6,113 matches
-
urmă, n-aș privi. Ești rază mea, de soare, cuprins de mine-n brațe, ieșită din întunericul, ce-mi luminează viața, în unic sens, știut de tine, lăsându-mă să te iubesc, că doar, la asta, mă gândesc, acum. Tăcerea disperată, după amorul imaginar cu tine, ascunsă printre cuvintele de dinainte, fumul de țigară, desenat de buzele tale, trezite în dorința de iubire, mă fac să scriu, că-s fericit, acompaniat, de nimeni cu-al tău parfum, singur pe drum, stii
DESENUL BUZELOR TALE de COSTI POP în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378818_a_380147]
-
avea stări de spirit cu căderi puternice. Băgase divorțul cu speranțe, dar la ultimele analize, era clar, că nu mai avea șanse pentru a menține o căsnicie, problema sexului era sub semnul întrebării, ideea îl chinuia îngrozitor, era cu adevarat disperat. Medicul îi spusese că există mici speranțe de revenire, dar el era conștient că sunt doar încurajări. Cu picioarele făcuse progrese, dar mai avea mult pentru recuperare și niciodată nu va mai fi cum a fost. La toate se adăugaseră
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
putea fi cum a fost la început. Îi ceruse lui Lăură încă o șansă, deși știa că viața lui sexuală era terminată, dar un sâmbure de speranță, ca în timp și-ar putea reveni, l-a mănat la acest gest disperat. Nu mai avea nici un rost să spere, Lăură se schimbase mult, fizic era tot asa de frumoasă, dar fragilitatea ei dispăruse, era hotărâtă, sigură pe șine, așa cum fusese, de fapt, la început, dar el o schimbase, timorând-o. - Unde este
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
avea stări de spirit cu căderi puternice. Băgase divorțul cu speranțe, dar la ultimele analize, era clar, că nu mai avea șanse pentru a menține o căsnicie, problema sexului era sub semnul întrebării, ideea îl chinuia îngrozitor, era cu adevărat disperat. Medicul îi spusese că există mici speranțe de revenire, dar el era conștient că sunt doar încurajări. Cu picioarele făcuse progrese, dar mai avea mult pentru recuperare și niciodată nu va mai fi cum a fost. La toate se adăugaseră
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
putea fi cum a fost la început. Îi ceruse lui Laura încă o șansă, deși știa că viața lui sexuală era terminată, dar un sâmbure de speranță, că în timp și-ar putea reveni, l-a mânat la acest gest disperat. Nu mai avea nici un rost să spere, Laura se schimbase mult, fizic era tot așa de frumoasă, dar fragilitatea ei dispăruse, era hotărâtă, sigură pe sine, așa cum fusese, de fapt, la început, dar el o schimbase, timorând-o. - Unde este
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
reușit să sperie omenirea prin spectacolul durerii lumii, dar, în cele din urmă, au găsit trei remedii pentru înlăturarea durerii: arta, mila, contemplația pură. S-ar putea spune că filozoful vrea să fugă de durere cu ajutorul milei, în timp ce sfântul umblă disperat după durere. Numai suferința probează pe omul care se crede pe cale, care se crede apropiat de Dumnezeu. Ai grijă ce ceri, pentru că vei primi Pentru dobândirea dragostei dumnezeiești este nevoie de suferință, pentru că „noi, oamenii, suferim îndumnezeirea“ ne spune Alexandru
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
Când eram așa, de vârsta ta, m-am îmbolnăvit rău de tot, mâncasem câteva înghețate fără știrea părinților mei, iar noaptea ardeam ca o sobiță, așa ca tine, iar gâtul era roșu și nu puteam să înghit nimic. Mama era disperată, febra nu mai scăzuse, au stat toată noapte lângă mine, iar dimineața a trebuit să mergem la doctor. Mi-au administrat și mie injecțiile astea pe care nici tu nu le iubești, dar tu ai fost curajos și nu ai
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
au ajuns în buzunarele voastre. Câte fete salvarăți de la viol? Eu zic că din cauza ONGurilor există PROSTITUȚIA femeilor rome. EU AM SALVAT DE LA VIOL FĂRĂ A FI ONGIST, VOI ONGIȘTILOR AȚI OBLIGAT SĂ SE PROSTITUEZE O MULȚIME DE FEMEI ROME DISPERATE CĂ NU AU BANI SĂ-ȘI CREASCĂ COPII, CĂ NU AU BANI SĂ ÎȘI CUMPERE MEDICAMENTE SAU HAINE. Voi ONGiștilor ne(o)-romi care ati furat fondurile romilor împreună cu acoliții voștri ROMÂNI, purtați VINĂ că s-au nascut zeci de
ROMÂNIA ÎNTRE REGI ȘI ÎMPĂRAT, SAU DE CE SUNT BARO ROM (ULISE) PE FACEBOOK? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379160_a_380489]
-
care deretica prin casă, vino, te rog, până la mine și-mi ajută să cobor scările că mi-a luat Dumnezeu o mână și-un picior azi nopte! -Ce tot îndrugi, tu, acolea, păcatele mele? Noi ardem în altele... Femeia era disperată și plânsă și Norocel o întrebă ce are. -Tu stai aci, n-ai auzit c-a murit domnița boierului azi noapte și e jale mare în tot conacul? Norocel rămase trăznit clipe întregi: -Când a murit?-mai avu el puterea
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
fiarbă Îmi intră până-n suflet și-mi dă un dor de viață, Bujorii au roșit pe un obraz de fată.... Și calc peste ruina ce o căram cu râvnă Îi simt încă privirea și glasul plin de țîvnă Mă strigă disperată că am lăsat-o-n drum Am liniștea alături, în urmă pași de fum... Mai calc peste rugina ce îmi săpa mormântul Și o arunc în zare să o petreacă vântul Nu-i mai aud strigarea, nici pașii alergând În
LINIȘTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379911_a_381240]
-
opereze: pe lângă cancer, mama dumitale suferă și cu inima. Nu cred că rezistă. -Mai bine, mi-a spus cu un calm dezarmant, hai acasă! Barem mor pe patul și pe perna mea. După trei luni, soră-mea îmi dădea telefoane disperate: vino repede că mama moare! Are dureri cumplite. Era sfârșit de an, cu inventare și lucrări de închidere, când lucram până noaptea târziu. Directorul îmi spusese că nu mă poate învoi, până nu terminăm lucrările. Am dat telefon să mai
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
plece, dar ce putea să facă? La rândul ei, Julia, deși îl iubea pe Hans ca pe nimic altceva din lume, nu putea să plece împreună cu el, căci nu o lăsau părinții. Prin urmare, situația celor doi tineri era încurcată, disperată chiar. * Ar fi trebuit să fie cea mai frumoasă zi, când Hans, împreună cu părinții, verii, unchii și multe alte neamuri și prieteni, se îmbarcau pe corabia ce-i aștepta în port, ca să plece spre Lumea Nouă. Cerul era curat ca
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
fi rezolvat nimic, în schimb, erau în pericol să fie arestați atât ea, cât și ei. Inchizitorii nu aveau milă. Trebuiau să aștepte ca Domnul să găsească o cale de ieșire din situația grea în care se aflau. Julia era disperată și tremura pentru viața prietenului ei drag. Nu era supărată nici pe părinți, căci din cauza lor nu reușise să plece în America, ca soție a lui Hans. Ea ar fi vrut să intervină în închisoare în favoarea lui. Știa, însă, că
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
devenise! Un calic flămând și fără nici un viitor. Umblase ca prin vis, însoțindu-și mama și nici nu își dădu seama cum ajunseră acasă. Înțelese în cele din urmă că nu era nici o masă de pomană. Își înghiți saliva acră, disperat. Erau singuri în casă, doar ei doi, nici urmă de neamuri sau de musafiri. Poate dacă se întindea puțin... - Am închiriat camera ta! Glasul stins al mamei îl opri în pragul fostei sale încăperi. O privi ca un animal hăituit
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
asta! Murmurul său făcu să se întoarcă privirile ambelor femei spre el. Nu înțelegeau pentru că nu le trecea prin minte că pentru el locul acela era ultimul colac de salvare. Nici nu aveau de unde să ghicească, de fapt, cât de disperat venise acasă. Hainele îi erau moderne, încălțămintea la fel, iar faptul că nu avea nici un bagaj probabil că lăsa să se înțeleagă că nici nu avea să facă mulți purici prin zonă. Dacă mama nu îl întrebase cât rămânea, era
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
un caz grav de iradiere, medicii au decis să mă trimită la Cluj. Situația m-a speriat și mai tare și pentru prima dată am ajuns la concluzia că niciodată n-am să mă mai fac bine. În starea aceea disperată am rugat pe cineva din salonul în care mă aflam să trimită în numele meu o telegramă urgentă la București, cu următorul conținut: "Adelina, te-am iubit nespus de mult!... Se pare, însă, că steaua albastră nu s-a îndurat să
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
sunt relatate 35 de minuni mai importante.Citindu-le, nu poți să nu-ți stăpânești lacrimile, constatând puterea credinței în unele cazuri diperate.Iată minunea numerotată cu nr.28. E vorba de două surori din București.Sora cea mică era disperată.Și-a dorit o familie care să fie implinită cu un copil. Dar, cu toate tratamentele și investigațiile medicale, ea nu putea rămâne însărcinată. În data de 18 martie 2008, sora cea mare , la îndemnul celui care a fost Mitropolitul
SFÂNTA ICOANĂ A MĂNĂSTIRII NICULA de MARIUS NANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379992_a_381321]
-
2017 Toate Articolele Autorului Sărbătorile pascale ne pun în mișcare. Fie că alergăm după cumpărături, facem curățenie, întocmim liste cu invitați și cadouri, ne programăm la coafor, la manichiură, alergăm prin Mall-uri după o ținută nouă, fie ne gândim disperate, dacă ne-a prins vremea singure, cu cine o să ne petrecem aceste zile libere, care trebuie să ne fie fericite, prin tradiție. Uneori, devenim depresive...și nu mai vrem nimic, decât liniște. Eu, în anul acesta, după un concediu medical
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
acum trăgeam fiecare de câte o ramă. Nu mai intra apă la fel de multă, însă nu înaintam la fel ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți și disperați. Mergând direct spre mal, nu am fi reușit să străbatem prin furia valurilor întreaga distanță ce ne despărțea. În suflet se strecura teama pe nesimțite. Până la panică și disperare, nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
făcută de bunici, mai devreme. Valeria, mama copiilor și fiica lui Gheorghe și a Floricăi împreună cu bărbatul ei Iancu, au rămas fără serviciu cu doi an în urmă pentru că fabrica unde lucrau a redus drastic posturile. Erau într-o situație disperată căci de ceva vreme , făcuseră împrumut la bancă și cumpăraseră locuința unde stătuseră cu chirie până atunci. Fusese atunci mare bucurie pentru ei și se credeau împliniți deși ratele și dobânda la bancă era o povară grea pentru o familie
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1904 din 18 martie 2016. SINGURĂTATEA, IN DOI! tu nu porți nici o vină ,lângă tine când plâng. păsările cântă ,sălciile dansează în crâng. tu ești departe de mine,și de ce fugi Nic?! eu aștept disperată fără sa sper la nimic. cand erai lîngă mine te-am pierdut fără sens, și iubirile mari se destramă nebunesc. părăsiri din iubire, părăsiri din plictis, nevolnica minte ce ne-aruncă in abis. când te am ,când mă ai în
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
când plângi, singurătatea în doi este pentru nătângi ... Citește mai mult SINGURĂTATEA, IN DOI!tu nu porți nici o vină ,lângă tine când plâng.păsările cântă ,sălciile dansează în crâng.tu ești departe de mine,și de ce fugi Nic?!eu aștept disperată fără sa sper la nimic.cand erai lîngă mine te-am pierdut fără sens,și iubirile mari se destramă nebunesc.părăsiri din iubire, părăsiri din plictis,nevolnica minte ce ne-aruncă in abis.când te am ,când mă ai în
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
acasă că e mică! -Și dacă vă rup eu urechile și vă înroșesc fundul, o luați? Dacă nu...de sărbători vă încui în casă. N-am să vă las nici să colindați și nici afară, la săniuș. Urlau bieții băieți, disperați, uitându-se urât la Floricica. -Băi, asta mică, ești o pacoste pentru noi! Asta ești, o pacoste! La urletele lor, maică-sa le-a răspuns impasibilă, categorică: -Să știți că nu glumesc, dacă nu o luați și pe ea. Până
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
iubito. Despre fetița noastră. Am numit-o Joy. Ești de accord? Mi se pare un nume perfect pentru ea. Abigail își mișcă ochii din stânga în dreapta și începu să-și roadă unghiile. Fii interesantă. Fii cursivă. Nu-i arată cât de disperată ești. - Și Angel? întrebă ea cu privire sticloasă. - De ce mă întrebi de Angel? Știi bine povestea. Abigail începu să țipe ca din gură de șarpe și în câteva secunde camera se umplu de asistente și medici. Psihiatrul ei i-a
PACATE (FRAGMENT) de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380408_a_381737]
-
complicat când s-a aflat că el o înșela. Ea suferi cumplit. Îi venea să-și sfâșie sufletul, să-și rupă carnea,să-și muște mâinile. Și îl părăsi. Dar copiii erau mici, plângeau după el, iar el după ea, disperat, îți făcea milă. Și se întoarse. Își spuse că nu va muri din asta, iar dacă i-ar fi dat s-o ia de la capăt, pentru a avea copiii pe care-i are, s-ar mărita tot cu el. Și
HAZARD de NINA DRAGU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380379_a_381708]