23,159 matches
-
privește lumea! Ce Dumnezeu!” - i-a fost lui replica. Ce să mai zic? Am făcut ochii mari, urechile pâlnie și...,,Langa tanga! Tanga-langa! Uite cum mai vine vaca! ...și pe ea, nici măcar tanga! Langa-tanga! Boul-vaca!... Diplome tot de-a valma! Doctorate pe parale... Toate, fără tanga!” ,,Mda! - Îmi zic -,,are dreptate prostul, e deștept!’’ ...și pe loc Îmi amintesc de faptul că toți cei de la județeana de partid (școliți, da, ce școliți! ...La f-f și etc.), neangrenați pe funcții În noua
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
dezbătută și etc., la ed. „Belsuly” publicată. Caz autentic! Cunăscătorii știu bine, știu despre ce e vorba!), li s-au făcut facultăți, (particulare sau de stat), unde, desigur, leninismul și limba de lemn, la rang Înalt. Apoi, diplome (de licențiat, doctorat, postdoctorat, pentru orice sincopat), la kilogram. Asta au Învățat, asta fac! și desigur, pentru profit, pe bani și la pielea goală (jos textila!).,,Langa-tanga! Tanga-langa! Uite cum mai vine vaca! Langa-tanga! Boul-vaca!... Lăsând și gluma, și ironia la o parte
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, istoricului literar, esteticianului, comparatistului și traducătorului Liviu Rusu (1901-1985) este impresionantă și, totodată, tulburătoare, dacă conștientizăm faptul că acest erudit cărturar, posesor a două doctorate, a fost îndepărtat, în fatidicul an 1948, din Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Opera sa este rezultatul unor pasionante cercetări întreprinse în bibliotecile din Occident, dar și în cele din România, reprezentând, astăzi, autentice modele de
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
doar la Marina Constantinescu mai remarcăm astăzi. Publică în revistele de cultură însemnate ale epocii și, în ciuda tinereții, vocea lui e din ce în ce mai autoritară. În plus, e cadru didactic la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și posesorul unui doctorat cu lucrarea Modurile comunicării teatrale în secolul XX. Se pare că viitorul nu i se înfățișează totuși prea sigur. Așa că, în plin proces de consacrare, la finele anului 1973, profită de o bursă de studii și se hotărăște să rămână
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
îi va aduce înaltul titlu universitar francez: „profesor de clasă excepțională”. În paralel cu prestația didactică, reprezentând în sine o reușită, se implică și activează strălucit în multiple planuri. Sub îndrumarea unei somitați, Bernard Dort, se mai „desfată” cu două doctorate. Figurează ca membru în comitetul de redacție sau redactor-șef al unor reviste de specialitate (Travail théâtral, Journal Chaillot, Alternatives theâtrales), colecționează premii după premii, titluri de Doctor honoris causa, predă sau ține conferințe la diverse universități de pe mapamond, leagă
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
lui B.S. Privite ca ansamblu modular, cele 20 de capitole/eseuri ce alcătuiesc sumarul cărții de față se constituie într-o Bildung-narațiune, unificate pe dedesubt de noțiunea matematică a curburii . Noțiune care, să precizăm, a stat „la baza” tezei de doctorat a autorului susținute la Michigan State University, în 2002. Pe linia preocupărilor deja amintite pentru istoria matematicii, Bogdan Suceavă coboară pe firul istoriei pînă la descoperirea acestei idei (și forme), punînd-o într-o „poveste” pe măsură: povestea matematicianului normand Nicole
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile, interviurile și confesiunile unora dintre contemporanii săi se evocă aspecte ale personalității cărturarului de la Cluj. Era de o perfectă onestitate intelectuală și morală, riguros în tot ceea ce întreprindea, știa multă, foarte multă carte; om de catedră
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
de tip Victor Viorel Ponta, plagiator de altfel. El are Monitorul Oficial în mână și nu publică revocarea miniștrilor care au demisionat. Este stilul de guvernare neconstituțional al lui Victor Viorel Ponta. El crede ca și guvernul funcționează ca si doctoratele, prin plagiat, prin falsuri, prin tot ce vrei. Cred că face o mare greșeală prim-ministrul, nelăsând să se funcționeze constituțional", a spus, luni, Traian Băsescu. "Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat din funcția de ministru de Externe pe data de
Ponta dovedește că Băsescu minte. Ce s-a întâmplat cu MRU în 2007 by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32281_a_33606]
-
de tip Victor Viorel Ponta, plagiator de altfel. El are Monitorul Oficial în mână și nu publică revocarea miniștrilor care au demisionat. Este stilul de guvernare neconstituțional al lui Victor Viorel Ponta. El crede că și guvernul funcționează ca și doctoratele, prin plagiat, prin falsuri, prin tot ce vrei. Cred că face o mare greșeală prim-ministrul, nelăsând să se funcționeze constituțional. Pe perioada de la demisie până când s-o rezolva problema, să sperăm să se revolze astăzi, trebuia să fie niște
Băsescu: Guvernul încalcă Constituția. Acesta este abuz de putere by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32322_a_33647]
-
critice examinează cele mai mici aspecte ale romanului proustian, de la plantele menționate (260 la număr!) la sonata beethoveniană în Fa diez. Nu există universitate importantă care să nu aibă un departament de studii proustiene. Edițiile se succed anual. Tezele de doctorat se numără cu sutele. „Le Nouvel Observateur”, care a întreprins o cercetare amănunțită a proustomaniei, se remarcă printro atitudine mai degrabă ironică: „Să recunoaștem din capul locului că ne aventurăm pe tărâmul lui Proust cu ferma intenție de a-i
Cine se înfruptă din la madeleine a lui Proust? () [Corola-journal/Journalistic/3233_a_4558]
-
includă articolul lui Macrea și acela al lui Mihăilă, pe care ți le-aș trimite xerox, dacă nu le găsești. Sper că d[omnu]l Felecan să ne ajute, precum eu n-am ezitat să-l sprijin substanțial și la doctorat, la concurs și la paronime. Să vedem. Candide mulțumiri, Gh. Bulgăr [P.S.] 1Vă trimit în plic prezentarea Dicț[ionarului] Eminescu și un articol p[en]t[ru] rev[istă]. Când veți reuși ceva pozitiv, vă rog dațimi un telefon. Mai
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
lucru cam neplăcut - sunt silit să fac apel la tine și la Paul13 (care este mai pricopsit!) să sacrificați fiecare câțiva franci pentru niște cărți ce-mi sunt necesare. Tu știi că mi-am ales ca epocă perioada 1880-1930 pentru doctorat. Cu atât mai mult am nevoie de unele materiale franceze cu cât Elena Văcărescu a scris în Franța și în contact direct cu mișcarea literară de acolo. Acum descopăr unele lacune în documentația mea. De aceea fac apel la voi
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
ea, dar a ieșit lucru bun și a plăcut la Editura Minerva, considerându-se că o să fie și o carte căutată, ceea ce, ți-nchipui, pe mine mă bucură și mă avantajează. Când spun asta, am în vedere că lucrarea de doctorat o să găsească terenul pregătit, adică publicul avizat, altminteri o monografie dintr-odată despre cineva aproape uitat era nițel în postura castelului ridicat pe nisip! N-am dreptate? Apropo de teză, odată cu pregătirea volumului de scrieri am înaintat și cu lucrarea
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Tanți, sănătoasă și nevastă bună! De la Facultate n-am a-ți da știri senzaționale. O veste aș avea, dar poate o și știi - sunt făcuți profesori: Sorin Stati, Lucia Wald, Zoe Dumitrescu, iar conferențiari aproape toți lectorii mai vechi cu doctoratul dat. Romică Munteanu 17 este acum noul director al Editurii „Univers”, iar Poghirc 18 - directorul general din ministerul nostru, p[en]t[ru] învățământul superior. Și, din păcate, o veste tristă - poate că o știi deja - a murit Poetul Cânticelor
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, jurnalist și memorialist. 20. Ion Rotaru (1924-2007), istoric literar și critic literar. 21. Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit. șBucureștiț, Cartea Românească, [1971], 719 pag. 22. Zina Molcuț (1930-2004), istoric și critic literar. Teza de doctorat a avut ca subiect Viața și opera lui Ștefan Petică. Coordonator prof. univ. dr. Dumitru Micu. 23. Elena Zaharia Filipaș (1938), istoric și critic literar. Subiectul tezei de doctorat: Ion Vinea. Coordonator Șerban Cioculescu.
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
pag. 22. Zina Molcuț (1930-2004), istoric și critic literar. Teza de doctorat a avut ca subiect Viața și opera lui Ștefan Petică. Coordonator prof. univ. dr. Dumitru Micu. 23. Elena Zaharia Filipaș (1938), istoric și critic literar. Subiectul tezei de doctorat: Ion Vinea. Coordonator Șerban Cioculescu.
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
consemnează anul apariției și nu oferă nici un fel de date suplimentare, cu excepția unui vibrant comentariu pe coperta a patra semnat de Eugen Negrici. Abia la pagina 14 suntem înștiințați, en passant, că avem de-a face cu o teză de doctorat... Aflu grație internetului că Viorel Coman s-a ilustrat îndeosebi ca publicist literar dedicat predilect operei unor personalități de la Dunăre (Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Panait Istrati, C. Sandu-Aldea, Ilarie Voronca, Perpessicius ș.a.), și ca prozator; centrul de greutate
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Fănuș Neagu. Bref, o activitate meritorie, dar, la o adică, suspectabilă de „patriotism local” excesiv (dacă nu chiar de provincialism necritic), mai ales în cazul unui autor de 63 de ani, practic necunoscut la „Centru”. Titlul metaforizant al tezei de doctorat Fănuș Neagu - un cal troian la țărmul povestirii nu suna deloc promițător în acest sens; din fericire, autorul a renunțat la el, optînd pentru unul sobru și exact. Surpriza - plăcută - a fost să descopăr de la lectura primelor pagini ale acestui
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
acestuia din închisoare, deci după l964, considerîndu-l direct răspunzător de soarta prietenului său.) Anul 1939, anul licenței la Facultatea de Litere, este și anul primelor concentrări. Apucă, la sfîrșitul lui 1939 și începutul lui 1940, să-și treacă examenele pentru doctoratul în drept, după care, în iulie 1940, este din nou concentrat și „stă sub arme“ în tot timpul refugiului din Transilvania. Văzînd că din cauza concentrărilor neîntrerupte nu-și poate încheia doctoratul, ajunge la concluzia că singura soluție este un stagiu
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
și începutul lui 1940, să-și treacă examenele pentru doctoratul în drept, după care, în iulie 1940, este din nou concentrat și „stă sub arme“ în tot timpul refugiului din Transilvania. Văzînd că din cauza concentrărilor neîntrerupte nu-și poate încheia doctoratul, ajunge la concluzia că singura soluție este un stagiu prelungit de studii în străinătate. Prima haltă este la Breslau (Wroclaw). Nu se știe ce anume l-a făcut pe Dragomir să aleagă universitatea poloneză. Vreme de patru luni, între martie
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Alexandru Dragomir a avansat semnificativ“ cu disertația sa privind metafizica lui Hegel și că doar „cîteva luni i-ar fi suficiente pentru ducerea la bun sfîrșit a lucrării și pentru încheierea perioadei de studii la Freiburg cu un examen de doctorat încununat de succes“. Este mobilizat la trupa Corpului 7 Armată și apoi la Batalionul de Gardă. Este demobilizat, cu gradul de sergent, în noiembrie 1944, după ce, imediat după 23 august, face frontul de vest de la Dumbrăveni și pînă la Cebul
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Deutschlands, das die Welt wohl nie erfahren wird. („Mă întorc bucuros cu gîndul la vremea străduințelor noastre comune. A fost o parte a acelei Germanii nevăzute, de care lumea nu va afla desigur niciodată.“) Drumurile se închid Drumul către încheierea doctoratului cu Heidegger fiind definitiv închis, Dragomir se dedă o vreme preocupărilor filozofice pe care contextul autohton i le poate prilejui. Noica tocmai își „deschisese“ o „școală de înțelepciune“ la Andronache (pădurea care începea la periferia cartierului Colentina) și îl invită
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
dă Biemel în scrisoarea amintită și a asigurărilor că Heidegger își amintește perfect de el, interesîndu-se cînd și cînd de soarta lui. Stranie, pentru că Dragomir îi spune aici lui Heidegger că lucrează (și îi dă detalii), la o teză de doctorat despre Platon (?!) — dar cu cine? — și care poartă titlul Über das Verhältnis von Anschauen und Dialektik bei Plato („Despre relația dintre privirea intuitivă și dialectică la Platon“). Heidegger îi răspunde pe 7 mai 1947, dîndu-i cîteva indicații și repere privitoare
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
poartă titlul Über das Verhältnis von Anschauen und Dialektik bei Plato („Despre relația dintre privirea intuitivă și dialectică la Platon“). Heidegger îi răspunde pe 7 mai 1947, dîndu-i cîteva indicații și repere privitoare la temă (nici o întrebare despre lucrarea de doctorat hegeliană!) și bucurîndu-se că Dragomir poate lucra. Îl anunță că el nu mai e la Universitate, că nu știe dacă va mai putea publica vreodată și că cei doi fii ai săi sînt prizonieri în Rusia. Scrisoarea este însoțită de
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
prefațez, în vederea naționalizării, opera lui Liviu Rebreanu a cărui interpretare o confiscaseră Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Silvian Iosifescu și Savin Bratu. Am fost foarte bucuros de aceea să-ți patronez întâi și să-ți recenzez la apariție teza de doctorat despre Ioan Slavici. Am subscris la promovarea ca lector și conferențiar. Ți-am recenzat următoarea lucrare despre „Convorbiri literare” și spiritul critic, reținând cronica la această carte ca și la cea dinainte în volum 1. Același lucru l-ai făcut
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]