24,150 matches
-
întrebat bătrânul. „Cum am venit până aici. Cum altfel?” - am răspuns noi într-un glas. „Măi omule! Ia să stăm strâmb și să judecăm drept! Cum or merge oamenii iștia - săracii - atâta cale? Ce, România îi colea? Eu zic să doarmă noaptea asta aici. Facem noi o colibă și aducem un așternut. Mâine - cu noaptea n cap - pui calul la șarabană și pe aici ți-i drumul! Ai grijă numai să nu treci prin fața miliției. Încolo, nu te întreabă nimeni. Îi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fiu de mare exploatator. Mi-au luat prăvălia și pe mine m-au închis... Doamne, câte am avut de tras la anchete! M-au schingiuit pur și simplu... În timp ce povestea, glasul lui Brad Filip se stingea încetîncet... În clipele următoare, dormea... Un grăunte de zâmbet zăbovise în colțul gurii... Era semnul că își regăsise țandăra de suflet care îi lipsea... La apelul de dimineață - înainte de plecarea la muncă - Costăchel a cerut ca Brad Filip să fie pus șeful unei grupe. Ia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-ți cumpăr un șirag întreg de covrigi calzi, cu mac, cum îți plac ție! Acasă, masă mare. Mama ei ieși în prag să-și întâmpine odorul. Timp de o lună și jumătate, Simona trăi în sânul familiei zile de neuitat. Dormea dimineața până târziu, lua micul dejun și apoi făcea un tur prin oraș. Seara, toți trei, tată, mamă și fiică, se așezau la povești. Mai veneau uneori și verișoare sau verișori care se interesau de noua ei viață, dacă profesoratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
casă, timpul pentru gospodărie e pe ceasornic ca și cel de odihnă. Cheia de la poarta mea e soarele. O deschide când răsare și o închide când apune. Dacă n-ai apucat să intri în casă înaintea de a apune dumnealui, dormi pe unde apuci... Nu, nu glumesc. Nu te sfătuiesc nici măcar să încerci". Cuvintele mătușii erau pronunțate cu un ton voit imperativ, încât Simona n-a îndrăznit niciodată să se întoarcă acasă după apusul soarelui, chiar dacă lăsa fetele vecinilor la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
chiar unele prevestiri biblice. După plecarea doctorului, Simona deschise larg fereastrele. Simți cum întreg parcul năvălește în rezerva ei cu toate florile pline de suave și rare parfumuri. Se putea considera o regină a acelei nopți. În noaptea aceea doctorul dormi la camera de gardă. E un mod de a spune, căci ochii nu-l ascultară, iar somnul nu i se așezase geană pe geană, gândurile intersectându-se cu cele mai cumplite prezumții. Din multele alunecări știute sau neștiute, ceea ce făptuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Simona n-a mai așteptat. Așa cum era, căci nici nu apucase să-și scoată paltonul, alergă ca o nebună spre spital. Îl găsi pe Răducu bandajat la ambele mâini, într-un pat dintr-o rezervă, supravegheat de o soră medicală. Dormea. Probabil i se administrase o injecție pentru diminuarea durerilor și din când în când tresărea, ca un om prins în mrejele unui coșmar. O săptămână în șir Simona stătu lângă patul lui de spital. După ce îl luă acasă, mergea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ușa și sesiză lipsa valizei și a cărților fetei își spuse: ,,totuși a plecat, a plecat și a luat-o și pe Beatrice"... Ceea ce nu știa și nici nu putea să bănuiască era unde? Unde plecase? În seara aceea a dormit acasă. E un fel de-a spune că a dormit; s-a frământat, s-a zbuciumat, și-a închipuit fel de fel de situații, în toate concluzionând că trebuie să-și găsească soția și fata, că familia lui trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
spuse: ,,totuși a plecat, a plecat și a luat-o și pe Beatrice"... Ceea ce nu știa și nici nu putea să bănuiască era unde? Unde plecase? În seara aceea a dormit acasă. E un fel de-a spune că a dormit; s-a frământat, s-a zbuciumat, și-a închipuit fel de fel de situații, în toate concluzionând că trebuie să-și găsească soția și fata, că familia lui trebuie să rămână întreagă. A doua și a treia zi situația nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să mă îndoiesc! Doina, Doina, am convingerea că a fost un accident. Încearcă să uiți, să ierți, nu, nu acum imediat, ci în timp. Teo e un om deosebit. Descoase-l, vezi ce l-a mânat către această cădere. * Doina dormi și noaptea de duminică la Natalia. Încă înainte de ora șapte auzi mașina lui Teo. Pleca la spital. Recunoștea mașina după mersul motorului. O rodea însă întrebarea: Unde a fost ieri toată ziua?" Avusese o noapte de calvar. Dimineața găsi perna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
stratul de flori din fața casei, dar nimic nu mai era ca în anii copilăriei și tinereții ei. Pustiul sălășluia peste tot. Se simțea din plin lipsa celor care însuflețiseră cândva tot ce o înconjura. O rugă pe Nana Floarea să doarmă cu ea câteva zile și să-i povestească cu de-amănuntul tot ce-i istorisise tatăl ei în zilelele din urmă... Aceasta îi spuse că din tot ce-i povestise, fără să se pronunțe lămurit, se deslușea iertarea. Era limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
acum!? Simona se trezi de mai multe ori în timpul nopții și, imaginându-și ce s-ar fi putut întâmpla , o podidi plânsul. În răgazul când prinse câte un crâmpei de somn visă numai grozăvii. Dimineață, când se trezi, Răducu mai dormea încă. Îl înveli și îl sărută; dormea ca un îngeraș. Oare el ce o fi visat în noaptea aceasta, că l-a simțit de câteva ori cum a tresărit sub plapumă. Începea o nouă zi. Avea de gând ca astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ori în timpul nopții și, imaginându-și ce s-ar fi putut întâmpla , o podidi plânsul. În răgazul când prinse câte un crâmpei de somn visă numai grozăvii. Dimineață, când se trezi, Răducu mai dormea încă. Îl înveli și îl sărută; dormea ca un îngeraș. Oare el ce o fi visat în noaptea aceasta, că l-a simțit de câteva ori cum a tresărit sub plapumă. Începea o nouă zi. Avea de gând ca astăzi să nu-l trimită la grădiniță. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
un timp până uita de mâncare, de ea și de toate. Zdrobită de gânduri, halucinând, pierzându-și controlul, adormea îmbrăcată. Intra în noapte ca într-o lume a neștirii. Îmbrățișa o pernă. Avea în acest fel senzația că puiul ei doarme lângă ea. Nu strângea prea tare perna, nu voia să-l trezească. În zori, când nu-l găsea, plângea, striga, ieșea din bloc și întreba pe toată lumea: Nu l-ați văzut pe Răducu' meu, nu știu unde a plecat?" Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
său Văraru. Simona nu-i aminti acestuia nimic despre existența ei în rai, dar cu ceasul în mână derula în mod mecanic programul lui Răducu: ,,E ora zece, acum puiul meu ia micul dejun; acum e ora două după amiază, doarme mititelul mamei, ce o fi visând oare odorașul meu scump? Acum e ora cinci, ar trebui să vină acasă, dar el mai întârzie cu copiii, probabil mai joacă fotbal. Îi place nespus acest joc, dar în nici un caz nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cum aș putea să le exprim? Nu știu, dar mă încumet să încerc. O vorbă înțeleaptă spune că nu-i bine nici să tulburi un cuib de viespi, nici să răscolești apa mlaștinii, nici să trezești din somn ursul care doarme. Ei bine, întocmai pe dos am făcut eu, când m-am înscris în acel barou de avocatură. Cel care fusese înaintea mea tocmai demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era vacant. L-am ocupat cu multă încântare și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
oboseala puse pe nesimțite stăpânire pe ei, toropindu-i și, fiind mai puternică decât dorința comună de a mai rămâne trezi, căzură ambii în puterea unui somn adânc, cel mai liniștit, mai ușor și mai odihnitor somn, pe care îl dormiseră cei doi vreodată până atunci. Către dimineață, la ivirea zorilor, pe când soarele începea solemn să-și desfășoare întreaga sa grandoare, dându-și la iveală pe pământ razele în toată forța lor de luminare, Victor, deșteptat deja, dar amorțit încă în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Poate, de aceea, vorbele de tristă emoție și însoțite și de câteva lacrimi ale Adrianei nici nu părură că-i aduc ei vreo atingere, măcar cât de mică... - Și de ce, mă rog, a murit, știi? - Pare-se, a murit în timp ce dormea, pur și simplu. După ce au găsit-o și au cercetat-o cum se cuvine, doctorii au spus că suferea de apnee în somn. Cu alte cuvinte, a uitat să mai respire în vreme ce se odihnea, închipuie-ți! Biata de ea... - Iar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
rog; ești obosită. - Dar nu-i nici pe departe așa cum spui tu... Mă simt bine, mă simt perfect, mă simt ca și cum m-aș fi trezit din somn adineauri. Nu sunt obosită; dimpotrivă, sunt atât de odihnită, încât parcă aș fi dormit continuu, cât zece oameni într-o lună întreagă! Șerban, ce caut eu aici, de fapt? - Te rog, liniștește-ți inima, am să te lămuresc. Tot ce sa întâmplat este că ne-am certat tare. Tu te-ai enervat așa de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lor și eu nu-mi mai văd capul de necazuri și suferință. În timp ce mama cugeta atât de profund, eu, vie fiind, am Început să “molfăi “colțul unui șervet din cânepă cu care Îmi acoperise fața. “Copii foarte mici trebuie să doarmă mult” și pentru asta cel mai bun somnifer și la Îndemână era Întunericul. „Cu cât mai Întuneric, cu atât mai bine!” ofta mama, sperând că În acest fel, n-am să văd exact cum stau lucrurile și cine știe “Doamne-ajută
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
e mai bine să păstrăm țipetele pentru o ocazie mai potrivită! Noaptea se așternea peste toate aceste Întâmplări mărunte, adâncind pe fiecare Într-un somn lin și dulce sau Într-un “coșmar”. O! Dimineața era minunată când toți ai casei dormeau. Era cea mai blândă și duioasă Îmbrățișare! Dar, cocoșul dracului! A Început să cânte cât Îl ținea pliscul: “Cu-cu-rigu! Cu-cu-rigu! Și mirajul unei liniști rupte din rai ( un fals rai, desigur) a dispărut ca prin farmec! Mama, buimacă de somn
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de nerăbdători... Sigur! Să intre numaidecât! A intrat mai Întâi mama, apoi tata, Nicoleta cu soțul ei, Emil. Aveau fețele livide, trase, ciarcăne În jurul ochilor și o anumită durere mută În priviri. Se vedea de la o leghe depărtare că nu dormiseră toată noaptea și păreau frământați de o problemă extrem de dureroasă. Am Încercat un zâmbet stângaci. Mă bucur așa de mult că ați venit! Ați văzut băiatul? Cu cine seamănă? Această ultimă Întrebare a căzut ca trăznetul asupra capetelor lor. S-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
am format numărul de telefon al prietenei mele. Era trecut de miezul nopții. Riana! Riana! Ajută-mă! Ajută-mă! Vino repede. Mi-e tare rău, cred că am să mă sfârșesc... Nu puteam lega frazele din cauza hohotelor de plâns. Am dormit la ea În acea noapte de iarnă. Orice mângâiere era de prisos. Sufletul avea legile lui nescrise, necunoscute. Vedeam hăul, vedeam singurătatea, cum așteaptă să mă devoreze lent, clipă după clipă. Cunoșteam fața necruțătoare, neîndurătoare a acestui sentiment adevărat călău
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Antoneta, oprindu-se În fața ei și analizând-o cu atenție. Mă simt bine, fa, Antoneto! Iaca am băut un șpriț, aseară, și m-am odihnit până mai târziu. Mi-am dat seama. Se vede de la o poștă că n-ai dormit cu capul prea limpede. Te rog adu o pătură, să stăm pe prispă, nu mai merg În casă. Curtea era destul de mare și iarba ajunsese până la genunchi. Firele de mușețel, răsărite din loc În loc, Îți Încântau privirea. Ana a venit
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
se Întorceau acasă. Da, Ano! Am așteptat-o cât am așteptat-o și apoi m-am consolat. Ce puteam să fac?! Răbdam cu dinții strânși, că răbdarea e ruptă din rai. Odată ajunsă acasă, unde crezi că am găsit-o? Dormea cu mâinile sub cap, În capătul viei ( dinspre Veta) de zicea-i că-i prințesa adormită. M-am Întors În ogradă, am scos o găleată cu apă rece din fântână și am venit ușurel, ușurel și apoi, cu toată furia
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
s-a oferit să-mi arate ferma d-lui și mi-a făcut cunoștință cu alți viitori colegi. Timpul a trecut destul de repede. Am plecat cu o ocazie spre oraș. Deja se Înserase și nu aveam un loc unde să dorm peste noapte. Am căutat o cameră la toate hotelurile din oraș. Era un simpozion și toate locurile erau ocupate. Se Întunecase de-a binelea și eu hoinăream pe străzi. Umblam fără țintă, obosită, flămândă și dezamăgită. Și tot mergând, mi-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]