale, uneori chiar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și a conținutului ei cu omisiunea unor părți lingvistice, etc. (cf. E. Vasiliu, 1990:30). Unii autori consideră însă, că doar prezența acestor „mărci de coeziune” într-un șir de enunțuri, nu fac din acesta un discurs sau o secvență discursivă. Un discurs bine format este acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie un discurs sau secvență discursivă, fiind absolut necesară coerența discursivă ca și conectivitate, continuitate și unitate ideatică. Mărcile de coeziune gramaticală sunt insuficiente pentru a determina un discurs bine format deoarece - spun Reboul și Moeschler - pot fi produse șiruri de enunțuri care au mărci de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie un discurs sau secvență discursivă, fiind absolut necesară coerența discursivă ca și conectivitate, continuitate și unitate ideatică. Mărcile de coeziune gramaticală sunt insuficiente pentru a determina un discurs bine format deoarece - spun Reboul și Moeschler - pot fi produse șiruri de enunțuri care au mărci de coeziune gramaticală dar sunt incoerente
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Ion a cumpărat o vacă. De altfel ea e roșcată ca o veveriță. Aceasta trăiește în pădure și hibernează iarna. Dar aceasta e foarte rece în regiune.” (cf. A. Reboul, 2001:191). Mai mult, pot exista - spun autorii invocați - secvențe discursive coerente fără mărci de coeziune gramaticală, de exemplu: „Deasupra Olimpului cad blocuri de stânci și torțe în flăcări. Nemuritorii se adună să examineze situația care se adeverește extrem de îngrijorătoare. Deasupra munților se ridică în jur siluetele amenințătoare ale celor douăzeci și patru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
bombardamentului devastator de deasupra Olimpului. Fii ai Pământului, Uriașii au hotărât să-l detroneze pe Zeus, să-i alunge pe ceilalți zei și să le ia locul.” (idem:191). Prin urmare, deși mărcile de coeziune gramaticală indică prezența unei secvențe discursive în cadrul unui șir de enunțuri, pentru ca aceasta să fie considerată bine formată trebuie să fie coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
zei și să le ia locul.” (idem:191). Prin urmare, deși mărcile de coeziune gramaticală indică prezența unei secvențe discursive în cadrul unui șir de enunțuri, pentru ca aceasta să fie considerată bine formată trebuie să fie coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are și o “intenție comunicativă globală” pentru discursul său luat
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru discursul său luat ca întreg. Barthes spunea chiar că, coerența unei succesiuni de propoziții nu este altceva decât “proiecția” pe această succesiune a unei singure propoziții, “discursul...este o lungă propoziție.” (apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau secvenței discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul Cornea vorbește despre coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă să fie coerentă sau bine formată, trebuie să respecte o serie de reguli de coerență: Regula de relație: pentru ca o secvență să fie coerentă, trebuie ca ideile pe care le exprimă să se lege între ele. Astfel, secvența: “Alina va
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
între ele. Astfel, secvența: “Alina va naște în curând, însă este bolnavă”, prezintă relații congruente, pe când secvența: “Alina va naște în curând, însă cântăreții de rap displac intelectualilor”, nu prezintă conectivitate ideatică. Regula de progresie: cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive coerente să fie însoțită de un aport ideatic mereu înnoit. Secvența: “Văduvele nu primesc decât jumătate din pensia răposatului soț. Femeile necăsătorite percep o pensie egală cu jumătatea celei pe care o primea soțul lor defunct. Ele nu au decât
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
informație redundantă. Regula de repetiție: pentru ca un discurs să fie coerent, trebuie să conțină în dezvoltarea sa lineară niște elemente recurente. De exemplu, “Alina a cumpărat de curând o casă. Această casă are stil.” Regula de noncontradicție: pentru ca o secvență discursivă să fie coerentă, trebuie ca dezvoltarea sa să nu introducă nici o propoziție care să contrazică un conținut exprimat sau presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta, prin inferență. În secvența: “Mătușa este văduvă. Soțul ei colecționează timbre”, “văduvă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
presupoziție contrazisă de cea a propoziției următoare, “soțul ei colecționează” (soțul trăiește). (cf. Moeschler și Reboul, 1999: 441- 442). 2.3. Consistența logică a discursului Acceptam, mai sus, că un șir de enunțuri poate fi considerat ca fiind o secvență discursivă coerentă și astfel bine formată doar dacă aceasta respectă o serie de reguli, printre ele fiind menționată și regula de necontradicție, care cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că un șir de enunțuri poate fi considerat ca fiind o secvență discursivă coerentă și astfel bine formată doar dacă aceasta respectă o serie de reguli, printre ele fiind menționată și regula de necontradicție, care cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și regula de necontradicție, care cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că există două accepții ale termenului de consistență
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sau nu într-o clasă de enunțuri, doar în cazul în care enunțurile sunt comparate - în ce privește conținutul lor propozițional - și astfel considerate împreună, cu alte cuvinte când acestea sunt conexate. Putem vorbi, prin urmare, de consistența logică a unei secvențe discursive ca despre “conectivitatea compatibilă sau noncontradictorie” a enunțurilor ce compun acea secvență, sau mai specific, despre conectivitatea compatibilă sau noncontradictorie a conținuturilor propoziționale și valorilor de adevăr a enunțurilor componente. Ne interesează consistența sau inconsistența unei mulțimi de enunțuri doar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
atunci când acestea sunt conexate și interedependente, și nu atunci când deși ele sunt înșiruite linear, nu au de fapt nici o legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor sau deducțiilor), atunci, conform definiției
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]