3,549 matches
-
de Îmbătrânire. M-am găsit aici Într-o atmosferă aproape familiară, Într-un loc unde oamenii se acceptă cu deschidere și Înțelegere, spo rind farmecul orașului. Dar am avut și alte motive. Printre ele, fascinația istoriei unei familii princiare pragmatice, ducii Zähringer, „Înte meietorii de orașe“, care au Înființat, pe lângă Freiburg, orașe ca Villingen, de la izvoarele Dunării, Berna, Fribourg, din Elveția, și altele, cu o arhitectură specifică, cu o concepție uni tară, foarte precisă, neobișnuită pentru acele vremuri - sfârșitul primului mileniu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
credinciosul Hil debrand părăsi Încă o dată sala, pentru a se asigura că poruncile sale fuse seră Îndeplinite și că paznicii erau pregătiți. Se aflase că trimiși ai Împăratului țeseau intrigi printre vasalii celor doi prinți și pregăteau acțiuni războinice Împotriva duca tului din Breisgau. De aceea, măsurile de siguranță fuseseră sporite, și Hildebrand, conducătorul de odinioară al gărzii princiare, fusese rechemat la Curte. El era cu ade vărat un om de Încredere. Când se con vinse că totul mer gea bine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
i se poate Întâmpla mai bun. În afară de asta, știm ce nenorocire Îl paște pe Bodo, chiar foarte curând, dacă oamenii tăi nu fac iarăși o greșeală. și, de fapt, el nici nu e de neam nobil. Dacă mor domnii noștri duci, nu-i rău pentru cavalerul nostru, e chiar foarte potrivit... Cei doi se priviră lung și izbucniră Într-un râs răsunător. Chiar dacă prima lovitură nu izbutise, exista o alternativă, mai promițătoare decât planul inițial. — Iubirea vine după căsătorie, dragă cavalere
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ducatul suab, după cum se știe. Henric III li-l promisese, dându-le ca zălog acel faimos inel. și, când acolo, văduva lui i-a dat ducatul lui Rudolf de Rheinfelden. Iar prinții noștri au primit drept compensație, chipurile, titlul de duci de Kärtnen, pentru că cei de acolo n-au vrut să recunoască un domn străin. Ce rușine pentru Bertold bătrânul! — Se spune că Rudolf a răpit-o pe fiica Împăratului și că s-a căsătorit cu ea, răspunse monahul. Ce contează
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bătrâne, ne vom lua toate mă surile. De mers trebuie să mergem, dar vom primi oaspeții cum se cuvine. Fii liniștit! Haro ieși, clătinând din cap. În ultima vreme clătina prea des din cap. Ce rost avea toată povestea asta? Ducii se jucau cu focul. Ce le trebuiau Întâlniri cu vasali care de atâtea ori se dovediseră, dacă nu necredincioși, cel puțin șovăielnici? Ducii, gândi el, sunt prea tineri și nu cunosc firea ome nească. Dacă l-ar Întreba pe el
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
așteptau să-i ardă pe cei doi nefericiți. Un asemenea spectacol i-ar fi făcut și lui plăcere... Apoi Își aduse aminte de convorbirile sale Îndelungate cu prietenul lui, Eglord, care Îi enumerase pe Îndelete avantajele unei căsătorii cu moștenitoarea ducilor Zähringer. Așa că Își spuse: „De ce el, și nu eu? Mai ales acum, când nu mă așteaptă decât fuga sau moartea. Conrad, acest câine blestemat, nu va avea nici o milă dacă mă va prinde, și nici Împăratul, nici altcineva n-ar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
neprimejdioasă și-mi fac mari griji. În domniile voastre am Încredere deplină. N-ați fi făcut drumul acesta lung dacă n-ați fi avut o veste importantă pentru el. De aceea vă mărturisesc că a plecat la Sfântul Petru, la mânăstirea ducilor noștri. Mi-a spus ca, dacă situația devine cu adevărat serioasă, să spun adevărul... Cei doi venețieni Îl priviră Încordați și Solomon continuă: — știu doar că fiul său, Bodo, a fost atacat acolo În apropiere și zace greu rănit În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o răzbunare personală, din partea cuiva care ar fi fost invidios pe el. Dar după cele ce mi s-au spus Între timp și după ce spuneți și domniile voastre, se pare că acest atac ar face parte dintr-o conspirație mare Împotriva ducilor noștri. De altfel, voiam să plec chiar azi spre mânăstirea Sfântul Petru. Poate că aș putea face ceva pentru tânărul meu stăpân. — Vă vom Întovărăși, prietene Solomon. O infamă conspirație are loc. Trădarea Înflorește la curtea ducilor Zähringer. După fiecare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
conspirație mare Împotriva ducilor noștri. De altfel, voiam să plec chiar azi spre mânăstirea Sfântul Petru. Poate că aș putea face ceva pentru tânărul meu stăpân. — Vă vom Întovărăși, prietene Solomon. O infamă conspirație are loc. Trădarea Înflorește la curtea ducilor Zähringer. După fiecare perdea ascultă acolo o ureche trădătoare. Poate că mai ajungem Încă la timp ca să-i prevenim. Dar trebuie să fim foarte prevăzători. De altfel, domnul Spada e Însăr cinat de signorie. Veneția e totdeauna credincioasă prietenilor ei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
altfel, În acest timp, la sfatul Celor Zece, m-am Împrietenit cu Amadeus din Geneva, ceea ce n-a fost greu deloc, pentru că el este aievea ceea ce eu am Încercat să par, un mare tâmpit. Se dă drept vasal credincios al ducilor din Breisgau, dar În adevăr este doar o marionetă a Împăratului și n-are nimic În cap decât să-i păgubească pe cât poate. O să mă Întrebați de ce m-a pus signoria pe urmele lui. Nu trebuie uitat că acum câțiva
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sunt stăpâniți. Numai că foaia s-ar putea să se și Întoarcă! Amadeus nu-și putuse ține gura, era evident despre cine vorbea când pomenise de vasali și suzerani. Fiecare știa că atât el, cât și Eglord erau ministeriali ai ducilor Zähringer. Taina Începea să capete contururi precise, pentru că unele lucruri erau deja cunoscute. În aceeași seară, mi s-a făcut deodată rău. Aveam dureri groznice În pântece și tremuram din toate Încheieturile. Medicul de la Curte m-a văzut de Îndată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
istorisirea sa la capăt. Cei doi care Îl ascultaseră tăcură Îndelung. Solomon se Întreba dacă Îi va revedea vreodată pe Bodo și pe tatăl lui. Cu voce tristă spuse: — Se pare că Veneția e singura aliată care le-a rămas ducilor noștri. Voi toți, tatăl domniei tale, domnii din Consiliu și nu În cele din urmă chiar domnia ta, ați judecat foarte bine starea gravă a lucrurilor. Din păcate trădătorii au și pus În aplicare o parte din planul lor. Domnul Bodo
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
credem că Eglord a răpit-o... Giancarlo păli: — Am ajuns prea târziu. Eglord și-a atins scopul. Poate că putem totuși Împiedica alte nenorociri. Alături de Eglord, Adalbrecht și starețul Otto se află desigur și alți trădători, chiar În apropierea domnilor duci. Doar că nu le cunoștem numele... — Eu le cunosc, spuse Solomon. Tocmai atunci când ați sosit la Zürich le-am aflat. L-ați văzut pe cerșetorul care pleca de la mine... Prietenul nostru Josua a Înțeles de Îndată, nu sunt niște nenorociți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ce s-a țesut, căci prin ei conspiratorii află tot ce se Întâmplă la castel. De aceea aș fi plecat astăzi oricum la Sfântul Petru, ca să transmit mai departe această veste. Pentru că mai e ceva. Se zvonește că celor doi duci ai noștri li s-a Întins o capcană. Pare-se că trădătorii s-au hotărât pentru lovitura decisivă. Să nădăjduim că ajungem la timp ca să-i prevenim. Ajunseră cu bine și fără mare Întârziere la mânăstire. Nu-i urmărise nimeni
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ce se Întâmplase. Nimeni nu știa Însă că Bodo era deja mort. — Rămâneți aici și așteptați până ce prietenii voștri se Întorc Înapoi, fără Îndoială că vor sosi curând, le spuse el. Giancarlo voi Însă să pornească pe dată către castelul ducilor Zähringer, căci avea instrucțiuni precise din partea signoriei. Îi rugă pe tovarășii săi de drum să rămână pe loc și ceru o călăuză care să-i arate drumul spre Freiburg. — E de oțel tânărul nostru domn, spuse Josua plin de admirație
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Bohemund al Antiohiei, unul dintre condu cătorii primei cruciade. Este menționat În toate cronicile cruciadelor (vezi Otto Henne am Rhyn, Geschichte der Kreuzzüge, vol. Iă. 12. „Cetățuia Zähringer, o ruină aflată În apropiere de Freiburg, a fost multă vreme locuința ducilor Zähringer, Înainte de a se con strui palatul de pe muntele Schlossberg. Înainte ca ducii Zähringer să se stabilească În Breisgau, exista acolo o așezare a nobililor alemani [...]. S-au găsit și urme celtice chiar din epoca de piatră, cu ocazia cerce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cronicile cruciadelor (vezi Otto Henne am Rhyn, Geschichte der Kreuzzüge, vol. Iă. 12. „Cetățuia Zähringer, o ruină aflată În apropiere de Freiburg, a fost multă vreme locuința ducilor Zähringer, Înainte de a se con strui palatul de pe muntele Schlossberg. Înainte ca ducii Zähringer să se stabilească În Breisgau, exista acolo o așezare a nobililor alemani [...]. S-au găsit și urme celtice chiar din epoca de piatră, cu ocazia cerce tărilor arheologice“ (Wildtal - Zähringer Burgă. După ce s-a clădit palatul de deasupra Freiburgului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
târziu. 1127 Conrad obține din partea regelui Lorhar III dreptul de a reprezenta coroana În Burgundia, dar poate să-și exercite autoritatea numai În partea de nord-est. 1146 Împăratul Friederich Barbarossa din familia Staufen cucerește cetatea Zähringer În timpul unei lupte cu ducii Zähringer. Nu cunoaștem motivul acestor lupte. 1152 După moartea lui Conrad, urmează la tron fiul său, Bertold IV.
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
putere!... Iar poezia avea să vină cu vreo doi ani mai târziu și, din câte îmi aduc aminte, primele versuri le-am scris undeva pe strada Abrupta, mai sus de actualul circ din Chișinău, unde stăteam în gazdă la familia Duca de la 80 de kilometri depărtare, venisem să-mi urmez clasele superioare la școala medie "Ion Creangă" din Chișinău. Iar primele poeme le-am publicat în primăvara anului 1967 în ziarul republican "Tinerimea Moldovei". Eram în preajma absolvirii școlii medii, deja în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
oricum, sunt împotriva folosirii termenului dreapta în accepțiu‑ nea de astăzi. E un termen în care vrei să îi împachetezi pe liberali la un loc cu legionarii. Liberalii și legionarii nu s-au înțeles niciodată. Legionarii l-au împușcat pe Duca. Ăia-s dreapta, noi suntem centru-dreapta. Hai să facem un pic de ordine, nu vrem să fim considerați la un loc cu Ăia. Deci Ghiță își construise o viață complet occidentală, în care era respectat cum eu nu am văzut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
trimitere a tezaurului românesc la Moscova a fost luată de Consiliul de Miniștri care era compus din următoarele personalități: Ion I.C. Brătianu, M. Pherekide, Take Ionescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Emil Costinescu, Dimitrie Greceanu, Al. Constantinescu, M.G. Cantacuzino, N. Titulescu, I.G. Duca, Gh. Mârzescu, Vintilă Brătianu și Constantin Iancovescu. Explicații foto: De la stînga la dreapta: G.G.Danielopolu; Corneliu Cioranu; I.G.Bibicescu; Th. Capitonovici; Protocol; Ing. Dobrovici; G. Radovici 56 * Din tezur, la 31 mai 1935, urmare a demersurilor diplomatice, ni s-au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Românii Transnistrieni III. Pribegirea elementului românesc în Galiția, Silezia, Moravia și Croația; IV. Răspândirea elementului românesc până la Nistru și dincolo de această apă; V. Relațiile românilor Transnistrieni cu cazacii; VI. Raporturile Transnistrienilor cu polonii; VII. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca Vodă; VIII. Planurile rusești de expansiune și colonizare; IX. Colonizările românești în Ucraina Hanului; X. Organizația bisericească la Românii Transnistrieni; XI. Viața economică și culturală; XII. Deșteptarea Românilor Transnistrieni; XIII. Republica Moldovenească. Codrul Cosminului 1924 mai cuprindea recenzii, cronici, bibliografie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organ al Societății „Doina Nistrului”, apare sub conducerea unui comitet, redacția Cernăuți, strada Lacăr Luția nr.2. Anul I, nr. 1, apare în luna mai 1936. În Cuvânt introductiv, comitetul arată că Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ființe dintr-o altă plămadă. "De pretutindeni ca norii de pe munte se iscă și se condensează în celula 34 atmosfera aceea inefabilă și fără de seamăn pe care numai închisoarea o poate făuri: ceva foarte apropiat de ce va fi fost curtea ducilor din Burgundia sau a regelui René de la Arles ori a unei court d'amour provensală, ceva foarte asemănător cu paradisul, ceva foarte japonez, cavaleresc, ceva ce i-ar fi înnebunit pe Henry de Montherlant, pe Ernst Jünger, pe Stefan George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vopsea, se dădea imediat cu un fel de suflu care le „îmbătrânea” subit. Desigur, se poate și ca la Riga, dar se cam pierde transcendența. Sala oaspeților este enormă, cu coloane aurite și o întreagă colecție de tablouri - portrete de duci și regi. Toată lumea din Est sare să se înnobileze, să-și „dezgroape” aristocrații: moștenirea simbolică este foarte importantă într-un scenariu de legitimare. Primarul, Andris Argalis, nu ține speech-uri, ci preferă să dea mâna cu oaspeții. E îmbrăcat elegant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]