4,579 matches
-
sociale, despre tema ei de licență și despre Anna Lesko, despre orice căcat. Poate că, amintindu-mi după o vreme de seara asta, m-aș fi scârbit. Dar trenulețul groazei era bine fixat pe șine, și oricâte răsuciri, monștri sau dușuri de adrenalină s-ar fi abătut asupra mea, la final urma să ies doar cu o experiență. O experiență. Ce mare lucru? Nu aveam nimic de suferit în proprii mei ochi. Ea acceptase această întâlnire ca pretext pentru a-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să le curăț. A fost o idee proastă. Fiecare pai cules cu două degete murdare marca două puncte roșii pe pantalonii mei până atunci curați. Ia-l odată, ia-l, țipa Sonia, o să-l scap... Am băgat iar mâinile în dușul purpuriu, gata să prind bila care amenința să cadă. Mi-a trecut prin cap că Sonia pierduse foarte mult sânge și mi-am amintit că citisem undeva ceva legat de „cei cinci litri de lichid prețios din corpul omenesc”. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Prima era îmbrăcată într-un capot roșu, a doua într-un trening gri, a treia avea un pulover alb și niște pantaloni cu talie joasă. De la stânga la dreapta: o femeie cu față ridată, ochi albaștri râzători, proaspăt ieșită din duș. Părul șaten dat pe spate, firele strânse în mănunchiuri curbe și groase de pe care picura apa. Își strecura o mână în păr și-l scutura, aruncând mici stropi pe perete; o fată de douăzeci și ceva de ani, ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mai avea destule motive intime să fie nemulțumită. Nimeni nu știa că poseda două degete suplimentare la piciorul drept și o aluniță verzuie, urât mirositoare, la axila stângă. Toate acestea i se vărsau în cap de fiecare dată când făcea duș și se privea în oglinda ușor aburită, care nu-i arăta clar întregul trup, dar i-l descria destul de bine. Ridica brațul drept; pielea îi fleoșcăia și-i trimitea miros de Dove. Ridica brațul stâng; se insinua o duhoare pestilențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nicicum și - Elena era recunoscătoare măcar pentru atât - nu se răspândea niciodată la o distanță mai mare de câțiva centimetri în jurul subțioarei. Era mirosul ei pentru ea însăși, un fel de cadou pe care i-l făcea trupul după fiecare duș. Iată-mă, îi spunea, m-ai înecat în aburi și în apă, am avut răbdare și am suportat, dar acum m-am întors, convinge-te. Elena nu era deranjată atât de miros, cu care se obișnuise de ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de lucru de sub mobile părea că le urcă în întâmpinare: stalactite și stalagmite. Niciodată curat, nici chiar în vremurile bune, studioul se dezlănțuise complet în ultimele câteva luni, ca și mine, de altfel. Cel puțin, eu fusesem nevoită să fac duș în mod regulat, să-mi scot șpanul din păr și să-mi curăț fața după cazne îndelungi cu masca de sudură. Bucătăria nu fusese așa de norocoasă; mă hrănisem cu mâncare din oraș, deja gătită, ca să evit curățatul resturilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pat, așezai plapuma și bătui pernele. Coborând tiptil scara ce ducea de la platforma pe care dormeam în studioul principal, îmi verificai programul pe ziua aceea, atât de absorbită încât abia dacă le aruncai o privire mobilelor strâns îngrămădite sub tavan. Duș, cafea, sală - cu sala, era și cazul; dacă munca mea n-ar presupune și efort fizic, aș fi într-o stare jalnică. Cel puțin de două ori pe săptămână de acum încolo. Sala de sport era în Chalk Farm, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dar aveam ciudatul sentiment că nu auzea nimic din ceea ce-i spuneam. Și, într-adevăr, comentă, complet în afara subiectului: Chiar n-ai mâncat nimic, nu? Dacă stau să mă gândesc, nici eu... Știi, cred că mă duc să fac un duș. Scuză-mă, te rog! Se ridică și, cu pași mari, o luă alene spre baie. Ușa se închise și auzii apa curgând; chiar făcea un duș. Am rămas uitându-mă lung, mască din cauza acestui comportament bizar, după care m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
stau să mă gândesc, nici eu... Știi, cred că mă duc să fac un duș. Scuză-mă, te rog! Se ridică și, cu pași mari, o luă alene spre baie. Ușa se închise și auzii apa curgând; chiar făcea un duș. Am rămas uitându-mă lung, mască din cauza acestui comportament bizar, după care m-am întins după cutia lui țigări, pe care o lăsase pe masă. Nu fumez decât în anumite situații, bine definită și asta era, cu siguranță, una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pulpe, lucru de care eram mulțumită. Mi se uscase gura. Începu să se apropie de mine. Capotul rămase acolo unde îl lăsase, o grămadă de brocart pe podea. În spate, se zărea oglinda din baie, opacă, umedă din cauza aburului de la duș. Încălzit pe piele, în jurul lui începu să se simtă parfumul Issey for Men. — Hugo? zisei eu, cu o voce pierdută. Aveam senzația că mă scufundam rapid într-o mare neînțelegere, agățându-mă cu disperare de orice m-ar fi ajutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mânca talaș... ei bine, concluzia e una singură. Și ți-am fumat două țigări. Dacă m-ai fi cunoscut mai bine, acela ar fi fost ultimul indiciu. — Trebuie să țin chestia asta minte, pentru viitor... Oricum, înapoi la povestea cu dușul meu, când mă cam codeam să-ți explic situația - ar cam fi fost moartea pasiunii, nu-i așa? — „A, apropo, Sam, am uitat să-ți zic până acum - de fapt nu sunt gay, așa că, ce zici de una mică?“ sugerai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
distrăm. Făcu o pauză, de parcă tocmai i-ar fi venit o idee. —Te gândești tu la ceva, observai eu. Nobila-ți frunte, brăzdată de forța reflecției... A, nu-i mare lucru, zise Hugo, ridicându-se. Ar trebui să fac un duș. —La ce te gândeai? zisei eu, murind de curiozitate. —Tor răul e spre bine, zise Hugo, ușor reticent. O fi Ben pe punctul de a pierde slujba asta, dar lucrurile s-au aranjat de minune pentru MM. Philip a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu-ți mai stea șeful în cale ca să-ți poți finaliza spectacolul fără să te bată nimeni la cap. Hugo ridică din sprâncene. — Sigur că nu, zise el cu seriozitate. Și acum cred că o să mă duc să-mi fac dușul. Dispăru în direcția băii. Am rămas uitându-mă după el, mai gânditoare decât fusesem până atunci. *** După ce a plecat Hugo, cum mă hotărâsem să nu merg la sală, m-am scufundat într-o baie fierbinte. Sexul pe care îl făcusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
decât un pat vechi de fier, o noptieră rablagită și o oală de noapte ciobită și gălbuie. Hainele se atârnau în cuie pe spatele ușii și, ca să te speli, trebuia să cauți la capătul culoarului un closet pestilențial și un duș cu apă noroioasă, adusă direct din râul San Pedro. De cum închise metisul ușa în spatele lui, lăsându-l „instalat“, încercă o uitată senzație de neliniște ce-l chinuia din nou. Mirosul dens al tropicului era diferit, închis acolo, prizonier între pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
care s-a lăsat vârât într-o încurcătură care îl împiedica să doarmă în coliba lui din lagună, prin care trecea mereu o adiere fără opreliști, invadată de aroma profundă a pământului virgin, tăcută noaptea, curată și liniștită. Făcu un „duș“ cu apă cafenie și caldă de râu, în mirosul acru de urină venind de sub ușa alăturată; își puse singurul pantalon care-i mai rămăsese și o cămașă cu o culoare de-acum greu de definit și coborî prost dispus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu era vorba de radiații luminoase, ci doar de tinerețe, sănătate și uniforme Îngrijite de altcineva decât el Însuși. — Șeful Brunetti? zise el și se ridică În picioare În spatele pupitrului. Lui Brunetti, bărbatul Îi lăsa impresia că tocmai ieșise de sub duș sau din cadă: pielea lui era Întinsă, strălucitoare, de parcă tocmai lăsase jos lama de ras ca să-i strângă lui mâna. Cât dădură mâinile, Brunetti Îi observă ochii de-un albastru clar, translucid, culoarea pe care o avusese laguna cu douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dar reuși să scoată cuvintele. — Du-te de aici o oră, apoi adu-mi o brioșă și mai multă cafea. Odată ce spuse asta, se Întoarse pe burtă și adormi Înainte ca el să iasă măcar din cameră. Brunetti făcu un duș lung, bărbierindu-se sub potopul de apă caldă, bucuros că nu trebuia să se teamă de reacțiile diverselor sensibilități ecologice ale celorlalți membri ai familiei, Întotdeauna pregătiți să critice fățiș ceea ce ei vedeau ca fiind o risipise sau folosire deficitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sale familii să cumpere apă minerală Îmbuteliată În sticle de plastic. În schimb, trebuia să cumpere apă În recipiente de sticlă, apoi să urce și să coboare sticlele alea cale de nouăzeci și patru de trepte. Iar dacă stătea sub duș mai mult decât Îi lua unei ființe umane de condiție medie să se apele pe mâini, trebuia să asculte nesfârșite acuze la adresa nechibzuinței Occidentului, a felului cum acesta devorează resursele lumii. Când era copil, risipa era condamnată fiindcă erau săraci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
devorează resursele lumii. Când era copil, risipa era condamnată fiindcă erau săraci; acum era condamnată fiindcă erau bogați. În acest punct, descoperi cât de greu era să se bărbierească În timp ce rânjea, așa că renunță la catalogarea necazurilor sale și Își termină dușul. Când ieși din casă douăzeci de minute mai târziu, se trezi năpădit de-o nemărginită senzație de Încântare nedeterminată. Deși era o dimineață răcoroasă, ziua avea să fie caldă, una dintre acele glorioase zile Îmbăiate de soare ce binecuvântau orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
autostradă. O sută șaizeci de mii de lire și-i răneau picioarele! De-ndată ce intră pe ușă, Îi aruncă din picioare, apoi se duse către baie, dându-și jos hainele din mers, aruncându-le nepăsător În urma sa. Stătu la duș vreme Îndelungată, săpunindu-se de mai multe ori pe corp, frecându-și picioarele și Între degete cu o cârpă, clătindu-le și spălându-le iar și iar. Se uscă și se așeză pe marginea căzii să și le examineze Îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a redacției La Gunoi! era să scoată afară un singur sac negru de gunoi pe lună - era, așa cum a descoperit Alice, o modalitate acaparatoare de a petrece liniștitele seri de la țară. Amândoi confecționau brelocuri din inelele vechi de la perdelele de duș sau îndreptau spiralele metalice de la caiete, transformându-le în umerașe. — Spiralele de la un caiet de dimensiuni normale au până la aproape trei metri lungime, îi spunea Jake în timp ce lucrau. Gândește-te, Al! Alice se uita la fața lui frumoasă, aprinsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și a continuat: —„Nu avem nevoie de anestezic, oxigen, petidină și, mai presus de orice, de rahianestezie. Alice își va petrece perioada de început a nașterii în propriul pat, apoi, când va sosi momentul, se va muta la perdeaua de duș...“ Perdeaua de duș? Doamna Duffield a privit-o pe Alice îngrozită. Draga mea, doar n-o să naști în picioare, în baie! — Sigur că nu, a zis Jake nerăbdător. Perdeaua de duș va fi lipită de podea ca să adune orice... — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Nu avem nevoie de anestezic, oxigen, petidină și, mai presus de orice, de rahianestezie. Alice își va petrece perioada de început a nașterii în propriul pat, apoi, când va sosi momentul, se va muta la perdeaua de duș...“ Perdeaua de duș? Doamna Duffield a privit-o pe Alice îngrozită. Draga mea, doar n-o să naști în picioare, în baie! — Sigur că nu, a zis Jake nerăbdător. Perdeaua de duș va fi lipită de podea ca să adune orice... — Am înțeles, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
va sosi momentul, se va muta la perdeaua de duș...“ Perdeaua de duș? Doamna Duffield a privit-o pe Alice îngrozită. Draga mea, doar n-o să naști în picioare, în baie! — Sigur că nu, a zis Jake nerăbdător. Perdeaua de duș va fi lipită de podea ca să adune orice... — Am înțeles, l-a întrerupt grăbită doamna Duffield, întorcându-se la planul de naștere. „Un fond sonor relaxant cu voci de balenă va crea o atmosferă de cocon și pe tot parcursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Și, evident, e și ecologic. A urmat un zgomot ca de explozie. Tatăl lui Alice își scuipase varza de Bruxelles în șervet. Fața i s-a înverzit de scârbă. Apoi a așezat ghemotocul pe suprafața de plastic a perdelei de duș care, dacă tot nu fusese folosită la nașterea Rosei, ținea acum loc de față de masă festivă. Mama lui Alice și-a privit îngrozită fiica. —Scuzați-mă, a bolborosit ea împingându-și scaunul și repezindu-se în sus, pe scări, către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]