7,734 matches
-
Să precizăm: DEX-ul definește „ruga” astfel: „a cere cuiva stăruitor îndeplinirea unei dorințe”. Pe când „rugăciunea” este definită: „cerere, mulțumire sau laudă adresată de credincioși divinității”. Deci, rugăciunea este o treaptă superioară unei simple rugi, în care relația credinciosului cu divinitatea este mult mai complexă, raportul de credință având alte valențe și conotații. Originalitatea poetului Traian Vasilcău constă în faptul că înnobilează rugăciunea cu inefabile veșminte de Poezie și atunci, poemele sale devin psalmi biblici de o factură aparte, întrucât acestea
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
o calcă în picioare. Vraja degetelor sale ține trează măreția. Operele muncii sale, sporesc lumii avuția. Adesea simte nevoia să își protejeze forța. Soarta o să vrea să poată să îi ocrotescă viața. Când credința-n el se stinge, moare și Divinitatea. Măreția lui se frânge, rămâne perenitatea. E orb cel care percepe omul în acte banale, Fără însă a pricepe înțelesul vieții sale. Atunci când el se înalță, lumea merge înspre bine. Nu vezi ură pe-a sa față, dăruiește și revine
OMUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375223_a_376552]
-
nevoia de a deschide un muzeu care să vorbească singur despre Bucium și locuitorii săi, despre ceea ce a însemnat pentru România secolului XlX civilizația construită de către aceștia la poalele Detunatei (versant bazaltic unic în Europa). Ideea muzeului a pornit, ca și cum divinitatea și-ar fi dat concursul, de la stricăciunile provocate de inundații în 1982 în zona târgului din Bucium, inundații cărora le-au căzut pradă o cruce și o măcelărie. Atunci, trei localnici, Colda Petru, Crâsnic Eugen și Popa Mircea, au făcut
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
cu drag. Ne bucurăm de serile duhovnicești și culturale de ținută care ne sunt oferite de către Corul bizantin din Toronto, ce ne aduc aminte semnificația sărbătorilor religioase. Ba mai mult, care ne învață nu numai cum să ne apropiem de Divinitate, dar și că ea ne este aproape: "Cu noi este Dumnezeu". Credinciosul pleacă astfel reconfortat dar și sprijinit în credință, chiar dacă venise sau se simțise singur înainte. În timpul concertului, prin intermediul muzicii bizantine, el făcuse un pas în direcția Dumnezeirii. Milena
CÂNT DIVIN de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375290_a_376619]
-
Istorisire > IULIAN CHIVU - EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ - SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De la Aristotel și chiar mai devreme de el aflăm că viața îi revine divinității ca act al inteligenței dăinuind în sine, de aceea Dumnezeu a putut fi definit ca Ființă Eternă și Desăvârșită, cauza tuturor cauzelor, conceptualizare aprofundată ulterior în teologia creștină a veacurilor care au urmat. Ființă accidentală, Ființă în act, dar și
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei sau darul facerii de minuni, pe care-l avea și Sfântul Nicodim. Andrei Scrima, în cartea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
cerească, sărbătoarea care vindecă sufletele noastre : „Cu coruri de îngeri și gânduri curate Cu mese-ncărcate și daruri sub brad Cu suflete-aproape uita-vom de toate, Minunea cerească primi-vom cu drag”. ( Vine Crăciunul) Despre legătura unică dintre poezie și divinitate, poeta a vorbit cu sensibilitate: “E o legătură unică, sublimă. Nu se poate scrie poezie adevărată, de calitate, fără Har, fără talent, care nu sunt altceva decât darurile minunate ale Divinității. «La început a fost Cuvântul... și Cuvântul este Dumnezeu
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
drag”. ( Vine Crăciunul) Despre legătura unică dintre poezie și divinitate, poeta a vorbit cu sensibilitate: “E o legătură unică, sublimă. Nu se poate scrie poezie adevărată, de calitate, fără Har, fără talent, care nu sunt altceva decât darurile minunate ale Divinității. «La început a fost Cuvântul... și Cuvântul este Dumnezeu», nu-i așa?!“. Alexandra MIHALACHE Slobozia 30 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - GEORGETA MINODORA RESTEMAN - ANOTIMPUL POEZIEI / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1462, Anul V, 01 ianuarie
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
la noi acasă, hai să-i primim cu drag. (“Colind popular românesc din Ardeal”) Cuvinte cheie: românesc, tradiție, sfințit, brad, Crăciun, naștere, Iisus, colind 1. Tradiții românești de Crăciun, împodobirea bradului Omul românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei clădiri a existenței. În viață s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
creștinului cu lumea nevăzută și neștiută de dincolo. Trăirile acestor zile nu se pot descrie, iar puterea omului nu va putea înțelege niciodată, în adevăratul lor sens, cele șapte acte ritualice de comunicare cu realitatea divină, care pecetluiesc legătura dintre divinitate și om: botezul, nunta, spovedania, mirul, împărtășania, hirotonia și maslul. În încheiere, credem că prin prezentarea acestui ceremonial am subliniat complicata geologie simbolică care stă la baza sărbătorilor de Crăciun. Descifrarea însă a simbolicii colindelor suscită controverse și încă multe
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
Așadar ce este de făcut? Care este concluzia? Să respectăm ceea ce știm din străbuni conform bunului simț: - să nu te atingi de cele sfinte, - să respecți dacă vrei să fii respectat. - să nu uităm ce are omul mai sfânt: familia, divinitatea și patria. Sunt de acord cu comentatorii polonezi care observau că Charlie Hebdo „nu e o revistă satirică, ci mârlănească. Veselia provine din faptul că mârlănia calcă în picioare valorile civilizației. Ceea ce s-a întâmplat la redacție a fost ciocnirea
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei sau darul facerii de minuni, pe care-l avea și Sfântul Nicodim. Andrei Scrima, în cartea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
și jumătate, ei nu au putut observa dublul rol pe care îl juca Iuda Iscarioteanul. Rolul de trădător al lui Iisus dar și ucenicul Său, mascându-și fățărnicia cu multă iscusință. Unele persoanele care nu poartă in inimă teama față de Divinitate, au capacitatea de a-și ascunde față de oameni, adevăratul caracter, înșelându-i pe cei din jurul său. Și încă un amănunt foarte important, memorabil: Iuda Iscarioteanul umblase împreună cu Cristos. Fusese prezent la minunile și predicile Sale, totuși, dragostea de bani și
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
zi caldă de martie, pe la jumătate lunii; se simțea cum crapă mugurii de pe ramuri și cum se desfac bobocii de flori, sărutați de razele de soare.Avea sufletul plin de recunoștință pentru darul acesta minunat pe care i-l dăduse Divinitatea: viața. Și visa să o trăiască din plin, frumos și tainic.Era o fire sensibilă, timidă și vulnerabilă, visa la prințul ei pe cal alb, la o iubire care va veni cândva și o va îngenunchia pentru toată viața, doar
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]
-
ocnele de sare Cei ajunși la cârma țării nu mai vor democrație Oare cum de îi mai rabdă frații ajunși în sclavie? Alungați ca să trudească într-o lume fără milă Când la cârma României e o gașcă infantilă N-așteptăm divinitatea să repudiem escrocii Noi le-am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii- Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte - Ne-au vândut fără rușine impostorii fără carte Venetici veniți de-aiurea, luați-vă tot armamentul În umila Românie
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
să știu. Femeie înălțată până La marginile cerului. M-ai preschimbat în înger Pe-altarul vieții tale să mă sfințești prin tot ce ești, icoană-n absolut. DACĂ... Daca aș ști că devenind înger, mă vei iubi mai mult, aș implora Divinitatea să mă transpună-n Absolut. Să te iubesc o veșnicie. Dacă aș ști că devenind o stea, mă vei privi cu dor de pe pământ, aș implora Creatorul să mă înalțe deasupra stelelor, să te privesc cu duioșie. Dacă printre nori
PRIMĂVARA IUBIRII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373238_a_374567]
-
tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce istorică. Eugenio Montale în poeziile sale, cum subliniază Angelo Jacomuzzi, rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul, pentru a regăsi vestigiile edenului, ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor. Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului, a unei intrări în mirajul edenic: negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial. (Quasi una fantasio). În Elegia de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Precum atunci/ te-ai răsucit și cu o mână, fruntea/ dezvăluind-o de sub nor de plete// m-ai salutat spre a intra în beznă. (La bufera). Evocarea acestui trecut moment, pentru poet, secunda supremă este edenică, la fel și invocarea divinității nu sunt altceva decât semnificațiile unei transsubstanțiere a presentimentului apariției iubitei, moment ce-l consideră poetul, edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tematicii profetice, acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
vor avea minim douăzeci și patru de ore lumină. Se-ntoarse pe-o parte și roti ușor fasciculul luminos de jur-împrejur. Identifică sursele mormăielilor: trupurile camarazilor se zăreau în penumbră contorsionate... se părea că, în cădere, ajunseseră într-o grotă. Mulțumi fulgerător Divinității că iată, aveau măcar aer... Șopti ușor, cu o voce care-i păru și ei străină: -Americanule, Doc, Flower-Power sunteți bine? Continuă strigarea catalogului, însoțind acțiunea cu mânuirea iepurașului. Cei strigați răspundeau monosilabic, semn că erau, slavă Domnului, toți în
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
dantelă fină brodată ani de zile cu migală, prețioasă ca o bijuterie de familie, cartea Corinei Dimitriu intitulată “În preatârziul clipei” nu are nimic ce ar putea atenta la frumusețea și demnitatea ființei umane, ridicată prin iubire la rangul de Divinitate (masculină desigur), nu are în ea nici o undă de maculare, de gelozie, infidelitate ori vulgaritate. Versurile acestea ce nu pot fi scrise decât de o femeie, ne mută preț de 154 de pagini în starea edenică de dinaintea căderii în păcat
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
obținut victorii asupra popoarelor din jur și a reușit un stat dac centralizat puternic!Astfel că la un anumit moment dat și Deceneu ajunge să fie considerat “zeu” asemeni lui Zamolxis... 13.Constantin Olariu Arimin 14.Kabirii - grup de 4 divinități pelasge descoperitoare ale metalurgiei.Kabirii/kabilii sunt și astăzi renumiți pentru prelucrarea metalelor, mai ales a argintului 15.Kabilii își spun Imazighen (Oameni Liberi), la singular A-Mazigh. Femeile lor se numesc Ta-Mazigh. 16.Homer le numește “bărbatele” adică un feminin
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ca la un concert de Mozart nu mai aud nimic decât sunetele liniștitoare, în propriul trup ascult într-o catedrală cu orgă transpus în fantezia divinității. Înaltele ogive, arabescurile sculpturale îmi dau măreție gândirii. Ies din mine pe porțile grele de unde mă recuperează prezentul în mișcarea turbată a străzii. Plec spre incertitudine prin lumea cuprinsă de nădejde și teamă, îmi împart clipele pe un cadran de
INCOGNITO de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376122_a_377451]
-
depună toate eforturile spre a-l realiza. Cu siguranță că Domnul Dumnezeul Său îl va ajuta. Postul oricât de sever sau rugăciuni imperative de forma „Dă-mi Doamne bani mulți că mor de foame” sunt paleative, parte chiar profanări a Divinității. Dumnezeu nu poate accepta ordine militare, nici chiar de la preoți cum ar fi pomelnicele. De ce Dumnezeu să pomenească un mirean care nu a lăsat nici o amintire de valoare la plecarea spre vecie? Ar fi timpul să reflectați puțin asupra acestor
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
Virtuțile-s cuvinte, trăirile - punți!” (Exercițiu). Drept pentru care, Teo Cabel exersează virtuțile și face din propriile trăiri - punți către oameni. Nu e mai puțin adevărat că virtutea rugăciunii îl ajută să se descopere și să intre în dialog cu divinitatea. În rugăciune caută și liniștea, deși în suflet se iscă un „război nevăzut.../ Gândul / Se zbate și strigă-ndelung!” (Nevăzut, războiul). Autorul are în unele versuri, scurte îndemnuri, la vocativ, ca niște lozinci: „Inspiră adânc!” „Mergi” ; „Intrați” ș.a., cu rol
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
să fie, iată, aproape de neconceput azi. Pentru asta, a rămas recunoscător experiențelor dure întâmpinate în teatrul atroce al războiului, repetând cu franchețe, ori de câte ori avea ocazia, următoarele: „Războiul m-a făcut Om!... N-am să uit niciodată prin ceea ce am trecut!...” Divinitatea nu i-a întors cu bruschețe spatele, ba, am putea spune, dimpotrivă, i-a fost un aliat favorabil din multe punct de vedere, întinzându-i o mână generoasă de la bun început. Trebuie spus însă că tot ce a făcut bunicul
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]