5,649 matches
-
căci altfel cum ar fi putut nepotul său, ținut în închisorile Istanbulului și purtat prin surghiunuri, să se unească prin taina cununiei cu Maria, nepoata marelui spătar Mihai Cantacuzino? Cât despre ceilalți, cronicarii consemnează că Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnesc, când bătrânul stolnic este luat să fie închis la turci, pleacă degrabă în Italia, unde își scrie mărturiile sale despre multe cele întâmplate în vremea Brâncoveanului și Cantacuzinilor. Stă acolo o vreme și se întoarce în Țările Române, anume la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spune că numele satului Grajduri a fost dat Încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare care avea În aceste locuri grajduri de cai. Caii erau folosiți În desele sale peregrinări spre ținuturile Vasluiului În vremuri de război. Așa numitul "drum domnesc" era prin pădurea Bârnova, trecea prin zona Dobrovățului unde se mai văd și astăzi ruinele unui vechi schit de călugări(vezi Anexa 4). Acest vechi drum care trece aproape de Sanatoriul Bârnova, urca vechiul drum al Țarigradului(drum Împărătesc), parcurs adesea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
buzdugan, bombă, suliță, săgeată.... Alegeți cuvintele de origine latină. bă mânz, om. frate, strună, soră, mistreț, mare, viezure, pământ, varză..... Alegeți cuvintele cu care să caracterizați perioada celui de-al doilea război mondial. dă oaste, armată, boieri, fascism, guvern, sfat domnesc, nemți, iobagi..... Alegeți cuvinte-nume de localități unde s-a adunat poporul pentru a asculta cunvântul de mântuire al revoluționarilor din 1848. dă Timișoara, Blaj. Șelimbăr, Alba lulia, Câmpia Libertății. Câmpia Turzii, P 'evna, Qituz, Islaz. Vidin...... 3. Ghicitori a) "Cine-a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
gresie și mărginite de trotuare; toate sunt în pantă, astfel încât apele pluviale întrețin orașul într-o stare de curățenie rară în această țară; e de la sine înțeles că nu vorbim despre mahalale. Regretăm că focul a distrus în 1783 Curtea Domnească, monument atribuit lui Traian. Fostul palat aparține are stil frumos: metropola, arsă în 1827, a fost reconstruită în gustul Renașterii, dar atât de prost, încât se năruie și va fi demolată înainte de a fi fost acoperită. Mai remarcăm biserica celor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
completeze sesiunea. E rău, e foarte rău! Domnilor judecători, trebuie să fiți cei dintâi care să dea exemplul legalității, al disciplinei, al respectului legilor... Dl ministru al justiției îmi va prezenta un raport despre această neorânduială în scurtă vreme!" Intenția domnească e cu siguranță lăudabilă; dar la ce servește acest paliativ, atunci când e nevoie de un leac eroic? Nu pe oameni trebuie să-i învinuiești, ci lucrurile trebuie îndreptate. Până atunci, societatea românească e suferindă. Orice luptă judiciară a celui mic
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu avea nicio lege stabilă, niciun regulament fix, care să fie elaborate pe baze determinate; includem aici și regulamentul publicat de către ruși în 1833, document căzut în desuetudine, de altfel. Nimic nu se regla deci decât prin tradiție, conform poruncilor domnești și ordinelor ministeriale sau în funcție de capriciul șefilor de corpuri de armată. Pe scurt, administrația era sinonimă cu arbitrarul. Am spus în altă parte cum dispuneau miniștrii de fondurile bugetare; șefii de corp de armată făceau la fel. La fiecare patru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dezbaterile care urmară după acest incident nu mai avură decât o foarte mică importanță. Sesiunea trebuia să se încheie pe 2 martie; nu se votase niciun buget; adunarea se aștepta să fie prorogată și ceru această prorogare. Dar un mesaj domnesc anunță închiderea pentru acea zi chiar. Lecția era aspră, pentru niște legiuitori care vorbeau atât de arogant. Înainte de a pleca, ei proclamară un ultim vot de neîncredere și declarară violator al legilor pe oricine ar ordona sau executa perceperea impozitelor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
planuri și direcții, vizând conținutul propriuzis, înființarea de societăți, organizarea de manifestări, inițiative și susțineri legislative, publicații. Astfel, începuturile gimnasticii în școlile românești datează din timpul domniei lui Alexandru Ipsilante Vodă, în anul 1776, când aceasta se preda în școala domnească de la Sf. Sava. Începând din secolul al XIX-lea, s-a observat o preocupare tot mai mare pentru practicarea exercițiilor fizice în diferite școli particulare, exerciții ce erau predate de profesori străini, care au deschis școli de gimnastică, scrimă, muzică
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
în cadrul demersului său. Domn al Țării Moldovei între anii 1457-1504, Ștefan cel Mare și-a legat destinul de evoluția orașului Vaslui nu numai prin strălucita victorie de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475), dar și prin crearea aici a unei Curți domnești temporare și prin ctitorirea Bisericii domnești „Sf. Ioan Botezătorul”(1490). Construcția acestei reședințe voievodale a fost făcută sub forma unei reședințe domnești itinerante, Ștefan cel Mare dezvoltând acest centru aulic început încă din perioada fiilor lui Alexandru cel Bun (Ștefan
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
numai prin strălucita victorie de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475), dar și prin crearea aici a unei Curți domnești temporare și prin ctitorirea Bisericii domnești „Sf. Ioan Botezătorul”(1490). Construcția acestei reședințe voievodale a fost făcută sub forma unei reședințe domnești itinerante, Ștefan cel Mare dezvoltând acest centru aulic început încă din perioada fiilor lui Alexandru cel Bun (Ștefan al II-lea și Iliaș).De asemenea, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui a ridicat-o pe temelia alteia mai vechi din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
fiilor lui Alexandru cel Bun (Ștefan al II-lea și Iliaș).De asemenea, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui a ridicat-o pe temelia alteia mai vechi din perioada primei jumătăți a secolului al XV-lea, considerând-o Capela curții domnești de aici. După cum se poate observa din analiza lucrării doamnei ULICA GHERGHE, autoarea insistă și pune în evidență faptele de vitejie ale marelui domn, arătând - totodată - faptul că Ștefan cel Mare a acordat o atenție deosebită târgului Vaslui, transformându-l
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
o serie de privilegii comerciale și prin hotărnicia ocolului târgului Vaslui (în 1491), marele domn a contribuit decisiv la dezvoltarea economică și socială a acestui oraș, conturându-i astfel rolul de mare centru urban moldav. De asemenea, prin construirea Curții domnești și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată de copiii timpurilor noastre într-un
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
economică și socială a acestui oraș, conturându-i astfel rolul de mare centru urban moldav. De asemenea, prin construirea Curții domnești și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată de copiii timpurilor noastre într-un ștergar și pusă la loc ferit pe grinda casei sau după icoane. Aceasta este și dorința autoarei! În altă ordine
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
bun organizator și abil diplomat, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai vremii sale. După moartea bunicului său, Alexandru cel Bun, copiii legitimi și nelegitimi, învrăjbiți de polonezi, au început între ei o luptă crâncenă pentru ocuparea scaunului domnesc. Cel mai tânăr dintre fii, Bogdan al II-lea,a stat fugar peste munți, în Transilvania, la curtea lui Iancu Corvin de Hunedoara, precum și la curtea domnească din Țara Românească. Aici se însură cu munteanca Oltea, născându-se unicul lor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
învrăjbiți de polonezi, au început între ei o luptă crâncenă pentru ocuparea scaunului domnesc. Cel mai tânăr dintre fii, Bogdan al II-lea,a stat fugar peste munți, în Transilvania, la curtea lui Iancu Corvin de Hunedoara, precum și la curtea domnească din Țara Românească. Aici se însură cu munteanca Oltea, născându-se unicul lor copil, Ștefan, viitorul mare domnitor al Moldovei. Bogdan al II-lea, ajutat de Iancu Corvin de Hunedoara, veni cu oaste în Moldova și-l înfrânse pe Alexăndrel
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
căruțelor. A pus să se facă slujbă lui Dumnezeu pe câmp, la Podul Înalt, față de pieirea care fumega încă în mlaștini, și a rânduit post întregii oștiri pe ziua de 11 ianuarie”. (Mihail Sadoveanu Viața lui Ștefan cel Mare) CURȚILE DOMNEȘTI DE LA VASLUI DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE Aureolat de stălucita victorie de la Podul Înalt de lângă Vaslui, Ștefan cel Mare își consolida domnia, intrând, totodată, în legendă. Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele au fost culese și scrise de cei care le-au dat crezare, cum a fost sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui. După edificarea bisericii voievodale Sf. Ioan Botezătorul, în 1490, și reorganizarea târgului Vaslui, Ștefan cel Mare, în conformitate cu principiul medieval frecvent în Europa la acea
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul domnesc Vaslui. După edificarea bisericii voievodale Sf. Ioan Botezătorul, în 1490, și reorganizarea târgului Vaslui, Ștefan cel Mare, în conformitate cu principiul medieval frecvent în Europa la acea vreme a domniei itinerante, marchează șederea sa și în alte orașe, în afara Sucevei, capitala permanentă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
voievodale Sf. Ioan Botezătorul, în 1490, și reorganizarea târgului Vaslui, Ștefan cel Mare, în conformitate cu principiul medieval frecvent în Europa la acea vreme a domniei itinerante, marchează șederea sa și în alte orașe, în afara Sucevei, capitala permanentă a țării, la curțile domnești din Hârlău, Iași, Vaslui și Huși. Astfel, din anul 1492 s-a păstrat documentul emis la Vaslui în luna martie 26. Peste trei ani, în 1495, Ștefan cel Mare se află din nou în zona Vasluiului și a Bârladului, întărind
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a stat în luna ianuarie, la sfârșitul căreia a poposit în Iași, iar în februarie și martie a stat din nou în târgul Vasluiului, de unde, între 25 februarie și 20 martie, a emis 22 (douăzeci și două) acte de cancelarie domnească. La Vaslui, Ștefan cel Mare a mai venit și în anul 1502, după cum o dovedesc actele emise din acest târg între 1 și 17 martie. A fost un scurt popas, evident edificator în ceea ce privește preferințele voievodului pentru a ședea în această
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
A fost un scurt popas, evident edificator în ceea ce privește preferințele voievodului pentru a ședea în această parte a țării în lunile de iarnă. În concordanță cu exigențele epocii, a fost perfect normal ca domnia itinerantă să beneficieze din plin de curțile domnești, edificate și organizate aproape în toate orașele principale ale Moldovei, Vasluiului revenindu-i rolul nu numai de important oraș medieval românesc aflat în plină dezvoltare socialeconomică și politico culturală, ci și de reședință voievodală în decursul celei de a doua
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în ea, jur împrejur e bolți și arcuri, pe care sunt picturi și chipuri de ale tuturor sfinților...” (Paul de Alep 1653) Biserica Sf. Ioan din Vaslui a fost înălțată de Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în cuprinsul Curților domnești, făcând parte organică din ansamblul arhitectonic al acestora. Cu timpul, Curțile domnești din Vaslui s-au năruit, deși Vasile Lupu interzicea la 6 august 7143(1635) lui Cehan Racoviță, ispravnic de Vaslui „a se lua piatra din ruinele curților domnești
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
și chipuri de ale tuturor sfinților...” (Paul de Alep 1653) Biserica Sf. Ioan din Vaslui a fost înălțată de Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în cuprinsul Curților domnești, făcând parte organică din ansamblul arhitectonic al acestora. Cu timpul, Curțile domnești din Vaslui s-au năruit, deși Vasile Lupu interzicea la 6 august 7143(1635) lui Cehan Racoviță, ispravnic de Vaslui „a se lua piatra din ruinele curților domnești ale lui Ștefan Vodă”. În schimb, biserica s-a păstrat, suferind unele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]