18,730 matches
-
din marile teme ale literaturii europene vizează cartea ca mecanism care prospectează viața, dar și-o și anexează, criticul român interpretează drept metafore ale cărții imaginile unor locuri ale profeției și lecturii în viitor - groapa cu sânge unde se adună duhurile în Odiseea, infernul din Eneida - sau descrierea paradisului alcătuită de Augustin în Cetatea lui Dumnezeu, cartea a XXII-a (pp. 19-20). Cât despre apropierea dintre creatorul de poezie epică și zeul făurar, Radu Petrescu observă că poziția lui Homer se
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
Opusul sufletului candid e spiritul sordid, întunecat și chircit în sine, a cărui carență în idealuri e compensată de cazuistica absurdă a detaliilor infime. Etimologic, candoarea e albimea sufletului, sordidețea e negreala lui. Candoarea înseamnă strălucire oratorică în vorbe de duh, Alex fiind un vulcan cu tonus molipsitor, în discrepanță cu masoreții stafidiți care îți numără cîte dezacorduri și cacofonii faci pe pagină. Candoarea înseamnă a fi „candelabru” retoric de șarje spumoase, dar un candelabru a cărui o robustețe planturoasă impune
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
Seele) sau cu un spirit (Geist) al locului, pentru a ne referi la terminologia germană de care au fost apropiați atît Blaga, cît și Noica? „În lucrarea Pagini despre sufletul românesc, chiar la început, Noica folosește și el termenul de «duh», și zice «duhul românesc», pe care, fără să-l explice, și fără vreo intenție, îl plasează principial, între suflet și spirit”. Acest duh, numit de catolici Spiritus Sanctus, ar fi propriu nu doar ființei umane, ci și munților, pădurilor, apelor
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
un spirit (Geist) al locului, pentru a ne referi la terminologia germană de care au fost apropiați atît Blaga, cît și Noica? „În lucrarea Pagini despre sufletul românesc, chiar la început, Noica folosește și el termenul de «duh», și zice «duhul românesc», pe care, fără să-l explice, și fără vreo intenție, îl plasează principial, între suflet și spirit”. Acest duh, numit de catolici Spiritus Sanctus, ar fi propriu nu doar ființei umane, ci și munților, pădurilor, apelor, chiar și tărîmurilor
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
și Noica? „În lucrarea Pagini despre sufletul românesc, chiar la început, Noica folosește și el termenul de «duh», și zice «duhul românesc», pe care, fără să-l explice, și fără vreo intenție, îl plasează principial, între suflet și spirit”. Acest duh, numit de catolici Spiritus Sanctus, ar fi propriu nu doar ființei umane, ci și munților, pădurilor, apelor, chiar și tărîmurilor subterane. În timp ce sufletele sunt îndeobște „bune”, iar spiritele „rele”, duhurile sunt și de un soi și de altul, cîteodată chiar
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
vreo intenție, îl plasează principial, între suflet și spirit”. Acest duh, numit de catolici Spiritus Sanctus, ar fi propriu nu doar ființei umane, ci și munților, pădurilor, apelor, chiar și tărîmurilor subterane. În timp ce sufletele sunt îndeobște „bune”, iar spiritele „rele”, duhurile sunt și de un soi și de altul, cîteodată chiar sortite dispariției, cum ar fi „duhul sărbătorii”, comentat de Vasile Băncilă. S-ar putea menține distincția cu care, spre deosebire de Blaga, operează Noica, între sufletul pastoral și cel agrar al românului
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
ar fi propriu nu doar ființei umane, ci și munților, pădurilor, apelor, chiar și tărîmurilor subterane. În timp ce sufletele sunt îndeobște „bune”, iar spiritele „rele”, duhurile sunt și de un soi și de altul, cîteodată chiar sortite dispariției, cum ar fi „duhul sărbătorii”, comentat de Vasile Băncilă. S-ar putea menține distincția cu care, spre deosebire de Blaga, operează Noica, între sufletul pastoral și cel agrar al românului? Puțin probabil, socotește Alexandru Surdu, întrucît doar populațiile nomade puteau fi autentic pastorale: „Situație ilustrată de
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
menținerea tradițiilor. Încălcarea lor a dus la ceea ce Vasile Băncilă a numit cu regret „declinul sărbătorii”. Explicabil, comuniștii au fost vrăjmașii sărbătorilor religioase, ca și a unora naționale, pe cînd intelighenții areligioși ai globalizării au intervenit cu „pseudovalori, văduvite de duh”, simple petreceri sau manifestări erotice. De acord. Am însă o rezervă atunci cînd Alexandru Surdu susține că mulți intelectuali, „printre care și Constantin Noica, au preferat supliciul comunist, decît fuga salvatoare în străinătățuri, de unde să ne dea apoi (...) lecții de
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
carte lesne de digerat pentru cei care caută în literatură și un strop de bucurie. Din punct de vedere formal, este o realizare impecabilă, încheiată la toți nasturii, dar nespus de sumbră, culminând cu sinuciderea unei fetițe cam sărace cu duhul, descrisă pe zeci de pagini, în timp ce toate celelalte personaje petrec până-n zori la crâșmă, într-o nepăsare absolută. Probabil unul dintre puținele delicii ale acestui roman extrem de apăsător este traducerea semnată de Anamaria Pop, o traducătoare migăloasă până la obsesie, care
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
Iordachescu Ionut Consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu a comentat pe Facebook primele declarații ale purtătorului de cuvânt al PDL, Adriana Săftoiu, despre care a spus că ”a importat” din PNL duhul suspendării. Adriana Săftoiu a afirmat luni, după ce a fost votată purtător de cuvânt al PDL în BPN, că Traian Băsescu are dreptate când spune că se desparte de PDL, dar e păcat că o face la sfârșitul mandatului de președinte
Lazăroiu: Adriana Săftoiu a adus din PNL duhul suspendării by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38307_a_39632]
-
s-ar fi legat de zidurile Cotrocenilor în perioada 2001-2004, dacă Ion Iliescu și-ar fi făcut o Mișcare Populară formată din consilieri prezidențiali. Sebastian Lăzăroiu a reacționat imediat pe Facebook, scriind că fostul consilier prezidențial a adus cu ea ”duhul suspendării” de la ultimul partid din care a făcut parte, PNL. ”1. Era cam greu să facă Iliescu o mișcare pentru că toți consilierii lui erau înscriși în PSD. 2. Se pare că PDL a importat "spiritul constituțional" din PNL odată cu Adriana
Lazăroiu: Adriana Săftoiu a adus din PNL duhul suspendării by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38307_a_39632]
-
din care a făcut parte, PNL. ”1. Era cam greu să facă Iliescu o mișcare pentru că toți consilierii lui erau înscriși în PSD. 2. Se pare că PDL a importat "spiritul constituțional" din PNL odată cu Adriana Săftoiu. E vorba de "duhul suspendării", pentru că spiritul constituțional se află în deciziile CCR pe care Adriana Săftoiu nu a avut timp să le citească”, a scris membrul Mișcării Populare pe Facebook. Adriana Săftoiu a propusă luni de Vasile Blaga drept purtător de cuvânt al
Lazăroiu: Adriana Săftoiu a adus din PNL duhul suspendării by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38307_a_39632]
-
Andrei Moisoiu (Google) Cristina Anghel ar fi postat o poezie șocantă pe Facebook în care înjură Guvernul actual, printre cuvinte obscene pomenind și de Sfântul Duh.
Cristiana Anghel, acuzată că înjură pe Facebook: ”Guvernare de rahat” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37901_a_39226]
-
porumbelului, al florii de măr, al acoperișului, al cobzei etc. Ca orice natură credincioasă, Paștina are aderență la fundament, adică aplecare spre latura ominoasă a existenței, convingerea că pretutindeni există un temei spiritual împrumutîndu-i optica unui cercetător care vede efigia duhului peste tot: în crucile unui cimitir, în silueta unui salcîm, în crusta pîinii, în conturul scaunului, într-o cană cu trei garoafe. E în Paștina o natură rustică, iubind asperitățile concrete și simple, cu înclinație htonică spre făpturi de pămînt
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
spiritual iese la iveală, grija artistului fiind să pună pe pînză ce vede în fața ochilor, căci oricît de banală e realitatea pictată, din ea răzbate epifania. Sacrul dospește sub aparențe banale. O pictură redă realitatea în măsura în care îi oglindește fundamentul de duh. Dacă însă duhul lipsește, pictura e în carență de orizont spiritual, și atunci observația lui Hegel intră în vigoare: tabloul devine accesoriu de umplut pereții. Paștina e un credincios fără principii dogmatice, un mistic fără argumente discursive. O natură clementă
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
iveală, grija artistului fiind să pună pe pînză ce vede în fața ochilor, căci oricît de banală e realitatea pictată, din ea răzbate epifania. Sacrul dospește sub aparențe banale. O pictură redă realitatea în măsura în care îi oglindește fundamentul de duh. Dacă însă duhul lipsește, pictura e în carență de orizont spiritual, și atunci observația lui Hegel intră în vigoare: tabloul devine accesoriu de umplut pereții. Paștina e un credincios fără principii dogmatice, un mistic fără argumente discursive. O natură clementă, tăcută, fără vehemențe
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
flerul numinos nu e însoțit de un simț critic care să dea sentințe abstracte. Paștina are repulsie de abstracțiuni, simboluri și coduri, avînd vocația concretului pe care îl are sub ochi. E încredințat că un tablou se împlinește atunci cînd duhul se străvede în el, iar pentru asta trebuie să fie fidel flerului mistic. Din acest motiv, Paștina e un pictor cu virtuți religioase în ale cărui tablouri nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
fapt nu se întîmplă nimic în tablourile sale: nu găsim acte, ci potențe, nu aflăm gesturi, mișcări, atitudini, ci, stări, așteptări, cufundări. Lucrurile sînt lăsate în voia lor, nu sînt smucite și nici deformate, ele plutesc în tihna creației, în duhul zăbovirii ce atinge lucruri concrete. Trăsătura tipică a lui Paștina corespunde grecescului sophrosyne - amestec de sfială, cumințenie, cumpătare și bun-simț -, de aceea cînd Platon și-a scris dialogul Charmides, a cărui temă e chiar virtutea cumințeniei (sophrosyne), personajul pe care
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
E orașul și vânturi deasupra. E o privire din ochi în ochi, drept înăuntrul visului. Este eul, eul eclozându-se pe sine însuși, care, învârtind porțelanul moștenit, sculptând un homunculus din drojdie de cafea, oferind turte dulci idolilor, așa cum se cheamă duhurile, se cheamă astă-seară pe sine însuși. Este eul, eul eclozându-se pe sine însuși, care citind cu voce tare scrisorile tale invers, ascultând voci din cosmosul internetului, făcând lunii pline semne cu degetul, precum se cheamă duhurile, mă chem astă-seară pe
Trei poeți estonieni by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3634_a_4959]
-
idolilor, așa cum se cheamă duhurile, se cheamă astă-seară pe sine însuși. Este eul, eul eclozându-se pe sine însuși, care citind cu voce tare scrisorile tale invers, ascultând voci din cosmosul internetului, făcând lunii pline semne cu degetul, precum se cheamă duhurile, mă chem astă-seară pe mine însumi. E orașul și vânturi deasupra. E sărbătoarea mare și foarte veche. E ziua bună care se unește cu infinitul. Încă mai lipsește Eul. Eul mereu întârziat. De data asta îmi doresc cu mare precizie
Trei poeți estonieni by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3634_a_4959]
-
și inima și simțuri toate Puneau pe-atunci făptura în mișcare. Grăbit duceai iubita-n dans, și mai mișcate Ca brațele, în piept bat inimi tare. Parc-o voiai din tine dobândită Și-atunci creșteau deodată în vibrare Minte și duh, puteri până-n călcîie, Iar meșterul, din toate, cel dintâi e. XVII. Așa dorințele-au crescut întruna Și până-n primăvară am fost miri, Mai mândră floare-n mai, ca ea, niciuna, Și cum se încingeau de dor simțiri! Iar când am
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
strădaniilor proprii sunt unul și același: Dumnezeu. Se simte chemat de Dumnezeu să lucreze în ogorul Bisericii Sale ca un colaborator și trimis al Lui. Munca îi este totdeauna inspirată de sus și se săvârșește neîntrerupt ca o rugăciune, în duhul rugăciunii, cu inima înflăcărată și cu patos deosebit. Are conștiința clară, profundă, că nu-și aparține, că nu mai este al său, ci al lui Iisus Hristos. Sufletul curat al lui Hrisostom se oglindește în scrierile sale, în activitățile sale
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
dar prin preot. Acest lucru îl menționează Sfântul Ioan Gură de Aur, când spune că, atunci când preotul săvârșește Taina (a Sfântului Botez, să zicem - n.n.), nu zice eu botez, ci se botează ... în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, adică în numele nedespărțitei Treimi care plinește totul : nu preotul singur atinge capul botezatului, ci și dreapta lui Hristos. Și acest fapt se vădește din înseși cuvintele celui ce botează. Căci nu zice: «eu botez pe cutare», ci «se botează cutare
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
fapt se vădește din înseși cuvintele celui ce botează. Căci nu zice: «eu botez pe cutare», ci «se botează cutare», arătând că el este doar slujitor al harului și oferă doar mâna sa, fiindcă pentru aceasta a fost orânduit de către Duhul. Căci Cel Ce plinește toate este Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, Treimea Cea nedespărțită 46. Preoția este dovada iubirii lui Dumnezeu, ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur, reamintind conversația purtată de Mântuitorul cu Petru : Mă iubești Petre?47
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
zice: «eu botez pe cutare», ci «se botează cutare», arătând că el este doar slujitor al harului și oferă doar mâna sa, fiindcă pentru aceasta a fost orânduit de către Duhul. Căci Cel Ce plinește toate este Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, Treimea Cea nedespărțită 46. Preoția este dovada iubirii lui Dumnezeu, ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur, reamintind conversația purtată de Mântuitorul cu Petru : Mă iubești Petre?47. În dialogul care urmează acestei întrebări (Ioan 21, 15-17), Mântuitorul îi
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]