2,240 matches
-
următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de poezii Pe scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean descoperă în noua modă a „versificației scurte” o serie de lipsuri, prozaism, locuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și L'Enclos) s-a făcut cunoscută ca o remarcabilă femeie de spirit, ca o femeie de litere și curtezană, ca o prețioasă pariziană. Era fiica unui nobil din Turenne ce fusese determinat să părăsească Franța, întrucât ucisese într-un duel un baron. Inteligentă și receptivă, tânăra Ninon a moștenit de la tatăl ei înclinarea spre reflecție, a învățat italiana și spaniola, s-a inițiat în științele accesibile, a încântat oaspeții cu interpretări muzicale la clavecin. De timpuriu s-a deprins cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a Franței (Phryne a fost o curtezană de o rară frumusețe în Grecia antică ce a reprezentat-o pe Aphrodita în statuile lui Praxiteles). De notorietate fiind și un etalon al modei timpului, mulți nobili și-au disputat-o în dueluri. Unii o adorau, alții tânjeau după ea, alții o detestau. Marion a fost și muza creării unor poezii și cărți, printre care Cunună de iubire pentru Marion. Apăsată de tinerețea-i furtunoasă marcată de multe păcate, afectată de șiruri de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cunună de iubire pentru Marion, își dă seama că Marie este de fapt curtezana cunoscută de mulți, Marion. Didier intră în altercație cu marchizul Saverny, a cărui viață fusese odată salvată de Didier. Ambii se duelează și, întrucât se decretase duelul interzis, Didier este încarcerat. Disperată, Marion merge la rege, se umilește, rugându-l să-l grațieze. Regele i-a promis grațierea, dar cel care a anulat grațierea a fost cardinalul de Richelieu. Bănuitor, Didier a acuzat-o pe Marion de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sugestiv pe Sonia: este figura limită cea mai paradoxală și cea mai îndrăzneață a castității. Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul Scriitorul rus Alexandr Kuprin (1870-1938) este autorul unor romane realiste printre care: Duelul, Gambrinus, Iama. Romanul Iama / Bordelul este o radiografiere realistă a lumii bordelurilor rusești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acțiunea se petrece într-un cartier de mahala, Iamskaia Sloboda. Cartierul cu pricina avea o faimă deocheată din cauza
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
face un vibrant elogiu, din cauza principiului tandreții filiale. "Cidul, scrie el în Noul Eseu despre arta dramatică, este admirabil prin aceea că oferă un fiu nemaiascultându-și dragostea de îndată ce este vorba de iubirea față de un părinte. Corneille nu vântură chestiunea duelului pe care nimic nu-l poate autoriza, ci îl zugrăvește ca un mare maestru pe fiul acesta alergând spre răzbunare; iar tandrețea filială ne face să uităm în acest moment faptul că va fi și el imfluențat de falsa onoare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
legendă, introd. M.N. Rusu, București, 1990; Copil la Curțile Române, București, 1995; Cina cea mare, București, 1998. Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 388-392; Piru, Panorama, 179-182; Ilie Constantin, Mihail Crama, „Determinări”, RL, 1970, 31; Haralambie Țugui, „Determinări”, CRC, 1971, 11; Negoițescu, Duelul, 31-37; Lucian Alexiu, „Codice”, O, 1974, 14; Piru, Poezia, I, 349-351; Magda Cârneci, „Ianuarii”, VST, 1977, 7; Mircea Ivănescu, Noblețea conciziei, T, 1977, 4; Raicu, Practica scrisului, 289-291; M.N. Rusu, „Împărăția de seară”, AFT, 1980, 1; Simion, Scriitori, III, 114-120
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
prețios (lucru care s-a spus până acum și se va spune În continuare despre zeii majori ai funcției a treia); 2) și În cazul lor se manifestă asimetria tipică fraților funcției a treia; această asimetrie nu apare doar În duelul lor final, ci și În tinerețe: la Întâlnirea cu soldații lui Amulius, Romulusxe "Romulus" reușește să se apare, În timp ce Remusxe "Remus" este Învins și făcut prizonier; 3) la fel cum N³satyaxe "Na>satya" Îi apărau pe păstori de hoți, și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culeg morții”) și duși În Walhalla („casa celor morți”), unde Își petrec ziua duelându-se, iar seara beau mied. Lui Odin, stăpânul lor i s-a dat numele de Herjann, „domnul armatei”, al armatei războinicilor morți (numiți einherjar, „războinici ai duelului, trupe de elită”). Totuși, destinul care Îi așteaptă pe războinicii adunați În Walhalla nu este unul liniștit, pentru că Odin i-a adunat ca să fie alături de el În ziua Catastrofei Finale ( În limba nordică antică, Ragnarok, propriu-zis „destinul zeilor”, transformat apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Jurnal metafizic, București, 1995; Poziția aștrilor, București, 1996; Călătoria mea ca erou și martir al timpului, îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
în locul iubirii de noi apar ura, disperarea și dezgustul că suntem fără să ne recunoaștem ca autori a ceea ce suntem - libertatea se întoarce împotriva condiției ei gravitaționale, vrea să se emancipeze de ea și să se afirme ca libertate pură. Duelul dintre ceea ce este gravitațional în mine și libertatea mea sfârșește ca sinucidere. Sinuciderea este depășirea luciferică a limitelor libertății gravitaționale. Ea este libertatea care vrea să acceadă la sursa libertății și care astfel suprimă libertatea gravitațională. Ca libertate supremă, libertatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în care promisiunea se însoțește cu așteptarea împlinirii ei. Dar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decorîndu-l, în 1919, cu Legiunea de Onoare. Pe de altă parte, atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara-Samurcaș (pe care l-a acuzat de colaborare cu germanii), l-a făcut pe acesta să-l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce însemna un duel, i-a luat locul Pamfil Șeicaru 18. Brătianu și clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care Iorga îl numea "inginerul" politic, a început să-și folosească talentele. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara-Samurcaș (pe care l-a acuzat de colaborare cu germanii), l-a făcut pe acesta să-l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce însemna un duel, i-a luat locul Pamfil Șeicaru 18. Brătianu și clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care Iorga îl numea "inginerul" politic, a început să-și folosească talentele. A decis să-l vîre din nou în staul pe "calul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 153): "Vasile Lupu umbla și el să realizeze marele plan al Domnilor mari: Unirea Moldovei cu Țara Românească, însă Mateiu Basarab, mare și învățatu Domn, dară și el ținea la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]