4,131 matches
-
el numește "panidei": pan-Europa (despre care se spera să devină pangermanism); Eurafrica (nordul Africii și bazinul mediteranean), care urma să intre sub control paneuropean; pan-Rusia (spațiul cuprins între Elba și Amur); pan-Pacific (spațiu care urma să fie disputat de Japonia cu puterile coloniale europene și cu SUA); pan-America; pan-Islam. Haushofer (1939; 1941) era convins că doar o mare alianță a Germaniei cu Rusia și Japonia ar putea conduce la dominația pan-organismului european (a se citi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Psychology of Language and Communication. New York: Guilford Press. Eve Raymond A., Sara Horsfall și Mary E. Lee (1997). Chaos, Complexity, and Sociology: Myths, models, and theories. Thousand Oaks, CA: Sage Publications. Felstiner William L.F. (1974). "Influences of Social Organization on Dispute Processing". În: Law and Society Review, 8, pp. 63-94. Fisher R. J. (1997). Interactive Conflict Resolution. Syracuse, NY: Syracuse University Press. Foley M.W. și Edwards B. (1998). "Beyond Tocqueville, Civil Society and Social Capital in Comparative Perspective". În: American
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
of Ilya Neustadt. Cambridge: Cambridge University Press. Gottmann Jean (1961). Megalopolis: The Urbanized Northeastern Seaboard of the United States. New York: The Twentieth Century Fund. Gutman Amy (1999). "How Not To Resolve Moral Conflicts in Politics". În: Ohio State Journal on Dispute Resolution, 15, pp. 1-18. Habermas Jürgen (1995). "Reconciliation Through the Public Use of Reason: Remarks to John Rawls's Political Liberalism". În: Journal of Philosophy 92(3), pp. 132-80. Haushofer Karl (1931). Geopolitik der Panideen. Berlin: Zentralverlag. Haushofer Karl (1934
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sunt acoperite de o vegetație luxuriantă și de lacuri conturate capricios. Mlaștina a făcut loc verzilor peluze, aleilor drepte, potecilor șerpuite, parterelor grațioase, unde inteligența arhitectului a desfășurat toate resursele liniei drepte și ale neprevăzutului. Plantele rare, arbuștii odoriferanți își dispută spațiile libere dintre masivii de verdeață. O moviliță centrală, construită în formă de labirint, peșteri în stil rocaille, elegante foișoare, scaune comode, bolți cu pupitru pentru muzicile militare ce alternează cu modestele orchestre ale lăutarilor (muzicieni țigani): aceasta este grădina
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
deși fastul său insolent nu se menține decât pe cheltuiala unei frumuseți foarte mature ale cărei farmece trecute sunt dintre cele mai productive, toate doamnele sunt înnebunite după acest fermecător învingător; care mai de care îi fac avansuri; și-l dispută, și-l smulg; e spaima familiilor în oraș și în cartierele mărginașe. Nimeni nu adună în fiecare zi atâtea coroane de mirt ca el, și se fac curând douăzeci de ani de când durează această stare de lucruri. Tinerii soți să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și cerințe făcându-se în cadrul competițiilor din modulele lecțiilor de educație fizică, competițiilor între clase paralele și pe școală. Investigațiilor cu privire la tipul somatic și capacitatea motrică li se vor adăuga criteriul psihologic în urma căruia se pot face aprecieri (în timpul jocurilor disputate în clasă și între claseă privind valoarea unor procese intelectuale, gradul manifestărilor voliționale, încadrarea comportamentului și aptitudinilor în prototipul viitorilor jucători de handbal din echipa școlii.:-Ă 4.4.1. Principalele criterii și probe de control Criterii de selecție preliminară
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
elevii din echipele participante; prin condițiile de participare se va stabili ca echipele claselor mici să nu se întâlnească cu echipele claselor mari deoarece diferența de vârstă face și diferențe de valoare, descurajându-i pe cei mici; jocurile să se dispute tur - retur atât în competițiile sistem turneu cât și în cele sistem eliminatoriu; prin prevederile regulamentelor respective să fie atrași elevi la organizarea și desfășurarea competițiilor; scopul competițiilor și al activităților sportive de handbal dintro școală nu este numai de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
totuși, nu era lipsită de virtuți, de vreme ce se întemeia pe credința ascunsă că el va obține întotdeauna mult de la viață, fără să merite nimic. De aceea, când, la treizeci și cinci de ani, se pomeni că vreo câțiva critici încep să-și dispute gloria de a-i fi descoperit talentul, nu se arătă deloc surprins. Dar seninătatea lui, pe care unii o puneau pe seama înfumurării, se explica, dimpotrivă, printr-o modestie plină de încredere. Jonas era mai curând recunoscător stelei sale, decât propriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Prin toate școlile pe unde a trecut, a strălucit. Și-a păstrat gândirea vie, mobilă. Chiar și disponibilități. Artă, matematică, filozofie. Pentru iubire, sau pentru amor, de asemeni. Slăbiciuni, calități ? Îl înțeleg. Eu îl înțeleg. Perfectă loialitate. Detașare, când sunt disputate idei și interese. Detașare de ceilalți, de sine, mai ales. Eroismul, orgoliul. Un fel de cruzime, tipic intelectuală, feroce. Forță și neputință, compensată printr-o forță și mai mare. O mare putere care este și o mare slăbiciune. Un farmec
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
român Și-acum din umbra-i moartă eu văd un chip senin, O raza ce mă-nneacă, un gând ce urăsc eu, Cum demonul urăște un gând de Dumnezeu? Ci stinge-te odată, o, stea fără de nume! Au vrei să-mi dispuți oare tu sceptrul peste lume? Ci stinge-te odată, tu suflet! tu, un vis! Au vrei să-mparți cu mine, al spațiului abis? Un gest îmi trebue mie, să fac din lume-un nor... Și ce-mi trebue oare ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
paralel. Precum trenurile. Destinul țăranului poate fi citit tot în craterele din desenele palmei. Trăim în concubinaj cu destinul. Destinul poate fi învins. Nu și mituit. Destinul a venit cu așii pe care noi i-am transformat în valeți. Suntem disputați de hazard, dar și de necesitate. În magma infernului cotidian, disperarea poate deveni destin. Un război, niște boli, câteva guvernări imbecile și vai de capul irepetabilei noastre vieți. Destinul actual al planetei noastre se află la cheremul câtorva butoane. Uneori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
deliciile apatiei. Am nevoie de o pisică. Fiindcă prea multe răzătoare îmi flenduresc gândurile. Regimul alimentar sever te ajută să nu mori, dar nu să trăiești. Plăcerile se plătesc. Dar și absența lor e o pedeapsă. Pe noi, românii, ne dispută atât luciditatea occidentală cât și fatalismul oriental. Îl poți admira pe altul, numai dacă ai și tu în suflet o fărâmă din strălucirea lui. Și poligloții visează tot în limba maternă. Cenaclul de tip nou înseamnă 5 - 6 poeți cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ajută să nu mori dar nu te lasă nici să trăiești. Patria poate fi raportul dintre aspirație și sacrificiu. Orice șansă poate deveni un tren pierdut. Plăcerile se plătesc dar și absența lor e o pedeapsă. Pe noi, românii, ne dispută atât luciditatea occidentală cât și fatalismul oriental. Îl poți admira pe altul, numai dacă ai și tu în suflet o fărâmă din strălucirea lui. Și poligloții visează tot în limba maternă. Cenaclul de tip nou înseamnă 5-6 poeți cu o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
formațiune, aceeași în formă și compoziție, au avut, are și [va] avea loc întotdeuna. Pe acest nou pământ s-ar repeta aceleași procese ale vieței cari s-au urmat pe al nostru, încît n-am avea nici un drept de-a-i disputa identitatea, afară doar dacă n-am voi să susținem identitatea masei de materie. Însă această masă de materie nu decide asupra identității nici unui individ cosmic. Noi înșii suntem numai formele unei eterne treceri ale materiei prin [lume] și precum, după
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
echilibrul, bilanțul: Dreptatea. Ce faci c-un deficit moral? O revoluțiune de idei, în care se naturalizează generațiunea cea nouă - iată cum deficitul se stârpește - și se știe cumcă revoluțiunea nu e decât o răzbunare mare. O răzbunare în care dispuți tot trecutului, numai pentru c-a fost trecut. Asta înseamnă a răsturna lucrurile cu susu-n jos. Ce-a fost sus e jos, ce-a fost jos e sus. Mintea dreaptă, simplă, senină însă a făcut din dreptate o cumpănă. Cumpăna
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
n-aș fi scris niciodată nici un articol. Ca să îl afli, concentrează-te asupra siglei binecunoscute IBM. Bun. Acum schimbă M cu L. Consider că ți-am dat destule elemente ajutătoare. Constatând eu, deci, că două gânduri, nu necesarmente contrarii, își dispută, cu forțe identice, spațiul ființei mele, a) ce să fac cu vederile rămase ca să nu-mi pară rău după mărcile mele, și b) cum Dumnezeu să fac articolul despre postmodernism, 87 mi-a venit o idee mai frumoasă decât cuvântul nemțesc
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Guttenbrunner, S. și Seper, S., (2004), Conceptualizing new modes of governance in EU enlargement, Project description, New Modes of Governance Project (http://userpage.fu-berlin.de/~ europe/forschung/eu/12d1.pdf ). Boulanger, C. (2003), Beyond Significant Relationships, Tolerance Intervals and Triadic Dispute Resolution: Constructing a Comparative Theory of Judicial Review in Post-Communist Societies, studiu prezentat la întâlnirea anuală a Law and Society Association 2003, Pittsburgh, 5-8 iunie, 2003. Boulanger, C. (2000), Charisma, Rationality and legitamacy: a Weberian anlysis of post-communist legal transformation
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de două paradigme de cunoaștere diferite. Ioan Petru Culianu explică acest fapt prin paradoxul muștii aptere. În plus, în plan social, aceasta s-ar traduce printr-un fenomen de dispută a autorității. Preotul, magicianul, prezicătorul, medicul, farmacistul, judecătorul, toți își dispută autoritatea și competențele în rezolvarea problemelor sociale și individuale. Mai greu este de gândit încercarea de a se justifica reciproc. Situația este una reală, întâlnită fie în abordările interdisciplinare, fie în cazul practicilor divinatorii. Pe de o parte, se constată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și dezvoltarea tehnicii în Occident), continuăm să credem că încă mai putem descoperi urme ale acestor practici divinatorii. Paradoxal, orașul devine un loc fascinant de cercetare a magiei, divinației și vrăjitoriei. "Somnambulism, hipnotism, chiromanție, necromanție, oniromanție și alte "manții" își dispută o clientelă urbană în timp ce satele continuă să-i solicite pe bătrânii lor demoni"50 scrie Marie-Sylvie Dupont-Bouchat. Autoarea se referă la "pitiile" moderne care reușesc, grație unei strategii publicitare bine puse la punct, să atragă o numeroasă clientelă. Serviciile oferite
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
serie de privilegii foarte importante: prin bulă papală, cetatea Paris este preamărită cu titlul de parens scien tiarum. Învățații sînt chemați să pună În serviciul creș tinătății toate resursele culturii lor. Alta este istoria Universității din Bologna, sălașul care-și dispută cu Parisul titlul de cea mai veche uni versitate din Europa. Nu se știe bine dacă au existat aici, În peri oada preuniversitară, școli de vreo oarecare importanță sau ce anume se Învăța acolo. Cetatea se află În centrul unei
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
în mod deschis cu Satan pentru a distruge această operă s-a și întîmplat, de fapt, în realitate. Încercările de răspuns asociate acestor confocale întrebări au generat două alternative extreme, pe care dogmatica și filosofia morală a libertății le-au disputat în decursul timpului, nu fără de patimă: • alternativa fatalistă, conform căreia omul este supus în totalitate voinței și determinării (necesității) divine, necesitate care reprezintă pentru om echivalentul unui implacabil destin supraordonat existenței sale; • alternativa voluntaristă, care acceptă ideea că omul este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
planuri sau decizii. Defibratorul poate fi văzut ca o armă de apărare împotriva xeroxului și a posibilităților acestuia din urmă de a favoriza scurgerea de informații. Progresul continuu al tehnologiei obținerii de informații va aduce probabil în prim plan noi dispute între cel care înșeală și cel care este păcălit. Însă, între timp, eliberarea anuală de materiale anterior ținute în secret, scrise în condițiile precedente acestui progres, dezvăluie înșelătoriile practicate de guverne în anii trecuți. Astfel, pe 1 ianuarie 1992 au
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
decît adevărul gol-goluț. Însă, în timp ce o asemenea procedură ar putea fi posibilă și utilă într-o comunitate autoritară și relativ omogenă precum Flota Regală, ar fi lipsit de sens să se încerce același lucru în majoritatea contextelor în care se dispută puterea și unde cuvintele sînt arme cu conotații problematice. Nicăieri nu se vedea mai clar această situație decît în domeniul academic, în special acolo unde concurența pentru slujbe și posturi de cercetare atrage candidați din multe țări, fiecare avînd propriile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vorbește despre o paradigmă sau despre un curent teoretic din Relațiile Internaționale. Istoria acestei discipline poate fi privită din două puncte de vedere diferite, dar care nu se exclud: ea poate fi istoria creșterii și decăderii unor paradigme care își dispută supremația, sau poate fi istoria a patru mari dezbateri între teorii diferite 1. Aceste necontenite dispute care macină domeniul se datorează în primul rând caracterului destul de recent al teoriei Relațiilor Internaționale ca disciplină academică prima catedră de Relații Internaționale fiind
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comun chiar faptul că posedă certitudini morale și epistemologice. Postmodernismul contestă exact această convingere, conform căreia enunțurile morale și epistemologice sunt dincolo de orice îndoială. Înainte de a continua, trebuie să subliniem faptul că există multe neînțelegeri în privința semnificației "postmodernismului", care este disputată nu numai între susținătorii și criticii teoriei, dar și între susținătorii înșiși. De fapt, mulți teoreticieni asociați cu postmodernismul nu folosesc niciodată termenul în sine, uneori preferând termenii de "poststructuralism" sau "deconstructivism", iar uneori ferindu-se de orice fel de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]